55,711 matches
-
în jurnal, care este o operă de mare probitate. Tot aici și-a notat, cu multă amărăciune, nenumăratele acte de urgisire a culturii române, a reprezentanților ei de frunte, a memoriei lui Maiorescu, între alții, pentru care a avut un cult. Am pentru opera lui Kirileanu și pentru autorul ei, pe care nu l-am cunoscut dar despre care mi-a vorbit Adrian Fochi și Petru Caraman, mi-au vorbit epistolele sale, o mare prețuire. Când, în 1968, am reeditat colecția
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
politice pot suprima libertatea de exprimare și manifestare a culturii?". (Sorana Gurian se raliază, își asumă practic răspunsul lui Tudor Teodorescu-Braniște: Cred că există o criză a culturii mondiale, în care firește, se încadrează și criza culturii românești. Cultura înseamnă cultul valorilor spirituale. Sîntem de acord să luptăm toți cu arma gîndului pentru a restabili în sufletele oamenilor nobilele principii de dreptate, libertate, omenie, care stau la baza adevăratei culturi. ș...ț confiscînd libertatea, dictaturile, în istorie, au fost regimuri de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
exagerării unor laturi pînă la "neadevăruri manifeste". În stil pur publicistic, de editorial (uneori de o calitate superioară, inteligent, alteori mediocru, superficial), tratează Sorana Gurian raporturile româno-sovietice, etapele instaurării comunismului în România ("reforma" armatei, a justiției, a educației și a cultului, a administrației, stabilizarea monetară, naționalizarea industriei și a băncilor), dar și literatura și arta sovietică, "experiența iugoslavă" ori atitudinea democrațiilor occidentale. Tot publicistic, dar acum conformîndu-se exigențelor rubricii faptului divers, se relatează în Les Mailles du filet despre întîmplări legate
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
distracție: mai precis pentru marile scene de luptă au fost întrebuințați 15.000 de figuranți. Drept urmare, multe firme de turism au inclus în traseele lor locurile unde au fost turnate scenele din Middle-Earth. Încă nu s-a ajuns, cu acest cult al inelelor din secolul XXI, printre înverzitele dealuri ale Noii Zeelande, la nivelul procesiunilor organizate mai demult de discipolii lui Wagner, la Bayreuth... Efectul economic global al ecranizării Inelelor în Noua Zeelandă nu trebuie subestimat. Printre altele țara a devenit un
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
la culegerea folclorului țării. A înglobat texte tradiționale și fragmentate și le-a remodelat în cîntecele sale în minunate versuri proprii. Chiar și azi sînt celebre în toată lumea My love is like a red, red rose și Auld lang syne. Cultul pentru Burns a durat de-a lungul întregului secol al XIX-lea, iar "Robbie", care a murit tînăr, a rămas o figură populară printre scoțieni, oriunde i-ar fi aruncat soarta, dar mai ales prin birturi. Astfel se creează și
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
mult viața. Camus, ateu, neoumanist, se sprijină pe justiție, susține I. Lascu, aceasta este un fel de religie a sa, în centrul căreia se află omul. El crede în om, în natura umană, iar justiția, pentru care are un adevărat cult, nu este conștientizată la un nivel pur conceptual, ca o teorie îngropată în filele unei cărți ori ale unui ziar, praxis-ul își are ponderea lui semnificativă. Acest scriitor este un combat-tant (așa se autodenumiseră cei din grupul de la Combat
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
Traseele sunt jalonate de repere mai importante: biserici (Mitropolia, Sf. Elefterie, Slobozia, Dintr-o zi, Doamna Bălașa, Crețulescu, Sf.Ion, Mântuleasa, Sărindar etc.), clădiri publice centrale (Palatul Regal, Senatul, Consiliul de Miniștri), ministere (Ministerul de Războiu, Ministerul de Interne, Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice), alte instituții importante (Prefectura poliției Capitalei, Regia Monopolurilor Statului, Compania gazului, Gara de nord, Observatorul pompierilor). Nu sunt uitate nici sediile culturale sau de învățămînt superior (Teatrul Național, Ateneul, Universitatea, Facultatea de medicină, Observatorul astronomic), diversele
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
pare a desluși în Dionisiaca, povestire scrisă în august 1944. Este construită pe una din versiunile mitului dionisiac, și anume pe aceea care-l înfățișează pe zeul viței de vie, al beției și petrecerilor ca pe un misionar al propriului cult, propagator ofensiv și agresiv al "misterelor", o nouă religie. Însoțit de cortegiul de bacante și de o gloată mereu sporită de adepți ai "noului Dumnezeu", invadează Teba, cetatea oamenilor cu sângele "subțire" și "puterile moleșite". Acestea trebuiau înviorate, împrospătate, aduse
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
și de o gloată mereu sporită de adepți ai "noului Dumnezeu", invadează Teba, cetatea oamenilor cu sângele "subțire" și "puterile moleșite". Acestea trebuiau înviorate, împrospătate, aduse la starea de fierbere prin biciuirea instinctelor, ceea ce își propun să facă slujitorii noului cult, din ce în ce mai mulți. "Tulburarea din Teba" crește potopitor, oamenii ațâțați se dedau "desfrânărilor bestiale" cu o frenezie ce nu mai cunoștea "nici rușine, nici vină, nici păcat, nici pângărire". Adepții "noii secte" sunt de toate felurile, recrutându-se și dintre "capetele
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
expedieze o scrisoare acasă, precum c-a ajuns sănătos, "ceea ce vă doresc și vouă". Intrând în oficiul poștal a tras un număr. Puțin cam îngrijorat a plecat spre casă, zicându-și că în țara în care ajunsese religia oficială era cultul Numărului. Și au trecut zile, au trecut săptămâni și luni în care s-a bucurat că e singur și anonim, că nimeni nu-l deranjează și nu-l știe, că nimeni nu-l privește și pândește. Se simțea liber ca
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
D-sa - "vestejiri", precum "cele din cultura românească după 1944" - dar ceea ce confecționează dl Mircea Popa, în finalul intervenției sale bizare (și inutile) caracterizându-l pe Basil Munteanu, arată, textual, astfel: "El făcea parte dintr-o aristocrație intelectuală întemeiata pe cultul valorilor (contrar relativismului de astăzi), pe rigoare de tip ogival (contrară hedonismului contemporan) și pe credință în Dumnezeu..." - și textul ar fi continuat, daca nu ar fi fost întrerupt de redacția României literare. "Ogival" sau "hedonist", risum teneamus! P.S.: Ce
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Auzi, băi, da’ tu cine morții mă-tii ești să-ți permiți să vorbești așa cu mine? Cum te cheamă și cine a auzit de tine, în afară de mă-ta?” e - nu-i așa? - o dovadă incontestabilă că tu, bolnavul de cultul propriei personalități, ai dreptate să te fi pișat pe el. Dacă nu-ți răspunde în același registru, e limpede că e strivit de personalitatea ta copleșitor de competentă, de complexă și de plurivalentă. În nici un caz nu e un om
Despre suferinzii de cultul propriei personalităţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21292_a_22617]
-
mare că Regele era gol. Dar mai e ceva, și mai subtil: “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” vorbește, după cum îi spune și numele, despre perspectiva dictatorului însuși. Pentru că, dacă cineva s-a lăsat totuși prostit de tot circul pus în slujba cultului personalității Bravului Conducător, acesta a fost chiar el. Adulat de popor, ferit de o realitate indigestă, mințit zi și noapte de toți cei din jur, Ceaușescu s-a condamnat singur la psihoză. Scena finală m-a lăsat cu o întrebare
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
mi-a revizuit impresia despre Ceaușescu în mod pozitiv. De exemplu am fost uimită că Ceaușescu era capabil să fabrice spontan discursuri de lemn împănate cu un vocabular destul de bogat. Într-adevăr mi se pare că a fost victima propriului cult al personalității și întrebarea mare la sfârșitul filmului este dacă nu cumva era atât de alienat de realitatea în care trăia, încât să creadă cu sinceritate că poporul o ducea bine și că era iubit. Ceaușescu pare de-a lungul
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
am încercat să-i îmblânzesc dimensiunile. Nu e cea mai voluminoasa carte pe care am citit-o, dar pare mai mare decât Corrections, care nu e tocmai subțirica, și m-am temut că Franzen, în jurul căruia se construiește deja un cult în America, să nu fi început să abuzeze de răbdarea cititorului (așa cum mi s-a părut că a făcut Pamuk cu Muzeul inocentei, lucru care mi l-a îndepărtat întrucâtva de la suflet). Apoi, am citit chiar în drum spre State
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
că ai salariul mic, dacă știi să te respecți și să-ți respecți meseria, faci asta, indiferent de frustrările tale. Lipsa de profesionalism. Nu toți cei care intră în sistem își doresc să lucreze cu copiii...din păcate. Am un cult pentru unii dintre profesorii mei, Eleonora, prea puțini în viață, din păcate, pentru oamenii din ei, pentru ceea ce am învățat de la ei, atunci... vremurile s-au schinbat, în râu, și lipsa de reacție în fața sistemului, ucide spiritul, voința, curajul. Sunt
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
că trebuie să locuiți cu cel mai mare dușman al vostru,care nu va da liniste.Postul asta mi-a trezit multe amintiri neplăcute din viața mea.Acum stau și aștept momentul acela perfect... Mulțumesc! Știu foarte bine ce spui, cultul despre care vorbești este unul din motivele care m-au făcut să vreau să fiu profesor. Eu însămi mă lupt cu nepăsarea unor colegi...pe de-o parte, si pe de altă parte mă lupt să-i fac pe copii
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
esențialei pendulări între eros și thanatos. Jurnalul lui Ștefan (nelipsit expedient al naratorului postmodern, alături de Internet, libere exerciții erotice, consemnări de spital, terifiante ș.a.m.d.) aduce în lumină o altă fațetă, definitorie, credem noi, a unui caracter. Protagonistul are cultul muntelui, este un erou al crestelor Făgărașului, unde se confruntă cu moartea, spre a-și confirma încă o dată libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
brăilenilor, în care afirma că există o "rasă brăileană" aparte. Aserțiunea lui N. Iorga își dovedește viabilitatea parcurgând acum impunătorul dicționar Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, însumând 463 de pagini, apărut sub egida Direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Brăila, la Editura Ex Libris din acest oraș. Lucrarea continuă eforturile unor înaintași sau contemporani care au avut nobila preocupare de a demonstra că, într-adevăr, din Brăila a iradiat, de-a lungul timpului, o impresionantă
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
respingerea tuturor formelor de artă avangardiste o va lipsi de o experiență utilă, din care poezia a ieșit, cum se știe, întinerită. Ion Pillat este și el un tradiționalist convins, dar care cochetase cu simbolismul și parnasianismul, ca să ajungă, prin cultul seninătății clasice, la esențele poeziei pure. Ideile sale se opun mișcării moderniste, și aici scriitorul împărtășește conduita ,Gândirii", mai degrabă a gândirismului, dar el nu simplifică raportul dintre tradiție și inovație și nu absolutizează rolul specificului național. Un vast orizont
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
-i frumuseți armonioase și chiar ,dificultăți" de cifru poetic, mai mari, în comparație cu Eminescu. Asemenea opțiuni, pentru un fin cunoscător de poezie pot părea curioase, dar ele coincideau cu aspirațiile lui Ion Pillat, având, el însuși, ca Duiliu Zamfirescu, un desăvârșit cult al artei clasice și ca Alecsandri o nețărmurită iubire de tradiție și folclor. Căutarea acestor elemente, în operele foarte numeroase pe care le discută și le propune spre lectură, va forma o preocupare constantă. Spiritul de selecție al poetului este
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
mitocanului. I se substituie aceluia, cu alte cuvinte, prins și el în mrejele magneticei femei. Paralel, dar nu și în contrast, fiindcă sînt planuri de viață care nu comunică, Ioana emite la nesfîrșit reflecții și cogitații pe teme etice. Are cultul principiilor, al marilor, frumoaselor principii, pe care le evocă și le invocă frenetic și sfîșietor. În gînd sau cu voce tare, cu un devotament de tînără călugăriță mistuită de caste ardori, ea meditează incontinent despre indiferență, lașitate, curaj, libertate, responsabilitate
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
și suferințe individual-colective. Edificarea lui asupra naturii comunismului, produsă încă la mijlocul deceniului cinci, primește noi și terifiante confirmări, prin socialismul "regal, de tip asirian", al lui Nicolae Ceaușescu. Foamea, frigul, frica, sistematizarea satelor și demolarea bisericilor, propaganda deșănțată și monstruosul cult al personalității din anii '80 nu fac decât să întărească, în sistemul de referință al fostului ilegalist, convingerea că nimic nu se poate construi prin "dresaj social", prin siluirea conștiințelor și pervertirea valorilor. Valorile-scop ale Revoluției comuniste au fost complet
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
din acel moment într-un con de umbră din ce în ce mai densă și gustând din amarul "complot al tăcerii". Conștient că atât atacurile cărora le fusese supus, cât și izolarea la care era acum condamnat erau direct instrumentate de către Stalin, al cărui cult atingea în acei ani apogeul, Bulgakov, asemenea multor autori din epocă, se vede nevoit să-i scrie Marelui Păpușar în mâinile căruia se afla și soarta sa. Astfel, în iulie 1929, îi adresează lui Stalin o petiție, urmată la 28
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
mulți ani acasă (în 1989) a fost cel care a dat citirii Declarația Marii Adunări Naționale de la 31 august 1989 de revenire la limba romana în straiul ei natural - grafia latină. Este numit în funcția de Ministru al Culturii și Cultelor (1990/1994). Este greu de enumerat câte a făcut pentru trezirea acestei așchii de popor roman din Basarabia: a readus Monumentul lui Ștefan cel Mare la locul unde fusese instalat inițial (ștabii bolșevici ai filialei PCUS de la Chișinău l-au
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]