1,079 matches
-
la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi prezenta stadiile procesului de cunoaștere și elementele angre nate în acest proces. În subcapitolele ÎI.2. a Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar, în cazul cunoașterii senzoriale, subiectul cunoscător împărtășește cu obiectul simțit formă accidentala a acestuia, forma care însă este în cunoscător altfel decât în obiect, adică nu în mod natural și material, după cum s-a putut observa din pasajul (ÎI.1.8.) și după cum se poate observa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atunci când X și Y privesc un același cub roșu, roșeața cubului va fi în mod diferit în X și în Y. Altfel spus, SX va fi diferită de SY a unde S este specia sensibilă, iar X, Y sunt subiecții cunoscători. În această situație, cum mai este posibil ca SX și SY să fie în același timp identice cu roșeața din cub, dar diferite între ele? Nu cumva încălcam în acest caz tranzitivitatea identității? Normal ar fi că atunci când spunem că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar și de simțul comun în genere. Deși incongruenta dintre identitatea formală a speciilor, prin care înțeleg identitatea speciilor care informează puterile cognitive cu for mele din obiectul extramental, și proprietatea acestora de a fi numeric diferite în diferiți subiecți cunoscători pare a fi imposibil de rezolvat, soluția este simplă și face recurs la ceea ce Toma din Aquino numește principiul individuației. Materia care se află sub anumite dimensiuni clar determinate, materia signata, este cea care individualizează compusul: (ÎI.2.27.) Anima
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de materia lui Y, specia devenind astfel SY. În acest nou context vom avea: SX = ȘO, SY = ȘO, dar și surprinzătorul SX = SY. Ceea ce face ca SX să fie diferit de SY este doar materia diferită a celor doi subiecți cunoscători, nu și conținutul, adică formă roșeții. Putem să ne gândim că X și Y sunt Asterix și Obelix, în situația în care ating, în același timp, o plita caldă. Ambii vor resimți căldură, deși este posibil ca Asterix să o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi sau doar material, pe când alții afirmă că au doar un mod imaterial și intențional de a fi. Cert este că forma nu are același mod de a fi în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători. Un exemplu concret pentru această dublă existența (dublu mod de a fi) a speciei sensibile ar putea fi următorul. Pe o coală de hartie fixată cu un prespapier roșu sunt imprimate următoarele date: „lungime de undă 630a740 nanometri, frecvență 480a405
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre speciile sensibile care infor meaza puterile cognitive și formele așa cum sunt ele, cum există ele în obiectele extramentale; 3. dublă existența a speciilor sensibile, (dublul mod de a fi) în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători; 4. asemănarea (similitudo) înțeleasă că împărtășire sau că asimilare a unei forme. Dintre toate variantele și modelele explicative ale speciilor sensibile, în urma prezentării argumentelor pro și con tra, mă văd constrânsa să recunosc faptul că singura interpretare convingă toare și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cazul în care este produsul fanteziei. Imaginile produse de imaginație sunt reprezentări în care (în quo) și prin care (id quo) putem cunoaște obiectele. Simțul comun, puterea cogitativa, memoria și imaginația sunt cele patru simțuri interne ale oricărui subiect cunoscător uman. Am văzut până acum care sunt funcțiile și că pacitatile fiecărui simt în parte. Rămâne de discutat statutul entităților intermediare de la acest nivel, respectiv imaginile, dar despre ele voi discuta după ce voi arăta ce anume i se întâmplă băutorului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quo-ul cunoașterii; d) au capacitatea de a exista atât în obiectul extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul de id quo al imaginilor în cunoaștere și dublă existența a imaginilor aferente obiectelor din natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în subiectul cunoscător. Dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul de id quo al imaginilor în cunoaștere și dublă existența a imaginilor aferente obiectelor din natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în subiectul cunoscător. Dar imaginile joacă și un rol cognitiv pentru imaginație, căci atunci cand obiectele imaginate nu există ca atare în lumea reală a așa cum se întâmplă în cazul ființelor imaginare, precum minotaurii, zânele sau balaurii a, imaginația este forțată să creeze, din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale, sunt receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este înțeleasă relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunos câtor și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic extramental; 2. în funcție de primul obiect al puterilor cognitive umane a obiectul extramental sau formă care este în subiectul cunoscător. Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, într un articol publicat în 2008, realizează o hartă a interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, făcând apel la primul criteriu de diferențiere, si anume relația dintre formă obiectului care este în mintea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma ar fi una profund deficitară. Pentru a face mai clară această situație, să explic, mai întâi printr-un exemplu, cum ar putea fi înțeleasă identitatea numerică și cum anume distorsionează ea gândul tomist. Să ne gândim la doi subiecți cunoscători, Asterix și Obelix, si la un obiect extramental, un cotlet de porc mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim Crane, exemplul de mai sus ar lua
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie cotlet de porc mistreț se află nu doar în bucată de carne, ci și în mintea lui Asterix și în cea a lui Obelix. Dacă una și aceeași formă este atat în obiect, cât și în cei doi subiecți cunoscători, doar că în moduri de a fi diferite, în mod natural în cotletul propriu-zis și în mod intențional în mințile celor doi gali, putem concluziona că gândul lui Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest lucru voi explica în cele ce urmează. Așa cum obiectele hilemorfice extramentale, cum este în acest caz cotletul de porc mistreț, sunt alcătuite din formă substanțială, forme accidentale și materie determinată (materia signata), aceeași constituție metafizica o au și subiecții cunoscători. Adică și Asterix, si Obelix au o formă substanțială a umanitatea a, forme accidentale și materie determinată, adică ceea ce ii individualizează a această carne și aceste oase. Dacă cei doi se gandesc la un cotlet, forma cotletului care va fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad cognoscentem, quae cog nitionem facit, non est intelligenda per modum identitatis, șed per modum cuiusdam repraesentationis; unde non oportet quod sit idem modus cognoscentis et cogniti (De ver., q. 2, a. 5, ad 7). [...] conformitatea dintre obiectul cunoscut și cunoscător, care produce cunoașterea, nu trebuie înțeleasă prin intermediul modului identității, ci prin intermediul modului unei reprezentări. De unde rezultă că nu este necesar [că forma] să fie în același mod în cunoscător și cunoscut. În fragmentele citate, cei doi autori identifica un înțeles
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretare. 7. Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane? Pe de o parte, interpretarea realistă (II.A.) afirmă că procesul cunoașterii umane este posibil prin medierea pe care o realizează entitățile intermediare cauzale care sunt asimilate de către subiectul cunoscător. Pe de altă parte, interpretarea reprezentationalista consideră entitățile intermediare că jucând un rol cognitiv: aceste entități intermediare, al căror conținut este identic cu conținutul obiectului extramental reprezentat, trebuie mai întâi cunoscute, pentru că abia apoi, cunoscându-le, subiectul cunoscător să poată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de către subiectul cunoscător. Pe de altă parte, interpretarea reprezentationalista consideră entitățile intermediare că jucând un rol cognitiv: aceste entități intermediare, al căror conținut este identic cu conținutul obiectului extramental reprezentat, trebuie mai întâi cunoscute, pentru că abia apoi, cunoscându-le, subiectul cunoscător să poată avea acces la obiectul reprezentat, adică să ajungă să cunoască esență obiectului extramental. Dar reprezentationalismul nu cunoaște doar o singură formă, ci două: reprezen tationalismul idealist (II.B.1.), potrivit căruia singurele obiec te ale cunoașterii sunt speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mecanisme complexe ale cunoașterii, care permit ființei umane să recepteze, să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental debutează cu simțurile externe. De exemplu, atunci cand un subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci simțuri externe ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele. În acest moment, subiectul cunoscător poate vedea culoarea galbenă a pietrei semiprețioase, dacă o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și sensibile comune, obiecte proprii și obiecte comune ale simțurilor. După ce sim turile externe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor sunt numite în mod frecvent de către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea; C. din moment ce speciile inteligibile au existența accidentala în minte, adică au un mod de a fi accidental, iar quiditatile sunt esențe, asadar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți, primul argument (A) al lui Panaccio împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe, Toma din Aquino afirmă faptul că speciile inteligibile sunt multiplicabile în subiecți cunoscători diferiți. Astfel, daca X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se află sub anumite dimensiuni și care are caracteristici determinate. Această materie determinată este cea care își pune amprenta asupra oricărui obiect în componență căruia se află, inclusiv asupra formelor care se află în minte. Din acest motiv, doi subiecți cunoscători diferiți vor recepta în mod diferit speciile sensibile ale obiectului extern și, în consecință, vor abstrage specii inteligibile diferite, dar care, foarte important, vor avea același conținut, vor fi despre același obiect. Voi lua un exemplu mai la îndemână. Să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]