119,108 matches
-
datoria. Acest personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea i-ar fi cetit scrisorile, și-ar fi făcut cea mai proastă impresie despre cunoștințele în materie agricolă ale fostului învățător."7 Lunga călătorie în inima întunericului ajunge la capătul ei și întreaga țară se trezește la o nouă viață. Dublul textual imaginat de Mihail Sadoveanu este, abstracție făcând de o realitate documentabilă, fascinant: scriitorul
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
care profesoara basarabeană îi scrisese că e sărac. L-a îndemnat pe preotul Dimitrie Balaur să scrie, pentru Șezătoarea, unde a și apărut, o prezentare etnografică a satului său, Rezeni-Lăpușna. Omul era un erudit, avea o memorie de invidiat și cunoștințe vaste în literatură, etnografie, antroponimie, geografie, istorie, mentalități. D. I. Suchianu a putut constata cu surprindere că G. T. Kirileanu știa tot despre legislația veche românească. Mihai Băcescu se adresa celui care cunoștea bine bibliografia veche românească. Esențial este și faptul
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
e de reținut mai întîi informația referitoare la ameliorarea bruscă a situației ei materiale spre sfîrșitul anului 1940: acum, ea are o ținută elegantă, este însoțită peste tot de doi ogari și posedă o garsonieră centrală, în care își primește cunoștințele și prietenii. Faptul surprinde, căci, în condițiile legislației rasiste, promulgate mai întîi de guvernul Goga Cuza, apoi și de Carol II, în vara anului 1940, Sorana Gurian nu mai poate lucra în presă. Atrage atenția și observația cu privire la relațiile ei
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
și de "publicistică" sînt în Les Mailles du filet și pagini de autentic jurnal intim. Pagini ce înregistrează impresii directe suscitate de peisaje diverse, predominant întunecate, angoasante, de stările climatice, de oamenii întîlniți (mai ales colegi de breaslă, dar și cunoștințe întîmplătoare), cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției scriitorului și omului, în genere, în regimurile dictatoriale ale secolului al XX-lea. La un nivel deosebit, se găsește, într-adevăr, Epilogul cărții
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
de conferințe radiofonice, o fructuoasă colaborare dintre Editurile Humanitas și Casa Radio, este primul pas (în prefață Andrei Dimitriu își manifestă dorința de a continua proiectul cu cele 16 conferințe nepublicate în volumul de față) prin care se aduce la cunoștința publicului o latură mai puțin cunoscută a tânărului Eliade. Cea mai mare parte a textelor nu sunt inedite căci au fost publicate în cunoscutele volume de eseuri - India, Oceanografie, Insula lui Euthanasius - în consecință, poate că ar fi fost o
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
asemenea zi, cât de mare le e admirația pentru Eminescu și cât de nenumărate datoriile noastre față de el. Pentru ei, 15 ianuarie e ocazia de a se înfățișa dinaintea semenilor în chip de preoți ai templului eminescian, cărora devotamentul și cunoștințele de inițiați le dau dreptul să oficieze slujbe de pomenire și să se stropșească la indiferenții lor contemporani. Adevărul e că tot acest spectacol ieftin are un scop mult mai terestru, acela de a lega, fie și astfel, numele autoinvestiților
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
fiicei lor nevîrstnice), fără îndoială pentru a pune la încercare vigilența criticului și a vedea dacă a citit toată cartea. Alte procedee folosite în același scop: schimbă datele calendaristice, pune nume inventate unor oameni reali, recunoscuți de oricine are minime cunoștințe istorice (lui Dumitru Popescu, zis “Dumnezeu”, îi spune, fără rost, Klam !), după ce își amestecă personajele fictive printre amintiri, M.H. Simionescu sfidează bunul-simț, povestindu-și vizita la Goethe !! Pentru derutarea cititorilor, autorul descrie în detaliu cum a dorit să-i cumpere
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
S-au împlinit douăzeci de ani de la editarea unui volum trecut oarecum neobservat: Performanțele clepsidrei al lui Ion Biberi. Multidisciplinarul autor este uitat pe nedrept. El s-a mișcat în cîmpul literaturii, al științelor, în mod absolut remarcabil, grație multelor cunoștințe, atît în plan orizontal, cît și în plan vertical. Studiile i-au fost numeroase și profunde, ca și opera beletristică. A absolvit Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Totodată deține titlul de doctor în medicină
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
de la primul Festival al ghioceilor. Toți iradiau o lumină albă ca și cum ura care exista din abundență pe ei nu-i privea. Se oglindeau unii în alții, străini de exigențele competitive ale timpului nostru, ocupându-se cu cultivarea ghioceilor, îmbogățindu-și cunoștințele despre ei. Ajunseseră atât de departe în iubirea lor pentru aceste flori încât simțeau când florilor li se făcea sete sau sufereau, nelăsându-le vreodată să aștepte cu udatul până când ele se uscau. Lo vârstă înaintată descoperiseră un adăpost, un
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Îmi era greu să respir și îmi era frică de un atac neașteptat de tuse. Ghioceii stăteau tăcuți și nemișcați în coșuri de nuiele frumos împletite și în vase de ceramică azurii. În preajma florilor, oamenii făceau planuri de viitor schimbând cunoștințe botanice. O bună parte din oaspeți erau tineri în vizită de studiu - aveau toți ochi mari, umezi de curiozitate. Alții, reprezentanți ai firmelor comerciale, încercau febrili să încheie contracte avatajoase pentru beneficiul colecțiilor publicitare. Ghioceii din cluburile de flori din
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
care a funcționat în clădirea ce adăpostea și cafeneaua Fialkowski. Trebuie să fi fost un bun cunoscător al Bucureștilor, devreme ce în cele peste trei decenii cît i-a fost cetățean, a locuit la destule adrese, a vizitat rude, prieteni, cunoștințe, colaboratori, autorități rezidînd în alte multe locuri, a schimbat o serie de locuri de muncă. În tinerețe, a avut locuință în zona Obor și în Strada Armenească, în estul urbei; copiii își aminteau de casa părintească vîndută înainte de a se
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Acest proiect are drept parteneri Școala “Vasile Conta”, Iași și Grupul Școlar „Nicolae Nanu”, Broșteni , jud Suceava și își propune aprofundarea cunoștințelor și preocupărilor la disciplinele din ariile curriculare arte și științe, completarea bagajului informațional într-un alt context, stimularea spiritului de competiție, de colaborare în echipă , de schimb de experiență și de idei în aplicațiile și atelierele de lucru organizate, publicarea
Proiectul educațional „Şcoli prietene”. In: Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_713]
-
în cea mai recentă lucrare a sa, Memorii și strămoși (Editura Albatros, 2002) teme de specialitate unui cerc deschis de lectori. Presupunem că premisa i-a fost că ruptura istorică provocată de comunism a lăsat grav descoperită o falie în cunoștințele, iar drept consecință și în conștiințele maselor, falie cu sporite condiții să se lărgească, și anume catastrofal. Aceasta, spunem noi, unde agenți longevivi ai trecutului regim își duc mai departe propaganda. Astfel, una din tezele cele mai frecvent răspândite în
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
venise în România mama scriitorului, ci din România plecase în Franța, unde-l cunoscuse pe viitorul său soț, Eugen N. Ionescu. Ca unul care l-am avut profesor, timp de un semestru, la liceu, pe Eugen Ionescu, luând de la el cunoștință de baladele lui Villon și de lirica medievală franceză, ca unul care, elev în cursul inferior de liceu, mă delectam cu lectura volumului Nu, unde tatăl meu era ironizat, dar cu respect - ceea ce nu se întâmpla cu alții -, ca unul
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
Paul Hazard. Alexandru Ciorănescu le rămâne recunoscător celor doi maeștri francezi, sub îndrumarea cărora obține titlul de "docteur ès lettres" în 1939. Același sentiment l-a nutrit și pentru profesorii lui de la București până târziu, în 1979, când a luat cunoștință de volumul de Corespondență, cuprinzând scrisorile primite de Basil Munteanu, căruia îi devenise, fără voia lui, concurent, cel puțin în ochii lui Cartojan și Drouhet. Nu și-a retractat sentimentele de gratitudine pentru cât l-au ajutat în formarea lui
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
singurătatea mamei tale, grija și dorul ei, spuse Liza, fată bună și miloasă, ai cărei copii erau și ei în străinătate. De ce n-o iei cu tine? - Mai bine ar veni el încoace în mod definitiv, ciripi Sofica, o altă cunoștință a Nataliei, femeie corpolentă a cărei bărbie tremura tot timpul. Cu siguranță că ar face o carieră mare la noi. Liza evita să vină în contact cu Sofica pe care o considera neinteresantă, mult inferioară ei pe plan social, și
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
Ana-Stanca Tabarasi Kristoffer Nyrop, fondatorul studiilor de filologie romanică în Danemarca, viitorul autor al unor cărți cu faimă internațională, avea în aprilie 1884, când descindea la București spre a-și îmbunătăți cunoștințele de limba română, doar 26 de ani. Născut în 1858, făcuse excelente studii de filologie la Paris, iar interesul față de limba română și-l manifestase publicând, în 1879, o recenzie la Zur rumänischen Lautgeschichte de Moses Gaster. Sosit în România
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
limbile romanice (1896). A scris însă articole despre literatura română, recuperând astfel surprinzătorul fapt de a nu-l fi pomenit deloc pe Eminescu în lungul său excurs despre literatură din Mozaicuri romanice. Cât despre Caragiale, nu pare a fi avut cunoștință de el. în volumul de impresii de călătorie, scrie însă despre Cantemir, Șincai, Petru Maior, Alecsandri, Ispirescu, culegerile de folclor ale lui Miron Pompiliu și S. Florea Marian, traduce balada lui Brâncoveanu, pe cea a Meșterului Manole, Miorița, Miu Cobiu
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
că în aceste țări, grosolănia este „ein sehr nothwendiges Ustensil", și m-am hotărât să mă port în consecință. M-am dus din nou la funcționar și am început să-l ocărăsc cum mă pricepeam mai bine. în privința limbii române, cunoștințele mele practice nu erau prea mari, iar injuriilor verbale nu le dedicasem cine știe ce studii, astfel încât mi-ar fi fost mult mai ușor să-i comunic mici informații interesante, precum aceea că fratele lui e mai mare ca fratele meu, și
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
sau italian, decât de la unul din colegii săi din șprovincia danezăț Iutlanda. Zvonul sosirii mele se răspândi numaidecât în tot satul, și cum lumea era foarte curioasă și ușor de abordat, mi-am făcut, cât ai clipi, o mulțime de cunoștințe. Printre cei dintâi cu care am intrat în relații mai apropiate s-a numărat învățătorul. Aflasem că urmau să aibă loc examenele și m-am prezentat, de aceea, îndată drept coleg. Faptul că doream să asist la examene l-a
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
răspunsul clar și precis că orașul Copenhaga e capitala Danemarcei, că țara are mărimea cutare, cu atâția și atâția locuitori; ba mai cunoștea și orașul Viborg și putea da pe de-a-ntregul seama de Skagerak, Kattegat etc. Cu adevărat, surprinzătoare cunoștințe la un băiat român dintr-o școală sătească, când îmi amintesc de toți italienii și francezii „cultivați" pe care i-am întâlnit, și ale căror cunoștințe geografice referitoare la țările scandinave se mărgineau la cețoasa impresie că Norvegia va fi
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
și putea da pe de-a-ntregul seama de Skagerak, Kattegat etc. Cu adevărat, surprinzătoare cunoștințe la un băiat român dintr-o școală sătească, când îmi amintesc de toți italienii și francezii „cultivați" pe care i-am întâlnit, și ale căror cunoștințe geografice referitoare la țările scandinave se mărgineau la cețoasa impresie că Norvegia va fi fiind, cu siguranță, capitala Suediei, iar Copenhaga o provincie germană! în urma acestui examen, toată lumea din sat a aflat de unde eram de fel, iar convorbirile pe care
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
îndepărtați în timp și totodată atât de apropiați de noi, atât de prezenți " este o stare de spirit prielnică filosofării. Ea este favorabilă reflecției, cred, prin chiar naivitatea sa. Naivitate a celui neinițiat, a tânărului începător ce se deschide universului cunoștințelor, pe care îl asaltează încercând să-l cuprindă prin întrebările sale, naivitate a bătrânului ce nu încetează să fie asaltat de alte și alte întrebări, la care existența sa toată nu i-a fost de-ajuns pentru a răspunde. Permiteți
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
despre Universitate, cât mi-o distrugea substanța însăși a celor ce se predau acolo nouă discipolilor de către magiștri noștri. În locul acelei universitas scientiarum, în care mă așteptam să descopăr nici mai mult, dar nici mai puțin decât universul întreg al cunoștințelor, un univers revelat nouă, apropriat de noi, atotcuprinzător, deci cuprinzându-ne și pe noi într-însul, m-am văzut confruntat cu fragmente de cunoștințe, cu cioburi de adevăr nesigur, cu opinii ce mi se păreau îndoielnice, chiar și atunci sau
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
care mă așteptam să descopăr nici mai mult, dar nici mai puțin decât universul întreg al cunoștințelor, un univers revelat nouă, apropriat de noi, atotcuprinzător, deci cuprinzându-ne și pe noi într-însul, m-am văzut confruntat cu fragmente de cunoștințe, cu cioburi de adevăr nesigur, cu opinii ce mi se păreau îndoielnice, chiar și atunci sau mai ales atunci când erau prezentate pe un ton apodictic, în mod peremptoriu. În locul revelațiilor întregului, după care jinduiam, Universitatea îmi oferea " în acele prime
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]