139,341 matches
-
direct implicată ambasada noastră la UNESCO, dovedește, limpede, una din două: ori că Dan Hăulică este atît de maculat încît și atingerea corespondenței sale implică riscuri majore, ori că vivacea bîtă, aceea care a speriat scrumierele și bibliorafturile de la Centrul Cultural Român, circulă încă, liberă și nestingherită, prin inima Parisului. Tertium non datur!
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
regal" al poeziei elene trece prin Salonic. Ceea ce caracterizează literatura Salonicului este înclinația spre interiorizare și introspecție, care a devenit o adevărată tradiție, ca și personalitatea clocotitoare a creatorilor ei. Să amintim apoi că în orașul considerat a doua capitală culturală a țării s-au editat câteva reviste de importanță istorică, precum "Zile Macedonene", "Kohlias", "Nea Poreia", "Diagonios" și, recent, "Entevktirion". Acum, când ne aflăm la începutul unui nou secol, ce demersuri ar trebui să facem în deceniul ce se deschide
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de scriitori și mai ales să încurajăm realizarea cât mai multor traduceri care constituie - nu spun o noutate - mijlocul cel mai eficient pentru cunoașterea reciprocă a popoarelor. Ele vor contribui neîndoielnic și la extinderea relațiilor tradiționale care există între centrul cultural al Salonicului și spațiul spiritual românesc, cvasivecine geografic. De ce, la zece ani de la căderea cortinei de fier, literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) continuă să rămână atât de puțin cunoscute în lumea culturală elenă? Nu cred
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
există între centrul cultural al Salonicului și spațiul spiritual românesc, cvasivecine geografic. De ce, la zece ani de la căderea cortinei de fier, literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) continuă să rămână atât de puțin cunoscute în lumea culturală elenă? Nu cred că literaturile moderne ale Europei de Sud-Est și îndeosebi cea română reprezintă o necunoscută pentru publicul elen. De altfel, nu trebuie să uităm eforturile serioase de apropiere pe care le-au depus scriitori greci precum Rita Boumi
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
mai cunoscuți ar trebui să se numere Yorgos Themelis, Zoi Karelli, Nikos Gavriil Pentzikis, G. Vafopoulos, Manolis Anagnostakis, Tilemahos Alaveras și - iertată fie-mi lipsa de modestie - subsemnatul, care am reprezentat statornic Grecia la congrese internaționale, sunt membru al Comisiei Culturale a Organizației Mondiale a Poeților și am fost onorat cu înalte distincții internaționale. E vorba în principal de poeți, care au cultivat însă cu succes și alte genuri literare, dar și de prozatori (Pentzikis, Alaveras). Există, desigur, și alți scriitori
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
prodigioși slujbași ai literelor elene. Membru al Academiei din Atena (1986), președinte al Fundațiilor Uranis (din 1997) și Kostis Palamas (din 1998), președinte al PEN-Club-ului elen, prozatorul, eseistul și criticul literar Tasos Athanasiadis domină astăzi, prin personalitatea sa complexă, viața culturală a țării sale. Maestru al biografiei romanțate (gen pe care l-a consacrat în Grecia, conferindu-i o strălucire încă nedepășită de un alt autor), scriitorul originar din Asia Mică este creatorul unei opere romanești ale cărei dimensiuni, subtilitate stilistică
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
știe - grație antologiilor de eseuri grecești apărute la Cluj și București - că sunteți totodată și unul dintre cei mai prestigioși eseiști și că aveți statornice preocupări și în domeniul criticii literare. Care sunt, în opinia dvs., trăsăturile caracteristice ale vieții culturale a Atenei și, în general, a Greciei de azi? E adevărat că am publicat până în prezent trei volume cu eseuri care se referă la opere ale scriitorilor și oamenilor de știință greci și străini sau exprimă opinii și gânduri asupra
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
țările noastre, din câte cunosc, nu au existat niciodată probleme. Ultima vizită a președintelui Republicii Elene, dl. Konstantinos Stephanopoulos, a confirmat această cordialitate. România se află cu un picior în Balcani și cu celălalt în Europa. Din punct de vedere cultural, se consideră însă că înclină spre cea din urmă. De ce literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) sunt cunoscute într-o măsură atât de mică în lumea culturală greacă, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
și cu celălalt în Europa. Din punct de vedere cultural, se consideră însă că înclină spre cea din urmă. De ce literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) sunt cunoscute într-o măsură atât de mică în lumea culturală greacă, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de un deceniu de la căderea comunismului în această regiune ? Constat că în ultimii ani au început să fie traduse în limba greacă opere ale scriitorilor din Europa de Sud-Est. întârzierea și pătrunderea
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
limbilor balcanice. Cu toate acestea, mostre reprezentative din opere ale scriitorilor din această regiune sunt publicate frecvent în revistele literare grecești. E adevărat că știm foarte puține lucruri despre literatura română. Să sperăm însă că acum, când tendința de cunoaștere culturală reciprocă a devenit tot mai pronunțată, legăturile noastre spirituale vor fi tot mai strânse. Sunteți membru al Academiei din Atena. Ce ne-ați putea spune despre activitatea celui mai important for cultural al Greciei ? Prin cele 13 centre de cercetare
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
sperăm însă că acum, când tendința de cunoaștere culturală reciprocă a devenit tot mai pronunțată, legăturile noastre spirituale vor fi tot mai strânse. Sunteți membru al Academiei din Atena. Ce ne-ați putea spune despre activitatea celui mai important for cultural al Greciei ? Prin cele 13 centre de cercetare, care se implică energic în spațiul literelor, al artelor frumoase, al științelor umaniste și teoretice, Academia din Atena, care la 18 martie a.c. va împlini 76 de ani de existență, contribuie, prin
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
artelor frumoase, al științelor umaniste și teoretice, Academia din Atena, care la 18 martie a.c. va împlini 76 de ani de existență, contribuie, prin opera de cercetare, ca și prin premiile acordate an de an, la stimularea permanentă a vieții culturale a țării. Am văzut că traducerile românești nu sunt un caz unic în cariera dvs. scriitoricească. V-am ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre ecoul operei dvs. pe plan european. Lucrarea mea Dostoievski în drumul de la ocnă la patos
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
cronici, că "există în natura poetică a lui Ioan Flora o evidentă teamă de închidere și o aspirație secretă spre ubicuitate și încadrarea în direcții poetice neortodoxe". Această tendință spre "deschidere" e mai complexă decît o simplă mișcare de absorbție culturală, dar o include la vedere, în date categorice. Să precizăm că impregnarea culturală remarcabilă a poetului nu-i atenuează spiritul de independență, voința de a-și marca un traseu personalizat. Dimpotrivă, e un instrument eficace al unei atari aspirații, îngăduindu
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
de închidere și o aspirație secretă spre ubicuitate și încadrarea în direcții poetice neortodoxe". Această tendință spre "deschidere" e mai complexă decît o simplă mișcare de absorbție culturală, dar o include la vedere, în date categorice. Să precizăm că impregnarea culturală remarcabilă a poetului nu-i atenuează spiritul de independență, voința de a-și marca un traseu personalizat. Dimpotrivă, e un instrument eficace al unei atari aspirații, îngăduindu-i delimitări, opțiuni, strategii care-l situează pe eșichierul epocii literare în curs
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
despre cele trei cruci de piatră" (Despre singurătate, fîntîini și morminte). Farsa unor asemenea inserții de real picant se completează cu jocul dezinvolt al limbajelor, în care percepem atît ecoul plurilingvist al Banatului natal, cît și cel al mentalității de cultural curios, investigative inclusiv la nivelele heteroclite, pitorești, dornice a realiza o fișă cît mai amănunțită a existeței obiective care suplinește absența celei subiective, socotită, în chip tradițional, mai adecvată condiției lirice. Desigur e la mijloc și o sfidare a convenției
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
cercuri, încovoieri blînde. Este vorba despre o regizare a morții, a uciderii unor indivizi din capriciul și dezgustul visceral al proprietăresei lor, care nu le mai suportă prezența alături de ea pe pămînt. Din caietul program al Genocid-ului - o construcție culturală, și ea atipică, interactivă și postmodernistă, șocantă ca formă și grea în conținut - pentru care Roxana Crișan merită să aibă acces din plin și la alte "infracțiuni minore, majore și purii" -, am ales un fragment din Rafael Argullol care găsesc
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
dacă au apărut fenomene intelectuale, un suflu nou în eseistica noastră, dacă am reușit să recuperăm Europa. Pe scurt, LA&I-ul nu va fi atît o revistă de informare, pentru că avem și Cotidianul, ca ziar, și reviste ca Observatorul Cultural, care fac informare foarte bine, cît o revistă de direcție. Iar direcția LA&I-ului cred că va fi așa: cu sufletul la ideea românească și cu mintea către Europa - dar, mă rog, nu vreau să devin patetic. Să ne
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
tare mult să-l fac un fel de work in progress - aș vrea să-l las să se construiască singur și să aluvionez în el tot felul de paste, de șuvoaie, de atitudini, de tendințe din tot ceea ce face viața culturală de astăzi. Vreau să-l fac să reflecte realitatea, nu la modul ceaușist, ci cît mai natural se poate. Oricum, trăim cu totul și cu totul alt timp decît în '91 - '94, cu totul altul. Dar, dacă m-ați pune
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
fi devenit, precum Noica, rivali pentru Eliade și Cioran. Una peste alta, vezi tot felul de nimicnicii dintr-astea prăfoase și umbroase. Dar ce țin eu ca tinerii să preia din generația '27 este, pe de o parte, acest patos cultural extraordinar și, pe de altă parte, energia autoformativă pe care o aveau. Mi-ar fi plăcut să trăiesc în anii '27, pentru că mă simțeam foarte român și foarte european, în același timp. Ași fi avut, în fiecare zi, pe masă
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
fel: diferențele sînt normale, în măsura în care intră în joc vechimea lor și gradul de asimilare; dar de fapt contează mai ales ponderea cantitativă, valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului. Slavonismele par a constitui obstacolul principal: prin cantitate, înrădăcinare, autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
ales ponderea cantitativă, valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului. Slavonismele par a constitui obstacolul principal: prin cantitate, înrădăcinare, autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
să vadă ce lucruri minunate pot reuși, prin inteligență și patriotism, marii bărbați de stat care, spre norocul nostru, s-au perindat pe la cârma tranziției”! - Merită admirație consecvența și curajul cu care susțineți că românii trebuie să-și păstreze identitatea culturală. Vă asumați în felul acesta riscul de a cădea în dizgrația noilor secretari cu propaganda. Dar în ce constă identitatea noastră culturală? De ce nu scrieți o carte în care să o definiți? Vă rog să încercați - deocamdată - ca măcar să schițați
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
pe la cârma tranziției”! - Merită admirație consecvența și curajul cu care susțineți că românii trebuie să-și păstreze identitatea culturală. Vă asumați în felul acesta riscul de a cădea în dizgrația noilor secretari cu propaganda. Dar în ce constă identitatea noastră culturală? De ce nu scrieți o carte în care să o definiți? Vă rog să încercați - deocamdată - ca măcar să schițați o definiție! - Simt nevoia unor precizări. Nu sunt un naționalist. Și, pentru a mă explica, mi se pare suficient să citez o
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
în fenomenul audio-vizual românesc". N-avem nimic împotriva inițiativei Naționalului, nici a autorului rubricii. Dar titlul rubricii ne aparține: de mai bine de treizeci de ani el a fost rezervat de România literară unor pagini de comentare a diferitelor evenimente culturale și politice, din presă, radio și televiziune. Cum Aristide Buhoiu a lipsit o vreme din țară, nu ne așteptăm să fie la curent cu acest lucru. Nici nu ne facem iluzia că ne-a citit vreodată. Îndefinitiv, dacă i se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
au prețuit și care-l regretă pe ziaristul prob și moderat care a fost Dumitru Tinu. Într-o presă nebună, nebună, ca și lumea în care trăim, Dumitru Tinu a reușit să rămînă normal. Lucruri care nu se fac OBSERVATORUL CULTURAL de la începutul anului (1-13 ianuarie) are ce are cu politica editorială, ca să-i zicem așa, a Românei literare. Autorului unei note de la rubrica Infoliterar i se pare că revista noastră s-a grăbit să acorde premiul pentru Cartea Anului, în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]