926 matches
-
a fi capabilă să se controleze, până când nu se mai simte bine, devine greoaie și face manevre pentru a vomita. Se simte atunci vinovată că a vomitat și i se face rușine. Se observă aici operându-se o deplasare a culpabilității de la registrul genital la registrul oral cu regresia pe care o implică aceasta. În timpul convorbirilor, se întâmplă ca Élisabeth să rămână tăcută pe tot parcursul ședinței, cu fața crispată, plângând. Ea pare în mod aparent inaccesibilă, indiferentă la diversele cuvinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
problemă prietenului său care practic n-a ascultat-o, disprețuind acest gen de scrupule. A avut loc o dispută și Élisabeth s-a întors plângând acasă. În fața fiicei sale plângând, mama ia inițiativa unei discuții. Élisabeth evocă sentimentul său de culpabilitate, acela despre care a vorbit la ședința de psihoterapie și sentimentul de culpabilitate în legătură cu faptul că a fost un copil dezagreabil, rău etc. Mama, surprinsă, își evocă atunci propria sa depresie: tânără mamă, cu trei copii mici, ea și-a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scrupule. A avut loc o dispută și Élisabeth s-a întors plângând acasă. În fața fiicei sale plângând, mama ia inițiativa unei discuții. Élisabeth evocă sentimentul său de culpabilitate, acela despre care a vorbit la ședința de psihoterapie și sentimentul de culpabilitate în legătură cu faptul că a fost un copil dezagreabil, rău etc. Mama, surprinsă, își evocă atunci propria sa depresie: tânără mamă, cu trei copii mici, ea și-a părăsit proprii săi părinți pentru a veni să locuiasă într-un oraș necunoscut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de lipsă de înțelegere și de neputință. În prezent, apariția unei relații amoroase readuce în discuție echilibrul investițiilor, o constrânge pe Élisabeth să facă o alegere imposibilă (a fi alături de mama sa sau alături de prietenul său) și reactivează sentimentul de culpabilitate imaginar din copilărie. Dorințele de a se separa de mama sa erau resimțite în mod dureros ca fiind vinovate: într-adevăr, Élisabeth își făcea reproșuri de a o fi abandonat pe mama sa, de a nu mai fi alături de ea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înscrisă în relația oedipiană, nepermițându-i să se desprindă de acesta. Psihoterapia și-a propus să elucideze aceste diverse frământări și direcții de tensiune. În cazul acestei adolescente, relația amoroasă reactivează o problematică de separare-delimitare însoțită de un sentiment de culpabilitate reactualizat, izvorât din perioada copilăriei mici. PRESCRIPȚII MEDICAMENTOASE ANTIDEPRESIVE Există puține studii privind utilizarea antidepresivelor la copil și adolescent, iar studiile existente sunt adesea criticate în ceea ce privește metodologia. Cele mai multe se preocupă de antidepresivele triciclice, care au fost mult timp singurele antidepresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
delirante dominate de expansiune, exaltare, putere nelimitată, convingere erotomaniacală, o filiație excepțională etc., manifestări comportamentale oscilând între momente de excitare, de iritabilitate și faze de retragere, în sfârșit manifestări timice în care domină adesea o notă de anxietate și de culpabilitate. Aceste „stări mixte” sunt adesea foarte sensibile la prescrierea de neuroleptice care poate provoca o stare de repliere, de indiferență etc. Și în acest caz prescrierea unui timoregulator ar trebui avută în vedere mai des decât se obișnuiește. Este evident
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Remarcile precedente demonstrează, în aceeași măsură, importanța unui tratament psihoterapeutic asociat. O psihoterapie psihanalitică va putea, în cele mai bune cazuri, să desprindă problematica depresivă naturala adolescenței de masca identificatorie în care este fixată și să autorizeze o elaborare a culpabilității provocată de fantasmele agresive și/sau paricidare îndreptate asupra unor imagini parentale atât de fragile. O abordare familială complementară poate, de asemenea, să ofere părinților sprijinul necesar pentru a nu repeta cu această ocazie un nou episod depresiv. Aceasta înseamnă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Epicur, trebuie deci să luăm în considerare trupul care gândește o propoziție teoretică, apoi o încarnează în condiții istorice precise. Ideea, se înțelege, acționează eficient la antipozii unui platonism care șterge biografia, disimulează trupul ca și cum ar fi o dovadă de culpabilitate jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure, cerul inteligibil și cauzalitatea ideală - cifre, numere, idei, forme... Realul epicurian pleacă de la pământ, de la o realitate încarnată, de la o cauzalitate fenomenală reductibilă la niște
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere (ce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice (care-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală (impotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice (diagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără nicio mărturie despre ceea ce a fost viața cotidiană a filosofului! bravo...). Acest medic descins parcă din comediile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
40 de itemi, câte 20 pentru subscalele anxietate latentă și, respectiv, anxietate manifestă. În cazul fiecărui tip de anxietate, subscala cuprinde câte patru itemi pentru cei cinci factori de ordinul I: Conștiința de sine (Q3), Slăbiciunea eului (C ), Neîncredere (L), Culpabilitate (O) și Tensiunea ergică (Q4). Subiectul alege câte una dintre variabilele de răspuns da, uneori/câteodată/nesigur, nu. Se calculează scorurile pentru factorii de ordinul I, anxietatea latentă, manifestă și totală. 2) Inventarul de stări ale eului (Chalvin) este compus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
răspunsuri la problemele adeseori inedite ale clienților, îmbogățindu-și repertoriul de răspunsuri profesionale, fapt care, pe termen lung, determină scăderea nivelului anxietății manifeste. Manifestările Infantile în interacțiunea cu ceilalți la vârsta adultă sunt semnificativ asociate cu lipsa echilibrului emoțional, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, ceea ce se reflectă în rezultatele cercetării, după cum se prezintă în continuare. 4.1. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Copil Din analiza corelațiilor între scorurile normalizate ale celor cinci factori primari ai anxietății, rezultă o asociere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
4.1. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Copil Din analiza corelațiilor între scorurile normalizate ale celor cinci factori primari ai anxietății, rezultă o asociere semnificativă între anxietate și tranzacțiile de tip Copil adaptat; pentru factorii slăbiciunea eului, neîncredere, culpabilitate și tensiunea ergică, corelația este înalt semnificativă (tabelul 3). În cazul Copilului liber nu există nici o corelație semnificativă, probabil pentru că manifestările de tip Copil liber sunt pur ludice, și nu generate de anxietate. În schimb, scorul total al Copilului corelează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
3). În cazul Copilului liber nu există nici o corelație semnificativă, probabil pentru că manifestările de tip Copil liber sunt pur ludice, și nu generate de anxietate. În schimb, scorul total al Copilului corelează înalt semnificativ cu factorii conștiință de sine, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, fapt ce confirmă prima ipoteză a cercetării. Tabelul 3. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Copil Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L Neîncredere O Culpabilitate Q4 Tensiunea internă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de sine, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, fapt ce confirmă prima ipoteză a cercetării. Tabelul 3. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Copil Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L Neîncredere O Culpabilitate Q4 Tensiunea internă Copil .301** .178 .297** .300** .348** N 92 94 94 92 92 Copil liber .167 -.065 .008 .083 .181 N 92 94 94 92 92 Copil adaptat .168 .347** .309** .315** .319** N 92 94 94 92
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
264** .367** Copil liber .102 .040 .130 Copil adaptat .391** .288** .383** N = 94, Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 4.2. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Părinte Tranzacțiile de tip Părinte grijuliu sunt corelate doar cu culpabilitatea (tabelul 5); este interesantă asocierea comportamentelor de Părinte grijuliu cu sentimentele de vinovăție. În schimb, tranzacțiile de tip Părinte normativ nu corelează cu factorii primari ai anxietății, cu excepția factorului conștiință de sine care corelează negativ cu tranzacțiile de tip Părinte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aderență excesivă la tradiție, ce pot antrena relații dizarmonice între funcționar și clientul său. Tabelul 5. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Părinte Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L Neîncredere O Culpabilitate Q4 Tensiunea internă Părinte grijuliu .052 .026 -.063 .315** .114 N 92 94 94 92 92 Părinte sfătuitor .115 -.006 -.004 .215* .074 N 92 94 94 92 92 Părinte salvator -.023 .047 -.098 .275** .115 N 92 94 94
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
vârstei mature. Comportamentele Infantile nu diminuează însă ca frecvență, de unde posibilitatea conflictelor și alterării relațiilor profesionale cu clienții și, uneori, cu colegii. În ceea ce privește factorii primari ai anxietății, singurele care se află într-o corelație pozitivă înalt semnificativă cu vârsta sunt culpabilitatea și tensiunea internă, ceilalți nefiind legați de această variabilă. Pentru explicarea corelației dintre culpabilitate și vârstă poate fi invocată accentuarea depresiei ca fenomen ce însoțește îmbătrânirea și se asociază propensiunii spre sentimentele de vinovăție. Totodată, amplificarea tensiunii interne se produce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
relațiilor profesionale cu clienții și, uneori, cu colegii. În ceea ce privește factorii primari ai anxietății, singurele care se află într-o corelație pozitivă înalt semnificativă cu vârsta sunt culpabilitatea și tensiunea internă, ceilalți nefiind legați de această variabilă. Pentru explicarea corelației dintre culpabilitate și vârstă poate fi invocată accentuarea depresiei ca fenomen ce însoțește îmbătrânirea și se asociază propensiunii spre sentimentele de vinovăție. Totodată, amplificarea tensiunii interne se produce pe fondul solicitării profesionale îndelungate, care generează iritabilitate și nervozitate, epuizând resursele personale necesare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII. Sentimentul de frustrație în opere literare Capit. VIII. Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate Referințe bibliografice CAPITOLUL I „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Faptele curente de viață arată că există o gamă foarte largă a gradelor de frustrare, care diversifică formele de trăire internă și de manifestare comportamentală la frustrație: de la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
evita moartea sau rănirea în timpul luptei aeriene. Dacă aviatorul refuză, însă, să plece în luptă, ca expresie a dorinței de supraviețuire, atunci el este copleșit atât de sentimentul rușinii în fața camarazilor și a superiorilor săi cât și de cel al culpabilității, izvorât din conștiința unei acțiuni lașe și egoiste, în comparație cu curajul și riscul asumat de ceilalți; îndeplinirea unei dorințe sau tendințe nu se poate realiza, fără frustrarea celeilalte. „Conflictul” este considerat intern de către acești cercetători, pentru că toate dorințele menționate includ forțe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lege, le prima vedere, de o reacție agresivă). e) Autoagresiunea: S. Freud o interpretează ca rezultatul întoarcerii agresiunii asupra subiectului însuși, sub frica pedepsei pe care ar provoca-o „heteroagresiunea”, sau ca urmare a trăirii intense a unui sentiment de culpabilitate. d) Orice act de agresiune constituie, într-un anumit grad, un „catharsis”, care coresnunde unei descărcări a tensiunii afective. În perioada imediat următoare descărcării unei stări de mânie, de exemplu individul se simte mai relaxat, mai degajat; el realizează un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
instinctelor, este amoral, în timp ce „Supra-Eul”, urmărind totdeauna principiul „datoriei”, vizează respectarea normelor social-morale. Funcția principală a „Supra-Eului” este una de interdicție: închipuid o lege, „Supra-Eul” interzice încălcarea acesteia. Când „Supra-Eul” reușește să domine „Eul”, se nasc autoreproșurile și sentimentele de culpabilitate care joacă un mare rol în desfășurarea vieții sufletești, în generarea comportamentelor patologice și infracționale. Ciocnirea dintre tendințele refulate și normele social-morale duce adesea la conflict și, implicit, la frustrație, deoarece satisfacerea unora se face în detrimentul celorlalte. Tendințele refulate în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
baza tipului de frustrație descris de S. Rosenzweig sub numele de „persistența nevoii”. Manifestările violente, care duc la un profund sentiment de descărcare, sunt urmate, de obicei, de un sentiment de jenă și rușine; mânat de sentimentul rușinii și al culpabilității, omul caută să e autopedepsească, fie prin mustrare, fie prin auto-lovire, automutilare. Aceste acte, prin care se condamnă pornirile libidinale, care „ne-au făcut de rușine”, sunt asemănătoare celor descrise de S. Rosenzweig sub numele de „reacții intrapunitive”. Autoagresiunea, care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numele de „reacții intrapunitive”. Autoagresiunea, care contrazice aparent „principiul plăcerii”, este interpretată de S. Freud ca rezultatul întoarcerii agresiunii contra subiectului însuși, sub frica pedepsei pe care ar provoca-o heteroagresiunea, sau caurmare a trăirii intense a unui sentiment de culpabilitate. Referindu-se la acest sentiment, S. Freud arată că individul, pentru a salva cultura aflată în pericol (datorită pulsiunii agresive care amenință continuu societatea cu descompunerea „își sacrifică liniștea sufletească, îndreptându-și spre sine însuși o parte a acestei pulsiuni
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu descompunerea „își sacrifică liniștea sufletească, îndreptându-și spre sine însuși o parte a acestei pulsiuni”. În această acțiune itroectare - amintită și de G. Roheim, când afirmă că „introiecția obiectului frustrant este rădăcina conflictului intrapsihic - se găsește originea sentimentului de culpabilitate, care determină uneori dotința bizară de a fi pedepsit; disponibilitatea spre saacrificiu apare, deeci, ca negare a agresiunii reprimată anterior; astfel, un „un impuls originar antisocial” devine, prin „compasiune”, o activitate socialmente valoroasă. Comparativ cu „autoagresiunea”, „autoagresiunea” era considerată de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]