1,109 matches
-
Kirițescu, campania din Ungaria era un segment foarte vizibil al războiului pentru unire, nu un simplu incident ulterior "păcii" de la sfârșitul anului 1918. Manualele care au ales această variantă narativă subliniau faptul că: "românii au început din nou lupta, au curățit țara de dușmani și au întins hotarele vechi până la marginile locuite de neamul românesc"79. Jocurile diplomatice au solicitat contemporanilor o reașezare discursivă permanentă în aria intereselor generale ale Antantei. Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
campaniile din 1916 și 1917 au fost puse sub semnul luptei cu Puterile Centrale, iar cele din 1918 și 1919 sub egida luptei antibolșevice și anti-anarhiste. De aici și ecourile păstrate în manuale, despre românii care "au făcut ordine", "au curățit" și "au asigurat liniștea" în teritoriile vecine. În mod paradoxal, povestirea din anii '20 rimează cu aceea din 2000, de vreme ce spaimele comunității internaționale relative la estul european sunt, în bună măsură, aceleași. Este o consonanță ce încurajează gesturile recuperatorii, în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
filolog și glosist, împotriva seratei lui Heliade, care apunea fiindcă era ne fi rească, lupta, pe de altă parte, împotriva Junimii de la Iași, în special îm potriva influenței culturii germane. Heliadismul avea la obârșie marele motiv național de a se curăți limba de influența de demult a slavonismului; dar Heliade mersese prea departe. Exagerația a omorât heliadismul. Lupta împotriva Junimii de la Iași avea același motiv. Hasdeu, ca și toți cei cari se puneau de-a curmezișul școalei ieșene, luptau împotriva reîntoarcerii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
caracterizat pe directorul general al D.G.P. ca fiind „departe de a fi omul cerințelor și al obligațiunilor ce i se impun” în funcția în care se afla. Principalul cap de acuzare adus acestuia a fost că instituția „n-a fost curățită de pigmeii național-țărăniști”, printre care se număra și Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor. O nouă greșeală a colonelului Stăncescu , la începutul anului 1935, a creat posibilitatea schimbării sale din funcție. Concret, la vizita arhiducelui Anton de Habsburg, căsătorit cu prințesa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dată ca om și individ, deci a dezvolta la maxim potențialitățile fiecărui individ. La originea concepției pedagogice a lui George Barițiu se află admirația pentru filosofia iluministă derivată îndeosebi din Émile a lui Jean-Jacques Rousseau, care, după expresia sa, "a curățit școlile de rugină", empirismul psihologic al lui J. Locke și ideile despre școala sătească ale lui J. H. Pestalozzi. Scopul educației era pentru G. Barițiu formarea unui om înzestrat cu cît mai multe cunoștințe legate de viață, cu o minte
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piară!“ - ceea ce trebuie să se facă de trei ori. Limbrici Să nu lăsați pe copii să mănînce lut, că fac limbrici. Cine preface mămăliga rău face, că-i rău de limbrici. Lin Cînd frigi sau prăjești lin, să nu-l curăți de solzi, că-i rău de belitură. Lindini Să nu te speli cu apă rece pe cap, căci faci lindini. Lingură Lingura să nu ți-o schimbi la mîncare, că nu te mai saturi. Cînd uiți lingura sara în oală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lor și așa au vorbit și au scris despre necontenitul război duhovnicesc, ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. „A vedea că trebuie să ne curățim de vicii - spune Sfântul Grigorie de Nyssa - este deja o premisă și o pregătire a victoriei contra dușmanului, căci noi avem să ducem în viața noastră o luptă continuă împotriva
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
război duhovnicesc, ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. „A vedea că trebuie să ne curățim de vicii - spune Sfântul Grigorie de Nyssa - este deja o premisă și o pregătire a victoriei contra dușmanului, căci noi avem să ducem în viața noastră o luptă continuă împotriva duhurilor răului care se află în spațiu”<footnote Sf. Grigorie
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățătură despre viața morală, cap. 45, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. XI, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 21. footnote>; învățăm să ne ferim cu toată puterea de duplicitate, căci Părinții ne îndeamnă ca „ceea ce spune gura să mărturisească cugetul, iar ceea ce spune cuvântul să o simtă inima
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
de admirație. Pentru a dobândi cât mai mult folos din lectura și studiul cuvintelor dumnezeiești, trebuie ca mai întâi să lucrăm la propria despătimire, căci nu putem să dobândim un câștig mare din lectura învățăturilor dumnezeiești, dacă nu ne-am curățit mai întâi sufletul<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 1, 3 la Ioan, P. G. LIX, col. 27-28. footnote>, fiindcă „după cum stomacul, dacă este bolnav, nu poate primi alimente tari și greu de mistuit, tot astfel nu poate primi
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
dacă un acordaj Reiki le-ar afecta medicația intensivă care li s-a prescris, din moment ce Reiki generează o eliminare a toxinelor. Nici În acest sens nu am avut nici o problemă și, cum Reiki urmărește doar binele, nu cred că ar curăți organismul de substanțe care-i sînt Într-adevăr benefice unei persoane. După ce folosesc Reiki pentru ei Înșiși, unii oameni constată că pot să-și reducă medicația. Totuși, vă rog să nu faceți acest lucru fără a cere sfatul medicului și
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
unelte simple ca foarfecele, șurubelnița? 2. utilizezi mașini care necesită mișcări precise ale mâinilor? 3. lucrezi un timp îndelungat cu mâinile? 4. prinzi mingea sau obiecte mici aruncate? 5. utilizezi tirbușonul sau deschizi o sticlă închisă cu un capac? 6. curăți obiecte minuscule? 7. mânuiești ghidonului bicicletei? 8. atârni / agăți un obiect fără să-l scapi? 9. îți folosești mâinile în situații critice, de ex. acordare de prim ajutor? 10. utilizezi vesela, paharele fără a le sparge? VIII. D. Poți să
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
ochi, după cum afirmă Antonio Orbe, un bogat volum de testimonia despre această temă. Pasajele citate sunt menite să demonstreze caracterul discriminator, în sens etimologic, al parusiei. Totul va fi adus la lumină, nimic nu va rămâne ascuns. Totul va fi curățit, nimeni nu va scăpa de încercarea focului. După ce‑i prezintă pe Tatăl și pe Fiul în ipostaza de judecători eshatologici, Irineu introduce în ecuație un al treilea termen: liberul arbitru al ființei umane. Ne aflăm din nou puși în fața unui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spălat în vin trimite la scena botezului în Iordan; cel care vorbește de „sângele de strugure” se referă la răstignire: „Dintr‑însul au țâșnit două izvoare, unul de sânge și altul de apă, cu care spălându‑se păgânii se vor curăți. Păgânii sunt considerați ca un veșmânt pentru Cristos” (11). Ochii lui Cristos‑Iuda sunt profeții (12), iar „dinții săi mai albi ca laptele”, poruncile care ies din gura lui Isus (13). Binecuvântările lui Iacob cuprind elemente inedite. Hipolit face aici
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
respect preoților, va cinsti pe bătrâni, nu va accepta depravarea, adulterul, nu va ține seama de calomnii și nu va crede în jurăminte. Va fi iubitor spre cei străini și spre cei săraci și milos. Apoi, va săvârși minuni: va curăți leproși, va face să meargă pe paralitici, va alunga demoni. Va vorbi despre viitor ca și cum ar fi prezent și va învia morți, va veni în ajutorul văduvelor, va fi apărător al orfanilor, va iubi toată lumea și îi va aduce pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mâinile sale cădelnița, îi apare pe frunte o pată de lepră. Autorul apocrifei a combinat 2Cr. 26,19‑20 cu Apoc.12, 16 (semnul de pe mâna dreaptă, semnul Anticristului). Lepra și pilozitatea simbolizează deopotrivă necurăția. Într‑adevăr, pentru a se curăți, leprosul trebuie să‑și tundă „tot părul său, al capului și al bărbii”, inclusiv sprâncenele (Lev. 14,9). Dar sprâncenele Anticristului vor fi neobișnuit de mari, ajungând până la urechi, și asemenea sprâncenelor, și necurăția sa va fi neobișnuit de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
viață sfaturile lor și ne vorbesc despre acest război ca unii care au trecut prin el câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea, și așa ne învață și pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. Pe măsura luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
trup; veșmintele sale trebuie să fie albe; în mînă trebuie să poarte un anumit toiag, iar în urechi un cercel de aur. Dacă întîlnește un om dintr-o castă inferioară, brahmanul trebuie să se întoarcă din drum pentru a se curăți. Îi este interzis să treacă peste o funie de care este legat un vițel sau să iasă din casă cînd plouă. De asemenea, îi este interzis să-și privească femeia cînd aceasta mănîncă, strănută, cască sau se odihnește. La masa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fără să sesizăm acest lucru,căci „niciodată nu suntem cu adevărat aceiași, chiar dacă părem săfim celor ce nu iau aminte”<footnote Sfântul Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, volumul VII,traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, EIBMBOR, București, 1977, p. 460. footnote>, ele fac loc la „moartea cea ultimă și caredăinuiește”<footnote Ibidem. footnote>. Tanatologia, știința care analizează fenomenul morții, delimitează etapele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
apariția acestor oaspeți nedoriți. Nici nu ne puteam mișca, ca să ne dezmorțim oasele, căci gazda ne-a avizat să nu facem zgomot, căci s-ar putea să ne audă vecinii și să întrebe ce se petrece în podul lui. Am curățit un petic de podea și am stat acolo înghesuiți cum am putut. Am profitat de acest timp pentru a reflecta asupra situației noastre. Petre Dumitriu era de părere să nu întrerupem expediția nici după căderea celor doi camarazi. Să trecem
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]