1,631 matches
-
chiar un sandviș. Vor fi necesare niște fișe colorate, iar fiecare culoare reprezintă o convenție: albul (pâinea) = titlul, autorul, timpul și spațiul în care se desfășoară acțiunea; verdele (salata) = tema și personajele principale; roșul (carnea) = subiectul operei; portocaliul (maioneza) = punctul culminant; violetul (ketchup-ul) = impresii personale. Profesorul oferă elevilor tot atâtea cartonașe câte sunt necesare pentru un „sandviș literar”. Ele sunt completate conform convențiilor și nu trebuie să vizeze același text. La final profesorul verifică fiecare răspuns și scoate din sandvișul
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
are un responsabil unic, dar evenimente ca Salonul de desen și gravură, expoziția lui H. Catargi și a Margaretei Cosăceanu, expoziția de grafică și caricatură a lui Sell sunt sugestiv prezentate de Petru Comarnescu, semnatar și al eseului Un moment culminant al plasticii românești, despre creația și arta lui Marius Bunescu, Oscar Han, Francisc Șirato, I. Teodorescu-Sion și Theodor Pallady. Cam la același nivel de frecvență se prezintă sectorul muzical, prin semnalări de spectacole sau prin puncte de vedere pe subiecte
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
cu nereținută satisfacție luptele, mereu atent la modul cum au fost obținute victoriile, subliniind „meșterșugul” și eroismul marelui voievod, abnegația cu care se băteau moldovenii. Cronicarul insistă cu mândrie asupra constatării că în vremea lui Ștefan țara a atins punctul culminant al dezvoltării și puterii, fiind nu numai independentă, ci și capabilă să impună altora voința sa. Poate pentru a marca frângerea istoriei odată cu sfârșitul domniei lui Ștefan, dar și pentru a clarifica noțiuni și referințe probabil necunoscute, autorul face o
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Andreescu, contribuții ale lui Haig Acterian (despre „reuniunea Volta” de la Roma, Eseu despre tragic, Gordon Craig și ideea de teatru), Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu, Victor Eftimiu, precum și drame și comedii, fragmentar sau în întregime (Caterina a doua și Punctul culminant de Vladimir Tudor, Un asasinat politic de N. Papadapol, Hai să ne mutăm! de D. St. Rădulescu etc.). Pagina „Cartea” se coagulează în jurul cronicii literare, pe care o va gira, din 1932 până în 1944, Pompiliu Constantinescu. Capacitatea analitică, obiectivitatea judecăților
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
care o desfășoară cadrul didactic împreună cu elevii. Conducerea învățării prin comunicări sau întrebări nu trebuie să-i spună elevului răspunsul. Ele sugerează linia de gândire care îi va conduce pe elevi la obținerea rezultatului dorit. V. Obținerea performanțelor Reprezintă punctul culminant al activității din care se dovedește atingerea obiectivelor propuse în exemple de comportamente și competențe la nivelul programelor școlare. Acum trebuie să-i cerem elevului să arate că știe cum se procedeze. VI. Asigurarea feed-back-lui Reprezintă o scurtă recapitulare la
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
la practică, Polirom, Iași, 2005 (capitolul 8: „Teoriile umaniste ale învățării”, pp. 117-144), o prezentare detaliată a lucrării lui A. Maslow Toward a Psychology of Being (D. Van Nostrand Co., New York, 1968), în care este expusă teoria sa despre „experiențele culminante” (peak experiences). Reținem aici că Maslow însuși susține că teoria sa a fost derivată din faptele psihologice pe care Socrate și Platon le denumeau generic „cunoașterea ființei”. Așa-numitele peak experiences sunt, după Maslow, „drumuri diferite către experiențe mistice care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de exemplu, în Wikipedia o caracterizare rezonabilă, dar incompletă: „Postmodernism se referă, în general, la criticismul adevărurilor absolute, identităților și al «marilor povestiri»” (http://en.wikipedia.org/wiki/Postmodernism). Aceeași sursă trimite la accepțiunea conferită de Jean-François Lyotard postmodernismului: proces culminant al modernității și al gândirii iluministe, orientat spre accelerarea ritmului schimbării culturale către un punct terminus de la care schimbarea devine constantă și se constituie în statu-quo, iar însăși noțiunea de progres se învechește. „Obsolescența progresului” - noțiune oximoronică - își pierde caracterul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un tip aparte, prozatorul descrie confruntarea dintre două forțe care, în interpretarea dată conform orientării propagandistice a momentului, nu își dispută doar o anumită suprafață de pământ, ci însuși timpul istoric: țărănimea săracă, „îndrumată” de comuniști, și clasele avute. Momentul culminant al confruntării, realizat, în pofida tezismului, cu talent, e cel în care luncanii se bat cu țăranii unguri. Țăranii săraci se pregătesc să-și împartă moșia baronului Papp. Atmosfera e tensionată, și tensiunea crește la apariția pe șosea a unei lungi
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
dar și de reticențe teoretice și ideologice surde, efuziuni trucate și desconsiderare ascunsă sub masca politețurilor prevenitoare (după cum o arată lectura paralelă a agendelor lui Lovinescu și a notelor zilnice camilpetresciene, făcută de Florica Ichim) -, relație al cărei moment polemic culminant este reprezentat de apariția, ca răspuns la portretul acid făcut scriitorului în memorialul lovinescian din 1932, a pamfletului Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile (publicat inițial în mai multe numere ale „României literare” din 1932). Revenit în București (1922), după ce
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
metafora degringoladei mai cuprinzătoare a unei lumi ce își macină resursele vitale în contemplarea propriei alunecări spre moarte. Omniprezența unui ochi de un realism lucid, necruțător în inima acestui fenomen de disoluție tăcută, resemnată sau mai curând neputincioasă e punctul culminant al artei care individualizează o operă de mare gravitate și de profunde conotații tragice. Drumul către expresia ultimă a acestei viziuni nu a fost nici direct și nu a fost nici rezultat al spontaneității, cât mai ales semnul unei conștiințe
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
voi nu mă vreți, eu vă vreu...”, „Ai să dai sama, doamnă!...”, „Capul lui Moțoc vrem...”, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”). Uciderea celor patruzeci și șapte de boieri într-un groaznic măcel constituie punctul culminant al scrierii, după care urmează călugărirea și, în final, moartea prin otrăvire a lui Lăpușneanu. Celelalte personaje au o siluetă discretă, însă conturată cu linii sigure: doamna Ruxanda, blândă și supusă, mitropolitul Teofan, nu atât prelat cucernic, cât abil diplomat
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de culegere și interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins transformarea individului din sursă de inovație socială În simplă cifră statistică (cuantofrenie, P. Sorokin), o sechelă metodologică pe care o Întâlnim și În sociologia din cel mai imediat prezent. În sensul „reconcilierii” exclusivismelor programatice dintre sociologia „pură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au negat. Roentgen a fost unul dintre puținii privilegiați ai soartei care au înțeles importanța fenomenului observat și i-a găsit imediat utilitatea practică. La 13 ianuarie 1896 Roentgen și-a prezentat descoperirea împăratului Wilhelm al II-lea, dar punctul culminant al lucrării sale îl reprezintă comunicarea pe care a făcut-o în fața Societății FizicoMedicale din Wurzburg la 23 ianuarie 1896, cănd efectuează, în timpul ședinței, radiografia mâinii profesorului de anatomie von Koelliker. Lucrarea lui Roentgen a fost tipărită în Anglia la
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
curajul haiducului. Cu multă abilitate, Miu înlătură bănuielile lui Ștefan Vodă și reușește să îl convingă să-și lase oastea pentru a-i păzi turmele risipite. Admirând istețimea haiducului, rapsodul îl compătimește ironic pe domnitorul atât de ușor păcălit. Punctul culminant este momentul judecării voievodului de către haiduc în fața cetelor sale. Domnul se dovedește laș și fricos. Finalul reflectă atitudinea diferențiată a cântăreților populari și, implicit, evoluția variantelor acestui cântec bătrânesc. În culegerea lui V. Alecsandri, domnul, mustrat de Miu, se căsătorește
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
rezultat al unei munci titanice în câmpul filologic și exegetic, pe care Antoine Guillaumont 2 a depus-o în scopul facilitării unei mai bune recepții și înțelegeri a operelor Părinților deșertului egiptean, dar mai ales a lui Evagrie Ponticul. Punctul culminant al muncii lui Antoine Guillaumont l-a constituit descoperirea în câteva manuscrise siriace (păstrate la Londra) a Capetelor Gnostice; editarea lor a urmat în anul 1962. Legatarul operei savantului francez, fostul titular al catedrei de „Creștinism și gnoză în Orientul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pildă, povestea sub forma unei tragedii sau a unei comedii? Povestea evoluează ascendent, apropiindu-se de momentul prezent din viața naratorului, sau coboară spre perioade ori situații anterioare, mai favorabile decât cele la care din prezent? Cercetătorul poate căuta punctul culminant sau cel nevralgic care, practic, aruncă o anumită lumină asupra întregii evoluții. Abordarea categoriilor de conținut este mai cunoscută sub numele de „analiză de conținut”. Se definesc categoriile subiectelor studiate, se extrag secvențe de relatare separate, se clasifică și apoi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de astăzi”. Ora de intervievare care mai rămăsese a fost în întregime dedicată intrigilor și formelor filmelor sale, toate putând fi considerate ca reconstrucții alternative ale poveștii lui. Nici una din cele două povești nu prezintă tranziția ca fiind un punct culminant, urmând deci ca perioada imediat următoare să cunoască o slăbire în intensitate sau în satisfacție ori să atingă un platou, așa cum se întâmplă în intriga de tipul „fericiți până la adânci bătrâneți”. Aceste narațiuni nu sunt nici în genul celor în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
descrie propria-i stare de spirit la acea vreme, amintind în două rânduri confuzia în care era („Sunt destul de confuză cu toate lucrurile astea”, „Și apoi nici măcar nu înțelegeam atunci ce se întâmplase”), ca să atingă imediat un fel de punct culminant - faptul că s-a dus afară să se joace și că a aflat de moartea surorii ei de la o fată mai mare din vecini. Toate aceste amănunte sugerează faptul că emoția Sarei are legătură nu cu moartea surorii, ci cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prezentare și intrigă - acumularea de tensiune epică. Cum spuneam, orice narațiune începe prin stârnirea curiozității, fie prin acroșul unei promisiuni („să vezi ce am pățit”), fie prin dislocarea firescului deja existent, cu o ciudățenie, un eveniment neașteptat etc. d (p. culminant) c b atac e final Transpusă grafic, narațiunea are un vădit caracter ascendent. Deși nemarcate în schema de mai sus, prezența și opoziția a două secvențe narative se presupun. Acumularea de tensiune epică pornește de la a (prezentarea situației, a primelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
contextualizare în spațiu și timp, plasarea naratorului în povestire, introducerea personajului, elemente de atmosferă și portret). Urmează apoi b (elementul de tensiune, realizat prin apariția unui incident sau a unei scene descriptive), care pregătește c (adevărata intrigă, și d (punctul culminant; de regulă, marcat printr-o scenă vivantă, o insistență vădită și amplă). Urmând un drum constant ascendent, întrerupt (sau, mai degrabă, relansat) de 2-3 incidente, până la atingerea climaxului (punctul culminant), tensiunea epică se rezolvă într-un deznodământ (de obicei, scurt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scene descriptive), care pregătește c (adevărata intrigă, și d (punctul culminant; de regulă, marcat printr-o scenă vivantă, o insistență vădită și amplă). Urmând un drum constant ascendent, întrerupt (sau, mai degrabă, relansat) de 2-3 incidente, până la atingerea climaxului (punctul culminant), tensiunea epică se rezolvă într-un deznodământ (de obicei, scurt și dinamic). Finalul reprezintă ultima propoziție - o necesară închidere, concluzie sau reluare a mesajului principal -, care nu se suprapune decât rareori cu deznodământul. Simpla enumerare sau înșiruire a elementelor narative
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
va opune într-un fel sau altul începutului. Mai înseamnă că narațiunea se va construi din cel puțin două secvențe epice majore. Prima este mai lungă, având elemente de localizare și prezentare a personajului principal; presupune evoluția, intriga, dezvoltarea, punctul culminant. A doua este o secvență mai scurtă și nervoasă, suprapusă cumva deznodământului. Gestionarea surprizei narative E limpede că niciodată surpriza nu poate fi creată dintr-un singur bloc narativ. Câtă vreme surpriza reprezintă o evoluție neașteptată a întâmplării (prin consecințe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la normalitatea unei situații, tulburarea acestei normalități, revenirea la normal, dar în alt punct decât cel de plecare. Transpus în termeni narativi, acest plan poate să conțină: atac - circumstanțiere (introducerea personajului, fixarea locului și al momentului narativ) - dezvoltare - intrigă - punct culminant - rezolvare (deznodământ) - final. Tipologia planului Planul unui articol trebuie să graviteze în jurul unui mesaj esențial. Voirol (1992, p. 50) propune următoarele tipuri de construcție: Planul cronologic. Expune fapte, urmând derularea lor în timp. Pare comod și cu un plus de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
elevilor și profesorilor; • activitățile de învățare selectate implică activ toți elevii, atât fizic, cât și mental; • reflecția și schimbul de idei despre ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a învățat reprezintă o constantă pe durata activităților. VII. Desfășurarea activității culminante și evaluarea finală a temei Este recomandat ca finalul unei unități tematice interdisciplinare/teme cross-curriculare să se producă sub forma unei activități culminante, care să le ofere elevilor oportunitatea de a sintetiza rezultatele învățării, de a inventaria etapele procesului prin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]