805 matches
-
cutremurătoarele povestiri ale lui V. Șalamov în publicațiile vremii, din care autorul Arhipelagului utilizează informații importante, fenomenul vast al detenției și al muncii forțate în epoca stalinistă rămâne greu de acoperit. Merită citate câteva explicații ale autorului: "Eu nu voi cuteza să scriu istoria Arhipelagului: nu mi-a fost cu putință să cercetez documentele"238 sau "Pentru acest capitol cam duc lipsă de material. Dintr-un motiv sau altul, foștii deținuți nu se prea înghesuie să destăinuie felul cum au fost
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și frânte încheieturile picioarelor nu doar bărbaților, ci și femeilor și copiilor și astfel mutilați, îi trimitea apoi să muncească în mine; lăsa prizonierii flămânzi și fără apă, pentru ca să moară puțin câte puțin, amenințând aplicarea aceleiași pedepse oricui ar fi cutezat să le ofere ajutorul; expunea nuzi soldații răsculați în timpul nopților reci de iarnă, pentru ca să nu mai poată vedea zorile; tăia în bucăți trupurile persoanelor urâte de el peste măsură, aruncând peștilor membrele lor; poruncea ca cei mai mulți dintre cei condamnați să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
doar de doi tineri copii de casă, Ștefan-Vodă urca prin munții Bucovinei, în vara aceea fierbinte din 1476. Galopaseră vreo două ceasuri. Șiacum mergeau la pas, să mai răsufle caii. Ștefan sta în șa îngândurat, trist și tăcut. Slujitorii nu cutezau nici ei să deschidă vorba. --Acolo sus, e o chilie, nu? a întrebat deodată Ștefan, arătând cu o fluturare din cap, în sus spre o stâncă, unde mână de om săpase o ușă și o ferestruică abia de-o șchioapă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
până ce-i trece peste Dunăre. Și așa, și de data asta, tot Ștefan iese învingător. VLAD VODĂ Prin pedepse aspre, ca tragerea în țeapă, Vlad Vodă Țepeș a îngrozit foarte tare pe cei necinstiți și pe hoți. Nimeni nu mai cuteza să și însușească un lucru ce nu-i aparținea. Vodă a vrut să vadă dacă necinstea și hoția au dispărut din țară. A pus la o fântână cu apă bună, la o răscruce de drumuri, o cupă de aur mare
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la ioc. Singura strajă care o păzește este cinstea fiecăruia». În adevăr, cât a domnit Vlad-Vodă, mii de drumeți au admirat acea cupă de preț, au băut apă cu ea și au așezat-o frumos, la loc. Nimeni n-a cutezat s-o fure. Cinstea domnea în toată țara. Într-o dimineață însă o femeie a descoperit că prețioasa cupă de aur nu se mai afla la fântână: o furase un răufăcător. Cu mare durere, femeia a zis: «Să știți că
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
alături de cei șase țărani, și o fetișcană, pusă și ea cu gâtul în jug. Toți tușeau și urlau de usturimea fumului. Ce-au făcut, jupâne, de i-ai osândit cu atâta făr' de milă? a întrebat căpitanul de panduri. Au cutezat a se gândi la răscoală! Zic că-l așteaptă pe acel lotru, Tudor din Vladimiri, să mi ia moșia și conacul. Căpitanul s-a uitat, cu luare aminte, la cei șapte osândiți. Fata aproape leșinase. Părul îi atârna despletit. Obrajii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
drept pentru care imaginează, în marginea documentului, un scenariu narativ-(melo)dramatic menit a ilustra o tipologie, un model abstract (psihologia erotică a artistului de geniu), biografia lui Eminescu nefiind, aici, decât un simplu pretext pentru "romanțare". Prin urmare, când cuteza să facă din poetul nostru național un personaj de roman, Lovinescu voia să-l coboare de pe soclu, pentru a-l prezenta cititorilor săi nu atât în chip de zeitate tutelară a neamului, cât ca pe un "caz" psihologic caracteristic unui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Care ne vom și desface. Având în mintea noastră aceste gânduri, vom izbuti, negreșit, să ducem o viață cu totul fără de păcat. Într-adevăr, cine este acela care, crezând că trăiește din El, prin El, și întru El, ar putea cuteza să facă părtaș al unei vieți ticăloase pe Cel ce cuprinde întru El viața fiecăruia dintre noi?” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 465) „Căci ne umplem de viață prin împărtășirea de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mea!"), Istoria și Limba, dar care, în același timp, e un mit al jertfei eterne. O remarcabilă Mică baladă introduce, așadar, într-un sublim universalizat: Pe mine mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole am cutezat să ridic o construcție care să dăinuie veșnic. Am început lucrul. și le-am chemat la mine pe toate: pe Maria, pe Ana, pe Alexandra, pe Ioana... Care va ajunge mai întâi pe-aceea-n pereți o voi zidi. Dar din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în îndurarea Sa, zăvorăște oamenilor cunoașterea aceasta, pentru a nu se mîndri dacă sunt virtuoși și a nu deznădăjdui dacă nu sunt. Omul-în-lume continuă să fie o ființă morală esențialmente, chiar dacă, de cele mai multe ori, doar în potențialitate. Dar nu poți cuteza la o cunoaștere superioară, in divinis, dacă nu ești un om drept. Vei cunoaște tot felul de strîmbătăți, pe care degeaba te vei strădui să le aduni în diverse formule de așa-zisă "coincidență a contrariilor". Odată cu morala, lumea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
arbori falnici și stânci semețe țineau departe privirea aspră a cotropitorilor. De la marginea pădurilor și a munților răzbătea zgomotul ascuțișului de spadă care străpungea platoșa. Mirosul de sânge țâșnea din trupul ucis. De frică să nu se rătăcească, străinii nu cutezau să umble pe cărările și potecile noastre. Ne îndemnau să ne părăsim adăpostul cu glasuri mieroase care ne îmbiau auzul. Te răscoleau cu chemarea lor atât de puternică încât unii dintre noi nu au rezistat. Dezrădăcinați din mijlocul nostru, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spune și el: „Și-o fi luat înfățișarea unei lighioane”). Pentru Orlando, pădurea e „stranie”, căci poți da la tot pasul de o fiară sălbatică: te sfâșie ori o sfâșii tu pe ea; este, de altfel, pădurea unde Orlando va cuteza să se lupte cu un leu adevărat și unde va fi rănit, va sângera și nu-și va veni în fire decât târziu. În finalul piesei, ambivalența pădurii e definitiv restabilită, mărturie stând discuția ducelui cu venerabilul călugăr întâlnit „la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu un număr infinit de dimensiuni este numit de noi istorie. Dat fiind caracterul lui dimensional infinit, putem noi oare spera să-l Înțelegem vreodată? N-ar fi poate mai Înțelept să revenim la simple „morfologii” de obiecte ideale, În loc să cutezăm a le examina tulburător de complexele tipare de interacțiune? În stadiul actual, este poate greu de trecut dincolo de morfologia sistemelor. Și totuși, se cuvine să subliniem insistent că ținta noastră e „morfodinamica”, studiul evenimentelor Într-un continuum spațio-temporal. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
omenesc cu el În ceruri.) Că era imposibil unui trup făcut din materie să urce la ceruri și, cu atît mai mult, să treacă de sfera sublunară constituia una dintre tezele ferme ale științei aristotelice și stoice. Gnosticii n-au cutezat s-o contrazică, iar creștinii, cînd au făcut-o, s-ar părea că n-au avut prea mult de cîștigat de pe urma atitudinii lor. Dată fiind imposibilitatea de ordin filozofic sau științific ca trupurile să ajungă dinaintea lui Dumnezeu, precum și separabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fruntașii Bisericii maghiare, În vederea adoptării unui punct de vedere față de alegerile generale, Vásárhely s-ar fi manifestat În favoarea regimului procomunist, spre deosebire de ceilalți conducători ecleziastici 50. Richard Wurmbrand, pastor luteran, este un caz special, fiind unul dintre puținii clerici care au cutezat să Înfrunte deschis puterea comunistă Într-un cadru public, la pomenitul congres al cultelor din toamna lui 1945, plătind apoi gesturile sale de sfidare cu mulți ani de temniță 51. Într-o dare de seamă asupra activității Serviciului III din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca (22); cuteza (12); tupeist (12); vrea (12); a avea curaj (10); isteț (8); îndrăzneț (8); puternic (7); a cuteza (6); face (6); a încerca (6); timid (6); ceva (5); curios (5); spune (5); vorbăreț (5); cere (4); obraznic (4); putere (4); ambiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca (22); cuteza (12); tupeist (12); vrea (12); a avea curaj (10); isteț (8); îndrăzneț (8); puternic (7); a cuteza (6); face (6); a încerca (6); timid (6); ceva (5); curios (5); spune (5); vorbăreț (5); cere (4); obraznic (4); putere (4); ambiție (3); elev (3); încearcă (3); a începe (3); să lovească (3); a reuși (3); reușită (3); vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sensul normal și de dorit. Ne place sau nu, câteodată avem datoria să ne trezim la timp până nu este „prea târziu”, cum spunea Dostoievski, spre a corecta ceea ce am greșit și, în același timp, spre a ne strădui să cutezăm întru înțelepciunea că nu ne putem împlini decât ca parte a „întregului viu”, a familiei în care iubim, a comunității în care trăim, a țării în care năzuim. Să faceți, dragi studenți, ca din alegerea pe care ați făcut-o
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și a judecății sănătoase“ (p. 1233). Dicționarul a fost redactat la scurt timp după apariția cărții lui Artur Gorovei. Din definiție putem deduce că superstiția era considerată în epocă un lucru „prost“, dar a sporit meritul lui Gorovei, care a cutezat să se ocupe de un fapt cultural marginal. Statutul superstiției nu a suferit modificări importante. Conș tiința că se află în posesia unor cunoștințe și convingeri superioare îi determină pe mulți s-o conteste vehement. Substanța ei irațio nală îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Eugen Barbu și al clicii sale de mercenari"). S. Damian, ex-apologet și prieten al lui Marin Preda, regretă retrospectiv că a făcut jocul oficialilor, lăudându-l excesiv pe prozatorul care, amețit de succes, s-a crispat brusc când criticul va cuteza să elogieze o carte a nou-venitului N. Breban, "Francisca". Emblemă creditată de regim, Marin Preda nu va deveni peste noapte, așa cum o va face Breban, inamicul public numărul unu al ceușismului; cel ce crezuse sincer în utopia socialistă și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
refrenul permanent al casei, zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase în sfîrșit proiectul cumpărării". Face aceasta à contre coeur: În fond, ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dar consimțise pentru a da lui Rim satisfacție." Pactul nou, acceptat din necesitate, dă Linei iluzia unei consolidări a instituției mai șubrede, căsnicia, și este un sacrificiu inevitabil: "A fost ideea lui Rim, care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
La nunta ce s-a Întîmplat În Gana Galilei Fost-a și İisus chemat În Gana Galilei Și İisus și maica sa În Gana Galilei Șezînd la masă și bînd În Gana Galilei Băutura n-ajungînd În Gana Galilei Nimeni nu cuteza În Gana Galilei Lui İisus a-i spunea În Gana Galilei Decît singurăa maica În Gana Galilei ăă - O, fiul meu cel prea dulce În Gana Galilei Vin la masă nu se ajunge În Gana Galilei. >> İisus slugii a poruncit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trezesc la viață și se frământă încoace și încolo, mai vesele ca oricând, răsfrângâdu-se în geamurile multicolore, prin care, de pe trepieduri razele pătrund șuvoi. Dar în camera mea cea mai de la apus dintre toate cele șapte, nici o mască nu mai cuteza acum să intre; întunericul nopții se întețește mereu și prin ferestrele de culoarea sângelui o lumină de un roșu-aprins plutește în încăpere; și negrul îndoliatelor draperii te înspăimântă, iar cel care se încumentă să pună piciorul pe cernitul covor e
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cât și Poezia se contopesc în imaginea Animei 273, am putea conchide că tanatofilia sa este, în fond, asumarea Erosului tragic, iubire fatală întru creație. Tragicul este dublat de faptul că, înainte de moarte, poetul cunoște "sminteala" specifică geniilor care au cutezat "saltul" de la inițiere la ceea ce nu poate fi în veci cunoscut: ființa (Sein), cu toate misterele sale imposibil de descifrat de către savanți, dar intuită numai de poeți. S. Paleologu-Matta amintește un eseu al lui N. Steinhardt și, dizolvându-l în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi și Fiiul său; să cunoștea pre sine a fi și mumă și slujnică. Drept acéia, ca o mumă cu dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică ca pre un Dumnezeu înalt abiia cu preacuratele mânile sale cuteza a-l apipăi. [...] și luându-l cu scutece l-au înfășat și cu brațele l-au cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]