689 matches
-
se dă bătut. Viața nu poate câștiga. Poemul întreg este un strigăt de disperare. Iubirea a fost ștearsă de pe fața pământului și nu poate fi recuperată. Încarcerat în singurătate, vulgaritate și spaima de a se confesa, de a capitula ("înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" iubirea), Eliot și-a exprimat întreg infernul interior, strigând pe rând cu vocea lui Dante, Shakespeare și a multor altora. Ceea ce face din The Waste Land poemul epocii este intensitatea lui de operație pe viu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un nor în jurul unui corp inert, priponit de cealaltă parte a hârtiei. Semnele așternute prin scris descriu progresul societăților omenești către acel maelstrom al sexului... (piatra...) precum și sentimentul că o rămâne trupul în urma vorbelor lui (subiectul este cel care...) "Înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" (cum definea Eliot iubirea în Tărâm Pustiu) se desprinde de sex, iar trupul se topește într-un suflet tandru, imaterial. Tradiția basmului cu Făt Frumos își pierde prin urmare sensul: poemele acestea văd dragostea ca
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nevasta unui prieten. Nici nu se mai vorbește de basmul cu Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Tiparul care a dat de lucru autorilor de la Biblie încoace nu mai e decât o farsă. "Capitularea de o clipă" nu mai e o cutezanță înspăimântătoare; nu mai cutează nimeni, basmul a murit. Un poem (la al treilea...) îl descrie pe autor în marginea lucrurilor, pierdut într-o lume asexuată a acuității intelectuale. Iubirea se petrece în minte, iar această minte îndrăgostită e de fapt
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tradus-o pe Marina Țvetaeva din rusă, am ajuns să prețuiesc strofele și să folosesc mai des rima, mai ales în volumele Gold și Daylight. LV. Birthday: A Dark Morning îmi amintește de T.S. Eliot, cu iubirea văzută ca "îngrozitoarea cutezanță a capitulării de o clipă" (Tărâm pustiu). Numești bucuria o "nerușinare". Ai un surâs în parte ironic, în parte trist, care se retrage departe de Eliot, dar îl păstrează în ecou. Au fost Eliot și Yeats printre maeștrii tăi? EF
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
întitulată Originea Omului, apărută în 1871. Ambele lucrări și-au propus să ofere contribuții fundamentale la demonstrarea înrudirii omului cu restul viețuitoarelor, atât din perspectiva asemănărilor structurilor organice, somato-morfologice, cât și a celor comportamentale, funcționale. Au fost obiective de mare cutezanță pentru acea perioadă social-istorică. Cu toate contribuțiile și susținerea fiziologică a psihologiei la acea vreme sfârșitul secolului al XIX-lea, psihologiei îi lipseau încă argumentele de substanță experimentală pentru a fi așezată cu drepturi egale alături de celelalte domenii de cunoaștere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la persoană, cu încropirea de fișe caracterologice cu epitete din bestiarul mahalalei. Anatomia și fiziologia unor publicații, care se marginalizează în fapt singure, sînt semnificative pentru criza morală pe care o mai trăiesc, și azi, acei falși-gazetari. Cei ce au cutezanța dogmelor și a limbajului (nu a limbii!) de lemn (asupra căreia planează imaginea putregaiului), cei ce scriu primar, instinctiv și instinctual. Acei mînuitori ai mucului de condei care scriu cu senzațiile, cu efectele scoase din jungla subconștientului. Și pentru ca panoplia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
matematicii. Din aceste considerente remarcăm noutatea și actualitatea temei în peisajul preocupărilor filosofice de la noi și nu numai. Este o temă care aparține filosofiei matematicii aplicate, domeniu mult timp ignorat în România și nu numai aici, de aceea remarc și cutezanța proiectului la care domnul Târziu s-a angajat. Abordarea este desfășurată pe cinci capitole: 1. Statutul special al matematicii; 2. Pierderea statutului special; 3. Încercări de salvare a statutului special; 4. Aplicabilitatea matematicii; 5. Răspuns la problema aplicabilitățiii. După propria
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este adecvat, cu nuanțări personale, relevante pentru contribuțiile autorului cărții. Perspectiva pluridisciplinară a abordării integrează cunoștințe din istoria matematicii, filozofia științei, ontologie, epistemologie și logică. Tema abordată a fost puțin tratată în literatura internațională de specialitate, precum și în cea românească; cutezanța demersului științific este dublată de o opțiune provocativă, interesantă și fructuoasă și strategia asumată incumbă o poziție critică, analitică și constructivă, cu referire la poziții, atitudini și rezultate din abordarea subiectului în literatura de specialitate. Menționăm că bibliografia este adusă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să-i avertizeze de consecințele alianței cu Kipciaki: „Iar voi v-ați încrezut în Kipciaki și ați ucis pe solii noștri și ați pornit asupra noastră; porniți, așadar, noi însă nu v-am stârnit și Dumnezeu să judece”. Înfierbântați de cutezanța mongolă, Daniel Romanovici, în vârstă de numai 22 de ani, și cu Matislav de Halici, dau drumul robilor să se înapoieze nevătămați, dar fiecare pornește lupta pe cont propriu. Ei trec Niprul îndată și împrăștie primele străji tătărești, iar după
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sfioasă. Ochii săi mari, mereu plecați, nu îngăduiau decât rareori privirilor străine să pătrundă până în adâncul sufletului". Iată însă că s-a transformat într-o "făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o cutezanță cam prea masculină"17. Tânăra fată din zilele noastre, adaugă monseniorul Bolo, "vorbește într-un fel care ar face până și o maimuță să roșească". "Îndrăzneala sa a sporit într-atât, încât tinerii domni sunt cei care rămân descumpăniți"18
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dintre băieți și fete erau caste, de o castitate pe care cu greu și-ar putea-o închipui tinerii din zilele noastre"32. În ceea ce le privește pe fetele care acceptă jocul amoros, acestea oscilează între dorință și teamă, între cutezanță și uzanțe. Iată de ce ele flirtează din vârful degetelor, din vârful buzelor. Jocul lor trece aproape neobservat. Se folosesc de farmecele lor, dar în același timp se camuflează, se adăpostesc îndărătul vălului de conveniențe. Atuul lor este ambiguitatea. În relațiile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
căscată. În vreme ce în țara sa, supravegheate cum se cuvine, fetele se arată necomunicative și timide, fiica cea mare a comerciantului îl copleșește cu mii de cochetării. Flecărește, glumește, râde cu el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când naratorul, amețit de atâta cutezanță, o sărută pe năzdrăvană, aceasta, plină de dărnicie, departe de a-i arde o palmă, îi întinde și celălalt obraz. Din acea clipă, își amintește el: O sărutam nebun, întruna, pe unde nimeream! În vreun gang, ori dincolo de uși, ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
șicanează și-i apostrofează pe obișnuiții localurilor, dându-se, din distracție, când drept model, când drept prostituată. Tânăra burgheză împinge chiar îndrăzneala până la a se lăsa agățată pe stradă și a merge să bea ceva la bistrou cu bărbați necunoscuți. Cutezanța sa are limite. În ultimul moment, Simone se sustrage întotdeauna atingerii. Nu admite nici măcar să se lase sărutată. Și asta pentru că, după cum recunoaște scriitoarea, "tabuurile sexuale" erau atât de prezente în ea, încât declară că "nu excludea posibilitatea de a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bucătărie, cu picioarele ferecate într-un cerc metalic și cu un tampon îmbibat cu eter băgat în gură". Cu toate acestea, Juliette Gréco supraviețuiește operației vrednice de Evul Mediu, continuând multă vreme să întruchipeze, în ochii tinerilor și ai femeilor, cutezanța libertății. Însă în acești ani de după război, Juliette Gréco nu este probabil cea mai scandaloasă reprezentantă a acestor emancipați care-și făceau veacul în Saint-Germain-des-Prés. Simone de Beauvoir, care la acea vreme se apropia de patruzeci de ani, îi face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fată "serioasă", mai ales în ochii scumpului ei André. Ea speră că acesta are o părere bună despre ea, că o consideră o tânără "așezată și nu prea nebună". Fantezista Bab rezolvă această contradicție fundamentală între dorință și teamă, între cutezanță și prudență într-un mod straniu: îndrăznește când e vorba de cuvinte, dar nu și de gesturi. În relațiile cu cei apropiați, tânăra este în stare, ca să șocheze și ca să se defuleze, să spună orice. Să declare de pildă că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care toată lumea tineri și mai puțin tineri îl practică mai mult ca oricând. Tot din acest motiv, jocul acesta amoros, atât de ambiguu, de flexibil și de progresiv, oferă acum cea mai extinsă gamă, de la superficialitatea cea mai frivolă la cutezanța cea mai arzătoare. Complex și contradictoriu, iată-l întins precum struna unei viori, gata-gata să plesnească... "Vă place Brahms?" Numeroși sunt adulții care fredonează melodia piano, piano a flirtului superficial. Aceștia rostesc din ce în ce mai rar cuvântul flirt, iar atunci când o fac
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
viața reală destule discordanțe. Nici pomeneală în cântecele acestea de tineri care, asemenea lui Stingo, naratorul din Alegerea Sofiei, găsesc acest joc amoros cât se poate de pervers. Nici de fete care flirtează și care, ca Florence C., plătesc scump cutezanța lor amoroasă: deoarece sfârșise prin a-i ceda băiatului cu care flirta, această tânără din anii '60 i se destăinuie mamei ei, care o duce imediat la medic, unde i se face un chiuretaj pe viu. Nu mai este cazul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
l-a împiedicat să fie copleșit de "amărăciune", de "resentimente" și să se răzbune dovedind o "asprime plină de cruzime" față de sora sa. În perioada dintre cele două războaie, morala sexuală se mai relaxează, devenind mai favorabilă oricărui gen de cutezanțe amoroase. Sunt acum mai multe domnișoare care flirtează, care schimbă cu băieții săruturi și mângâieri. Sunt de asemenea și tinere, precum Dominique Desanti, care îndrăznesc să se aventureze departe, foarte departe pe cărările Ținutului Iubirii, până la "pragul" sacru al virginității
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și au căutat inspirațiunea în contemplarea priveliștilor pitorești, pe care împrejurimile Iașului le dezvăluie așa de discret și așa de bogat. Aici și-au făcut școala, în natura etern grăitoare și plină de învățământe nestrămutate."5 Gestul pare asemănător prin cutezanță și profunzimea sa cu cel petrecut în 1830 la Paris, când un grup de artiști părăsea atelierele și se instala în pădurea de la Fontainebleau. Gest asemănător dar și semnificativ pentru ceea ce avea să devină "răzvrătitul" care s-a autoeducat conform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
petrecuți fie la Canalul DunăreMarea Neagră, fie la construirea barajului și lacului de acumulare de la Bicaz, fie ținuți În beciurile securității În diferite localități, ei fiind privați și de Încrederea executării de lucrări În grup, sub cerul liber. Despre o cutezanța asemănătoare, petrecută prin anii 19741981, vorbeste și Ion Maftei (Flavus) În ,,Singurătate publică”. Directorul lor de atunci, de la Radio Iași, În fața autorităților vremii Își lua răspunderea pentru tot ceea ce În emisiunile lor constituia o discordanta cu tonul acelor ani. El
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o minte prea iscusită omenească, lipsită de umilința cerută de zei poate trece barierele fixate de ei speței umane în cunoaștere (p. 129). Spre a menține balanța strictă a celor bune și a celor rele, cei de sus sancționează excesul cutezanței intelectuale, iar eroul e împiedicat de nefireasca sa surescitare să păstreze măsura (p. 130). Cu o acuitate unică a puterilor raționale, cu dorința de a afla adevărul până la capăt, spiritul detectiv și rațiocinant oedipian folosește întrebările, puse martorilor la crimă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Veniți să-l atragă de partea lor, Creon, Eteocle și Polinice caută să-l implice din nou în conflictele Labdacizilor. Oedip nu mai simte vechile patimi, căci a aflat prin suferințe cât erau de mari puterile pe care voise, în cutezanța-i, să le înfrunte, și cât de limitate puterile omului (p. 158). Își înțelege altfel soarta, dându-și seama de abuzul săvârșit prin pedeapsa severă pe care și-a dat-o pentru fapte comise fără voie. Prin înțelegerea hybris-ului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să transforme timpul în lecție de demnitate. Istoria a vrut ca identitatea neamului românesc să fie în permanență supusă la rezistență, solidaritate, unitate, verticalitate și credință. Indiferent unde ar fi trăit, compatriotul nostru, chiar și în cele mai grele timpuri, cutezanța sa a rămas nestrămutată în comunicarea cu spiritul neamului său. S-au perpetuat pe meleagurile noastre mai multe tentative odioase de violare a independenței teritoriale, administrative, confesionale, dar n-au reușit să frângă convingerea confratelui nostru că i se va
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
sociale și chiar al sacrificiului eroic pentru cei care îi sunt mai apropiați de sfera propriilor sentimente și a propriilor afecțiuni. Așadar, Statul creștin nu este închis între zidurile chinezești, ci își deschide porțile larg în fața expansiunii și a acțiunii cutezanței morale și materiale a omului. În același mod, în care familia este „pepiniera Republicii”, Statul este pepiniera unei republici creștine mai largi ce îmbrățișează toate popoarele. În doctrina politică creștină, societățile sunt interdependente, se condiționează și se integrează reciproc, iar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
era în opoziție, apare în fața Consiliului ca apărător al lui Manoilescu. Ceilalți din opoziție vin ca martori să-și spună cuvîntul în sprijinul său. Consiliul achită pe Manoilescu. Din clipa aceea, oamenii aventurii sînt și mai îndrăzneți. Întîia izbîndă sporește cutezanța carliștilor. Regele Ferdinand, istovit și demoralizat de boală și care cunoștea toată conspirația pentru aducerea lui Carol în țară, a considerat situația prea gravă și deci necesară constituirea unui guvern de uniune națională. Atunci s-a produs ceea ce Averescu a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]