317,708 matches
-
considerat de această dată pro-troțkist, îl ajută să publice al treilea volum (1932). În același an apare și primul volum din Pământ desțelenit. Șolohov devine membru PCUS, participă la congrese, susține conferințe, călătorește în străinătate, în Anglia, Franța, Danemarca. În cursul anului 1935 lucrează la ultima parte a romanului Pe Donul liniștit și începe o nouă variantă a acestuia, pe care o va publica începând cu 1937 în revista Novâi mir. Este ales deputat în Sovietul Suprem apoi, în 1939, membru
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
nu trebuie să atragă dușmănii. Ea crede în prietenia literară. Ioana Pârvulescu a susținut că discuția despre conflictul generațiilor urmărește să legitimeze generația care simte că pierde teren, iar categoria de public pe care o invoca N. Breban este în curs de dispariție ( "deces "). În ce o privește, ea nu se simte dependentă de nici o generație. Acesta nu e un lucru posibil, a spus N. Manolescu în intervenția finală, a fi sau a nu fi component al unei generații nu stă
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
și a relativității specifice "artei romanului". L-am cunoscut pe Milan Kundera în decembrie 1969, la Praga, la Uniunea Scriitorilor al cărui membru mai era încă în acel moment. Procesul destructiv al vechilor structuri, cele ale "Primăverii pragheze" era în curs și a durat câțiva ani. Kundera preda încă la facultate și era, dacă nu mă înșeală memoria, redactor la o revistă de cultură. Câteva din cărțile lui, printre care ciclul de povestiri Iubiri caraghioase, romanul Gluma, apăruseră la Paris fiind
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
chip, ci doar pe acela al literaturii! Criticul român preferă, așadar, să-și aplice ideile și teoriile pe materia luxuriantă a cărților decît să rămînă la nivelul rece al raționamentelor abstracte". Ceea ce e just. Dorința normală a criticului, înscrisă în cursul filipicei anticronică, este ca "instituția" să se îndrepte spre "forme de comentariu mai complexe, mai ample, mai Ťeseisticeť". Perfect! E un lucru nu doar dezirabil, ci chiar posibil. Ceea ce constată, în alt context, însuși Ion Bogdan Lefter: "Nicolae Manolescu a
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Cristian Teodorescu Cei mai mulți dintre noi își invocă, frenetic, în public, organele genitale. Ca și cum ar rosti o interjecție oarecare. Tinere grațioase care ies în grup de la cursuri își atribuie, cu voce ridicată, un organ pe care e greu de crezut că l-ar avea. Nu fac asta pentru a atrage atenția asupra lor; discută între ele. Domni în vîrstă, corect îmbrăcați, din categoria celor care polemizează prin
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
cititorul, deghizîndu-se în mode, tendințe, la adăpostul sistemului de obiecte. Literatura "pură" continuă să dăinuie în Franța însă, semn irefutabil de îmbătrînire, este astăzi confirmată cu statutul de doctrină academică: literatura adevărată este poetică: Chevillard, Echenoz - toată literatura Minuit, în curs de monumentalizare - au o dimensiune poetică (ludică, loufoque, umorală, adînc scripturală, intertextuală: poetică) a cărei existență este demonstrată în teze de doctorat. Literatura "de consum" sau revolta ca semn Există un al doilea regim de vizibilitate al literaturii. Este vorba
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
Nu are voie să țină o pasăre în casă? Unii țin un papagal. Alții chiar o cioară..." (p. 76) Asta e tot. Imediat după acest neașteptat clin d'oeil al vocii auctoriale tonul narațiunii redevine impersonal, iar poveștile își urmează cursul ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. În La belle Roumaine, Dumitru Țepeneag a renunțat la decupajele de presă, extrasele din emisiunile informative de la posturile de radio și televiziune și introducerea în acțiune a unor personalități reale (Cornel Regman, Paul
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
polonă și franceză) și trei minime (1 la algebră, trigonometrie și latină), se înscrie la o facultate spre care nu simțea nici o chemare - cea de Drept. Ca și în anii de liceu, Gombrowicz nu este un student silitor, lipsind de la cursuri și învățând numai în preajma examenelor, doar atâta cât să-și asigure promovarea în anul următor. Termină astfel studiile superioare în 1927 la Universitatea din Varșovia și, în același an, pleacă la Paris, unde va frecventa, mai mult intențional decât de
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
învățând numai în preajma examenelor, doar atâta cât să-și asigure promovarea în anul următor. Termină astfel studiile superioare în 1927 la Universitatea din Varșovia și, în același an, pleacă la Paris, unde va frecventa, mai mult intențional decât de facto, cursuri de filosofie și economie la Institutul Internațional de Studii Superioare. Totul se va sfârși în vacanța mare, când se va întoarce în țară și nu va mai reveni în Franța. Lunile petrecute aici le va considera deosebit de utile în împlinirea
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
ideile lui sunt (o spun dintru început și fără ocolișuri) rodul unei decepții de lectură a romanului basarabean. Editura ARC din complexul editorial-poligrafic Știința de la Chișinău mi-a pus la îndemână romanele selectate pentru o antologie de Mihai Cimpoi (în curs de apariție), un specialist incontestabil al domeniului, și mi-a solicitat un punct de vedere ca postfață. În faza de proiect editorial, această antologie preconiza să cuprindă: Smaragda Theodorovna, primul volum din romanul memorialistic În preajma revoluției de Constantin Stere, Disc
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
a societății românești: pesedeii vor fi măturați de la putere, dar rădăcinile lor, adânc înfipte în societatea românească, vor rămâne pe loc. Ei se află pretutindeni: în serviciile secrete (unde ofițerii angajați după 1990 au chipul și asemănarea celor de dinainte: cursurile de la Băneasa au fost și sunt adevărate ședințe de îndoctrinare naționalistă), în armată, unde vechii și incompetenții ofițeri de pe vremea lui Ceaușescu, ajunși astăzi colonei și generali, știu că într-o armată competitivă, de nivel mondial, ei n-ar avea
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
se transformă. Cei mai interesanți sînt, însă, puținii cursanți care au pasiune sau chiar vocație intelectuală. N-am întîlnit, în cei 12 ani de cînd sînt la Universitate, prea mulți - vreo trei-patru -, dar cînd îi descopăr e o sărbătoare. - Ce cursuri predai? - Mai multe, cam două pe semestru, uneori trei: Istoria filosofiei româneștii, Psihanaliză, un curs de masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
intelectuală. N-am întîlnit, în cei 12 ani de cînd sînt la Universitate, prea mulți - vreo trei-patru -, dar cînd îi descopăr e o sărbătoare. - Ce cursuri predai? - Mai multe, cam două pe semestru, uneori trei: Istoria filosofiei româneștii, Psihanaliză, un curs de masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
de cînd sînt la Universitate, prea mulți - vreo trei-patru -, dar cînd îi descopăr e o sărbătoare. - Ce cursuri predai? - Mai multe, cam două pe semestru, uneori trei: Istoria filosofiei româneștii, Psihanaliză, un curs de masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Psihanaliză, un curs de masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în sfîrșit, un doctorand care
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în sfîrșit, un doctorand care știe că realitatea culturii române este un fapt de evidență! - Cum arată Clujul fără bănci tricolore? - Au rămas stîlpișorii. Stîlpișorii tricolori plantați pe marginea trotuarelor
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
pildă George Voicu sau Marta Petreu, care, pornind de la un comentariu al lui Zevedei Barbu (apărut în revista Saeculum, nr. 4/1943), "a reluat și detaliat Ťdosarulť Evelyn Underhill, extinzîndu-l însă și asupra lui Lucian Blaga care, tot într-un curs de filosofia religiei, ar fi avut ceea ce el însuși numea undeva Ťamnezia ghilimelelorť față de aceeași Mistică a autoarei engleze. Punînd pe două coloane textele lui Nae Ionescu și ale Evelynei Underhill, uneori fără prea multă relevanță, M. Petreu alcătuiește, cam
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
papucii statului, de fapt, în papucii mei, drept care m-am și inervat de-mi vine să te trimit la Dinescu al tău, să te țină el... Că pupi televizorul când îl vezi... Pupă-l, doamnă! Pupă-i pe toți în cursul zilei, că ai vreme... Da" răspunde-mi la o singură întrebare: de ce n-ai luat exemplu de la parlamentărițe? Că aveai acum o pensie faină nu una de câteva sute ca să te ținem noi în spate... Așa că, gata, doamnă, s-a
Laptop-ul ca prajitor de Pâine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12479_a_13804]
-
Nichita Danilov Evgheni Borisovici Rein s-a născut pe 29 decembrie 1935, la Leningrad. Este absolvent al Institutului Tehnic din Leningrad și al Cursurilor Superioare de Scenarii. între 1950-1960 a frecventat cercul literar condus de Anna Ahmatova, unde l-a cunoscut și s-a împrietenit cu poetul Iosif Brodski, cu care a rămas în relații de prietenie pînă la moartea acestuia. în ciuda prețuirii de
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
face pe ambele. Mai suferă și de complexul Cassandra (tot emite profeții de tipul "roboții ne vor ataca", dar nimeni nu-l crede) și de o perfecțiune morală incontestabilă, cu tușe de drăgălășenie (salvează o pisică dintr-o casă în curs de demolare). Vă mai amintiți de vremea când detectivii erau dezinteresați și nepătați etic? Probabil că nu (până și Sherlock Holmes fuma opiu), pentru că în cinema moda acestui tip de personaj a luat sfârșit în 1929, odată cu Șantaj, regizat de
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
a așa-numitei "generații a războiului". Fără să intrăm în prea multe detalii biografice, menționăm că Sergiu Filerot, sub adevăratul său nume Gheorghe Niculescu, născut la Craiova în 3 februarie 1921, își începe activitatea literară încă înainte de a-și termina cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, G. Călinescu publicându-i în Jurnalul literar (Iași, 1939) prima poezie (Monahală), cu pseudonimul N. Veghe. La nici un an de la absolvirea liceului, în cursul lunii martie 1940 este angajat ca funcționar tehnic la Tipografia "Tiparul
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
februarie 1921, își începe activitatea literară încă înainte de a-și termina cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, G. Călinescu publicându-i în Jurnalul literar (Iași, 1939) prima poezie (Monahală), cu pseudonimul N. Veghe. La nici un an de la absolvirea liceului, în cursul lunii martie 1940 este angajat ca funcționar tehnic la Tipografia "Tiparul Universitar" din strada Elie Radu, nr. 6, din București, condusă de filosoful Nicolae Bagdasar (1896-1971). În ciuda unor tot mai insistente preveniri că este în vederile Siguranței, între 1941-1942, cu
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
anul acesta, în iunie, la Paris, Prix Méditerranée, pentru romanul Senyoria (a cărui traducere românească, Excelență, a apărut la București în 2002), atribuit celui mai bun scriitor străin tradus în franceză. Fragmentul de față face parte din romanul (1996), în curs de apariție în colecția "Biblioteca de Cultură Catalană" a Editurii Meronia. Mi-e greu să vorbesc despre lucrurile-astea, Miquel..., fiindcă mi-au marcat toată viața și lucrurile-au ajuns să fie cum sunt fiindcă eu sunt cum sunt, Miquel
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
unul din aceste nume. B.E.: Ar trebui să limpezesc ceea ce pare o contradicție. Căci de vreme ce știam destul de clar - nu atât de clar, și în orice caz, incomplet - ce se va întâmpla, cum se face că un om care a priceput cursul lucrurilor încă în 1948... M.I.: Sau măcar l-a simțit... B.E.: ... Sau măcar l-a simțit, s-a apucat în 1955 să scrie. Totuși lucrurile nu sunt chiar așa de simple. M.I.: Ați debutat editorial în 1955, cu o broșură
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
a călătorit Bălcescu sau ceilalți dintre companionii lui de răzvrătire și de idei. În fine, de o secretară care să-l stimuleze. Nu-mi rămânea decât să comunic mai marilor mei de la editură aceste solicitări. Dacă li s-a dat curs ori nu, nu știu. Știu doar că în 1953 am fost Ťpus pe liberť de la Editura Tineretului din pricina originii mele sociale. Și mai știu că scurta întâlnire cu Camil Petrescu n-a afectat în nici un fel admirația ce-o port
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]