1,183 matches
-
Noman-ul nu este de acord cu nimeni, cu excepția celor care sunt de acord cu el; de aceea, poate fi distructiv pentru grup deoarece domină discuția, provoacă confruntări, ruperi de ritm; 14) „Furiosul” este un narcisist autocentrat cu aspirațiile Prințului și Curteanului. Este dezgustat, nerăbdător, sătul de reguli, caracterizat drept „persoană rebelă”. Este foarte emoțional în perioadele de conflict, vrea să inducă aceleași sentimente în alte persoane, urmărind acceptanță și putere. Aceste roluri pot să fie jucate de către cursanți în cadrul unor microateliere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Benedetto (Benedict)” din Dizionario degli Scrittori Greci e Latini, cit., și alte lucrări ale aceluiași cercetător. 8. Cassiodor Prosperitatea și pacea politică și socială din primii ani ai domniei lui Teodoric încep să pălească începînd de prin 520; regele și curtenii săi încep să-i persecute pe romani; urmează sîngerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma căruia Italia intră sub opresiva și nemiloasa stăpînire bizantină, între 535-555. în 568, după mai puțin de douăzeci de ani, are loc invazia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Puținele lucruri inspirate din poemele sale se pierd aproape cu totul într-o masă de compoziții frivole, găunoase și convenționale”. Totuși, Venantius reușește uneori să înnoiască prin modificări profunde unele genuri literare, de exemplu epitaful. De altfel, necesitățile vieții de curtean, la care Venantius trebuise să se adapteze în aspra și semibarbara societate francă, l-au constrîns să producă o serie aproape neîntreruptă de celebrări encomiastice ale regilor și potentaților. b) Operele în proză Venantius a mai scris, în proză, șapte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pref. E. Schileru, București, 1960; Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, pref. Nina Façon, București, 1964; Alberto Moravia, Indiferenții, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Dante, Divina Comedie, București, 1965; ed., I-III, îngr. și introd. Al. Balaci, București, 1982; Baldassare Castiglione, Curteanul, pref. trad., București, 1967; Petrarca, Rime, pref. Al. Balaci, București, 1970, Canțonierul, Cluj-Napoca, 1974; Elio Vittorini, Erica și frații săi. Garibaldina, București, 1970; Michelangelo Buonarroti, Rime, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1975; Comedia Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
de prezentare ingenioasă a Moldovei, dintr-o perspectivă apuseană, și a obiceiurilor locului drept ciudățenii exotice. Sub peripeții și sub meandrele acțiunii se insinuează mitul lui Tristan, al „amorului pasiune”, ceea ce imprimă unei frânturi de cronică însuflețirea turnirurilor din romanul curtean, cu întreg ritualul vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
și chinuitoare, Viața-ți va răpi, În mijlocul suferinței, Întru totul. XIII Dar mai presus de toate, nu neglija nicicând Să cauți aerul cel mai proaspăt și mai curat, Cea mai bogată binecuvântare În largul pridvor al lumii, Fie pentru țărani, curteni sau pentru târgoveți; Fără el creația Întreagă s-ar Învechi Și Moarte-ar uzurpa autoritatea oriunde; Natura-nsuflețită, Întreagă, prin ajutorul lui E Înviată și de distrugere ferită. XIV Aceasta e starea balsamică a vieții omenești, Mărind puterea și dând
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de istoria mentalităților și de reconstituirea fizionomiei poporului român în vederea înțelegerii adecvate a manifestărilor sale literare și culturale. Întreprindere similară, dar pentru un orizont mai vast, Strategii ale comportamentului european (2003) analizează tipuri de comportament și existență umană, de la cavaler, curtean, gentleman până la întreprinzător, politician și „omul nou” din ideologia comunistă. Alcătuită după tipar universitar (cu repere bibliografice, microantologie ilustrativă și studiu de caz), lucrarea e un punct de pornire util pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
de soldățoi barbari, ci o tradiție culturală rafinată. Curtea merovingiană devenise, de multă vreme, un centru de educație. Aristocrații se obișnuiseră cu ideea că viitorul copiilor lor nu poate fi asigurat decât printr-o bună pregătire în atmosfera culturală a curtenilor palatini 13. Nu mai existau reguli de recrutare. Prietenii regelui își trimiteau, pur și simplu, copiii să se formeze în acel mediu la o anumită vârstă. Dar nici această normă nu era bine fixată. Unii veneau raborata aetas („în puterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
delle cose occorse a me Franco Sivori del Signor Benedetto dopo della mia partenza di Genova l’anno 1581 per andar in Valacchia), pentru modul în care practica virtuțile renascentiste (în el Stefano Guazzo vedea un cavaler al Renașterii, un curtean perfect, precum cei portretizați de Baldassare Castiglione în al său Il Cortegiano), prin informația culturală pe care o stăpânea. Papa Grigore al XIII-lea îi dă acestui prieten al ducilor italieni recomandări foarte bune pentru Henric al III-lea, regele
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
schimbat dregătoria - apare prima dată în acte ca „logofăt al doilea”, la 13 februarie 1632, înainte de urcarea pe tron a cumnatului său Matei Basarab -, deși contextul politic i-a fost cu deosebire favorabil. Marca fundamentală a personalității logofătului este complexitatea. Curteanul, extrem de abil în manevrele politicii complicate a timpului, era un european „ce nu s-a sfiit să privească toată viața spre acea lume occidentală, nouă și nu prea agreată la noi” (N. Iorga), un aristocrat care și-a înălțat la
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
bărbatului cu lumea” se aseamănă „raportului lui Dumnezeu cu natura” prin aceea că bărbatul vrea să stăpânească pentru că vrea să ordoneze și ordonează prin bunătate și iubire. Etica lui P. unește, paradoxal, doctrina iubirii creștine, eroismul nietzschean și pragmatica unui „curtean” baroc: smerenie, vizionarism, orgoliu, voința de a fi „propriul tău ideolog”, grija de a-ți construi o imagine. Autorul Manualului... este un zoon politikon, un ideolog al propriei personalități, amintind de Baltasar Gracián prin aceea că elogiază bunul-simț, discreția, decența
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
în centrul vieții religioase, omul se leagănă în speranța deșartă că Dumnezeu îl va face fericit fără ca el să se sforțeze să devină mai bun. O asemenea raportare a omului la Dumnezeu va fi comparată de Kant cu purtarea unui curtean care se străduiește să obțină doar grația monarhului său. Prin gesturi exterioare, remarcă el în mod ironic, credinciosul crede că va putea să-și exprime respectul pentru poruncile divine fără a mai fi nevoit să le urmeze. El va lăsa
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mizantropie, după cum observa Alexandru Ciorănescu. Moartea, ca eliberare în absolut, „nenumită lumină”, ce asigură instaurarea „într-un viitor veșnic, de cristal/fluidă goliciune fără noapte, fără trup”, constituie motivația dramatică a două dintre poemele de excepție ale lui B., Trup curtean dumnezeiesc de trist și Stingere. Disoluția în univers, cosmicizarea ființei, refuzul unei lumi ocolite de miracol alcătuiesc substanța ideatică și aspirația metafizică a celorlalte cicluri lirice, de la Semne și noime (1948-1953) până la Mit (1953-1954) și de la Aproximări (1954-1960) până la poemele
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
sting în timp ce asupra castelului se abate furtună, trăznete și fulgere. Apoi ca prin farmec se așterne o liniște deplină.) Paul: - Hai să intrăm în castel. (cei trei intră în curtea castelului.) Dacă-i aventură, hai! Alina: - Priviți, toți curtenii sunt transformați în statui de piatră. Așa o să ajungem și noi ?! Gigel: - Hai să intrăm și să dăm piept cu Zmeul ! ( Copii intră într-un salon. Zmeul stă în pat cu buzduganul în mână. Mama lui stă pe un șezlong
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
stranie apare. Zmeul se transformă în Făt-Frumos iar Mama sa în Zâna cea bună. Copiii sunt uluiți. Paul: - Al cui este fluierul fermecat ? Zâna cea bună, mama lui Făt-Frumos: - Al meu. Mi l-a furat Mama Zmeului care a transformat curtenii în statui de piatră și a pus de pază balaurii. Alina: - Așa spune și povestea !... Zâna cea bună: - Dar voi ce căutați aici ? Gigel: - Castelul Părăsit cu secretele și cu legenda lui. Zâna bună: - Cine v-a ajutat să ajungeți
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
de Făt- Frumos dacă-i luat de la Zmeu de un muritor, pentru că nu l-a cucerit în luptă. Făt-Frumos: - Copii, rupând vraja, blestemul cu buzduganul, ne putem lupta cu toți Zmeii și cu toți balaurii întunericului ! Priviți curtea castelului : toți curtenii au prins din nou viață, nu mai sunt statui de piatră ( copiii se uită uluiți ) iar balaurii au fugit în codru. Paul: - Acum aflând adevărul despre secretele castelului părăsit, plecăm spre casă. Făt-Frumos: - Luați buzduganul. Ați promis Zânei că-i
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
castel și pentru ca povestea să nu se oprească aici, luați buzduganul cu voi ca să vă aparați de lighioanele codrului și ca să vă creadă și colegii că ați fost la Castelul Părăsit. Paul: - Și tu, Făt- Frumos rămâi fără buzdugan ? Făt-Frumos: - Curtenii mei îmi vor face unul și mai puternic. Drum bun ! Zâna cea Bună: - Drum bun, luați și fluierul fermecat. În drumul vostru de întoarcere veți întâmpina multe încercări și obstacole și când ajungeți acasă să ieșiti din poveste, o poveste
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
bună’’: Ați adus buzduganul ? Gigel: - Zmeul ni l-a făcut nouă cadou pentru muzeul teatrului. ,,Zâna cea bună’’: - Fără ajutorul meu nu ajungeați la castel. Dați-mi buzduganul pentru că altfel vă transform în statui de piatră ! Paul: - Aha, ca pe curtenii de la Castel ? ,, Zâna cea bună’’: - Muritorilor ! N-am timp de vorbă ! Buzduganul! Paul: - Îl dăm dar după ce îl arătam copiilor. La plecare le-am promis... Alina: - Zâno, vino la întâlnirea cu copiii. Ar fi formidabil să te cunoască și mai
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Copii vă promit că n-o să mai fac rău oamenilor... Paul: - Și...și... Zmeul: - Și lui Făt-Frumos și Ilenei Cosânzeana... Zâna Întunericului: - Nu mai ești fiul meu, ai devenit un muritor de rând de care râd copiii ! Paul: - Făt-Frumos și curtenii vă așteaptă la un praznic la Castelul Părăsit. Zâna Întunericului: Muritori nenorociți, am să vă blestem ! Paul: - Fluierul fermecat și buzduganul le dăruim muzeului orașului. Le puteți vedea când doriți Drum bun ! ( Muzică, fulgere, trăznete, întuneric. Când se aprinde lumina
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
toți trei să tresară. — Cine e? întrebă Parthenicus, la un semn al principelui. — Prietenii tăi așteaptă să intre, răspunde o voce groasă. Împărăteasa îl recunoaște pe secretarul imperial Polybius și își stăpânește cu greu un gest nerăbdător. Primul grup de curteni pupincuriști, murmură destul de tare ca să fie auzită. Figura ofensată a soțului îi dă ghes să continue: — Distribuția puterii corespunde distribuției accesului la șe ful statului. De aceea se îngrămădesc cu toții la ușa ta dis-de dimineață. Nu din dragoste. Augustus se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
unul Coponius... La auzul numelui, Augustus strânge din pumni. Izbește cu atâta violență în masă încât răstoarnă cupa cu vin. — Niciodată, auzi? Niciodată! urlă cu ochii injectați de ură. Inima bătrânului servitor zvâcnește, avertizându-l că fle rul lui de curtean nu a dat nici de data asta greș. Dintr-un motiv pe care mintea nu reușește să-l pătrundă, împăratul nu este de loc po trivnic dorinței nesăbuite din sufletul lui Narcissus. Din contră. Se grăbește să șteargă cu poala
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
face plăcere să-l laude pe tânăr, dar nu are încotro. Vipsania se îngrijorează. Discuția riscă să degenereze. Întâlnește privirea lui Claudius. Se îndeamnă reciproc din ochi să intervină. — Pă... Păcat că nu-i și Gallus aici, lălăie acesta. Bun curtean, Vinicius se agață de noul subiect. — Are aceeași vervă sarcastică ca tatăl său. Nu e decât spirit de imitație, suspină Vipsania. — Ar trebui să se gândească totuși că vre... vre... vremurile s-au schimbat, murmură Claudius. Remarca lui stârnește o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bem, căci mîine vom muri!" 14. Domnul oștirilor mi-a descoperit, și mi-a zis: "Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta pînă nu veți muri", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 15. Așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: "Du-te la curteanul acela, la Șebna, dregătorul casei împărătești, și zi-i: 16. "Ce ai tu aici la tine, și pe cine ai aici, de-ți sapi aici un mormînt?" El își sapă un mormînt sus pe înălțime, își scobește o locuință în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
slab industrializat și rămăsese ca în timpurile străvechi, un stat cu o economie eminamente agricolă. Ca un bun gospodar a pornit prin țară, să vadă cu ochii proprii care este mersul treburilor. Pe atunci nu era chiar așa dependent de curteni, care mai târziu se întreceau în a ascunde realitatea în spatele cifrelor umflate și a realizărilor din burtă, așa că toată lumea se simțea îndreptățită să aibă speranțe în mai bine. A venit în acea primăvară și la Iași. Era într-o după
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
veștile de la oameni ai săi, prin călăreți grabnici, și înțelegea că i-i amenințată viața. Totuși destinul trebuia să-l cârmuiască ea, așa cum înțelegea și cum hotărâse. Putea pieri; era însă o mamă vitează. Când a intrat împăratul în grădină, curtenii au ocolit pe alei și l-au lăsat singur. Întru întâmpinarea măriei sale venea doamna Roxelana. Ea era singură; femeile sale pândeau de după perdelele haremului. Muții împărătești nu se îndepărtaseră; se opriseră în fund, așteptând poate o poruncă. Doamna Roxelana și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]