1,698 matches
-
care nu știe limba romani de acasă, acela nu este rom." Scopul ascuns al articolului lui Martin Kovats acesta este de fapt, distrugerea Puterii Cutumei Limbii.Odată scrisă această contra-definiție a unui rrom cu identitate asumată politică, nu etnică, valoarea cutumei ERA nulă, prin SCRIEREA ei, și ROSTIREA ei. Baza ERA faptul că nu se știa că în afară de romi au mai fost și alte etnii în starea de țigănie. Dar acum, principiul SIMȚIRII invocat de țiganii aspiranți la puterea politică dată
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
hat, departe, si păstrată, subtil, într-o filă de carte, ce-am trăit, doar copii, bucurii împreună, fiecare împletindu-și, după voie, cunună. Te-am pierdut, în trecut, într-o parte de lume ce-are alte culori, ce-are alte cutume, ce-avem astăzi comun, chiar nimic, precât știu, doar trecutul, uitat, care nu mai e viu. Poate soarele știe când la mine răsare și la tine e gata pregătit de culcare, poate luna să știe, tot așa, în schimbare, când
CINE-MI CULCĂ FRUMOASA? de DORA PASCU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380836_a_382165]
-
și porumb,să cultivăm pubele de gunoi.Ne-au spus de la început că ne dau voiesă avem o țară-nfloritoare,cu prosperitatea dată prin picurătoare.S-au dat peste cap să ne serbeze acceptul,punând pe frișca tortului cu-atâtea cutume,cireașa unui R în plus în nume.... II. RĂZVAN DUCAN - „TU-RIȘTI PRIN AUSTRALIA” DE MICHAEL CUȚUI-BĂETU, de Răzvan Ducan, publicat în Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014. „Tu-riști prin Australia” (Editura Nico, Târgu Mureș, 2014) este titlul polisemantic, inspirat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374367_a_375696]
-
Problema are multe valențe. Una din principalele Legi ale statului de drept este Legea Proprietății. In general este logic ca fiecare individ să poată dispune cum vrea de bunul dobândit legal. Dobândirea legală are uneori limite, dese ori datorate unor cutume sau a unor legi cu caracter temporar. Cumpărând un corn de la brutărie devin proprietarul său. Pot face ce doresc cu el. Să-l mănânc, să-l împart celor doi copii cu care mă plimb sau să-l ofer, din milă
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
să-i convingă pe naivi ca o formă fără fond, statul lui, o ficțiune dependenta de FMI, e în UE. Cam cum au eșuat sub sovietici și Ana Pauker & Tismăneanu cel Bătrân. Nouă clasă politica imita establishment-ul din vest. Cutumele turco-fanariote sunt însă reale. Voda e deasupra legii și cu boierii cei mari decid totul în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Baronii locali, boierii mici și maziliții își cumpără imunitatea și suporte procese de corupție, acum la modă în
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
istorică posibilă, abia perceptibila dar nu imposibilă a personajului nostru cu marele povestitr moldovean, Ion Creangă! Ha?! Visez, frumoasa Maria Loga, moldoveanca? Nu că oltencele ar fi mai urâte, departe de mine gândul asta, dar frumusețea moldovencelor este deja o cutumă și, iată, Maria Loga vine dintr-o asemenea realitate, chiar dacă doar printr-o ramură! Ramură, însă, care era într-un copac, un copac ce avea rădăcini adânci, și tot așa! Povestea este uimitoare și plină de romantism, unul tragic la
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
sihastra Tu m -ai vegheat pan' ce-a cântat cocoșu' Și cât de largă -i zarea, și albastră Octombrie s -a colorat de tot în roșu Iubita mea, prin farmecele tale În asta toamnă eu am fost vrăjit Și din cutume vechi, imperiale Octombrie cel roșu, a sosit Iubita mea, prin ochii tăi, lumina Reverberează căpătând accent Și -n sufletu -ți candid cămin a Mai găsit octombrie cel roșu consecvent Iubita mea, prin cugetul tău tainic Analizezi eternul transcendent Și -am
OCTOMBRIE ROȘU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371399_a_372728]
-
Institutul de Fizică Atomică Măgurele, de lângă București. Și acest institut a devenit măr al Discordiei deoarece este unicul obiectiv industrial care are realizări palpabile fără aportul iubitului nostru guvern. Țața Florica, care a ajuns la sapă de lemn după îndeplinirea cutumelor la moartea gârbovitului său soț a ieșit să demonstreze vehement împotriva Legii care ar admite înmormântarea fără preot. Un insignifiant măr al Discordiei generat de veșnica campanie electorală în care se află țara. Nea Vasile, PSD-istul, cară saci de când
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
aș înveli cu ochii de smarald, Cum luna mângâie mantia serii... Și te-aș iubi... cum n-ai mai fost iubit, Ca-ntr-un poem nescris pe astă lume... Știind că pentru mine-ai fost ursit, Aș respecta orbește vechi cutume... Și m-ai iubi, topind, ca un vulcan, Adâncurile mele înghețate, Aș înota, sirenă-ntr-un ocean De liniște, nu de singurătate... Iar amândoi, pe-un nor incandescent, Înfierbântați de lava pasiunii, Ne-am contopi într-un vârtej ardent, Uitând
TE-AȘ IUBI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371630_a_372959]
-
busola ca măsuță ca să aibă mâinile libere. Dumnezeu știe pentru ce. Sub șort păsărica ei goală tot mai tremura în frig. Dar se obișnuise așa. De mai mult de 18 ani tot fără colivie a trăit. Era apărată numai de cutumele comunei și bună-credință. - Și zici că avem două grade de libertate? începu Anica sporovăiala - Nu noi ci barca față de vânt Vrei să facă, niște opt-uri să-ți dovedesc? - Aș prefera la nani. Dar încălzită de tine. De ce n-ai
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
porumb, să cultivăm pubele de gunoi. Ne-au spus de la început că ne dau voie să avem o țară-nfloritoare, cu prosperitatea dată prin picurătoare. S-au dat peste cap să ne serbeze acceptul, punând pe frișca tortului cu-atâtea cutume, cireașa unui R în plus în nume. Și ne-au mai dat și-un curcubeu de coviltir peste ploaia noastră de-ndoieli, bătând premeditat o toacă-n cer. MUNȚII SE DAU CU BUCATA Munții se dau cu bucata, Soarele se
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
pară Suverani peste lumină. Plânsul meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să mă vindec Mulțumind Dumnezeirii. Referință Bibliografică: Plâns in leagănul durerii / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor
PLÂNS IN LEAGĂNUL DURERII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375432_a_376761]
-
sâmbete, Cum râsetele ce din inima-ți valsează, Și-n culorile-ți vi chipul îți desenează. Dar zâmbetul tău îmi trezește regretul, Că n-am iubit cu patimă eu marafetul, Că-ntre nimicniciile judecaților strâmbe, Mi-am nimicit între nimicurile cutume, Izvorul vieții.. Grecii nu scriau necrologuri, ști, ei puneau o singură întrebare ca și cel care oficiază o căsătorie: “dacă cineva are ceva împotriva întemeieri acestei căsătorii să vorbească acum, sau să tacă pe vecie”. La moarte de ce nu ar
NECROLOGUL PERSONAL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371989_a_373318]
-
Acasa > Cultural > Traditii > TRADIȚII CULINARE ȘI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului E bine cunoscut că sezonul sărbătorilor de iarnă în Belgia începe pe 6 decembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae - patronul elevilor și
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
6 ianuarie. Ziua de Anul nou este numită Nieuwjaarsdag. La miezul nopții din ajunul Anului Nou oamenii din Belgia se sărută și își fac urări pentru noul an, să fie plin de bucurie și surprize. Referință Bibliografică: Tradiții culinare și cutume belgiene de Crăciun / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
ca niște hoțoaice aurii , în cutiuțele lăuntrice ale elevilor. Pentru a capta originalul, spontanul, trebuie să folosești o undiță de firmă. Coagularea flegmatică a disciplinelor poate juca un rol spectaculos. Orice act de predare-învățare este un act sacral care are cutumele lui metapedagogice. În spatele lui stau două tipuri de inteligență ce se intersectează într-un punct R ( care semnifică reușita): inteligența socială și emoțională. Atât umaniștii, cât și “realiștii”, devin grădinarii cu recolte “transferabile disciplinar/curricular”, cu ogoare de idiomuri bogate
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
bulversând infernul Căutăm vibrații ca să ne devore Dragostei frivole îi jertfim eternul Cu ferocitatea fiarei carnivore În intimitatea clipelor furate Căutăm iubirea - fără remușcare În trăiri carnale - arși de voluptate Dăruim prinosul zilei trecătoare. * Poate ca-i mai bine, ignorând cutuma Să aprindem focul trimițând cuvântul La adresa unde mai persistă bruma Și-unde se-ntâlnește cerul cu pământul Virgil Ciucă București 10 aprilie 2015 Referință Bibliografică: Ecouri nesupuse / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie
ECOURI NESUPUSE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372478_a_373807]
-
a suscitat) similitudinea este reținută dintr-un punct de vedere vertical pentru a întemeia ancestralitatea, dimpotrivă, în sincronie, spațiul, din punct de vedere orizontal își găsește justificarea în distincție, în afirmarea unei diferențe” (Mesnil, 1997:45). Normele de conviețuire erau cutume peste care nimănui nu îi era permis să le încalce, așa cum ploaia, soarele, luna erau forme neînțelese de existență trebuincioase dezvoltării lor firești. Ploaia era un fenomen cu triplă semnificație și producea modificarea a trei stări principale ale vieții: cea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
mama copilului, să sădească un pom, trecând situarea acestuia în certificatul de naștere al copilului. Acel pom va deveni sfetnicul pe viață al copilului, indiferent dacă acesta din urmă mai este sau nu în vecinătatea imediată a copacului. Este o cutumă din strămoși devenită lege. Pe planetă există deci cel puțin 7 miliarde de copaci nominalizați în certificate a căror doborâre nu este permisă. Noaptea este noapte și pe planeta Olimp. Luna, plină sau goală își parcurge căile pe bolta cerească
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CUBURI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CUBURI E prea devreme să închidem jocul Și prea târziu să mai schimbăm cutume, Când regulile sunt făcute-anume Să întrețină flacăra și focul. Când fericirea poart-același nume, Se înfrățește iarăși cu norocul, Iar omul bun, care sfințește locul E chiar mai mult de-atât, o-ntreagă lume. Speranța, înainte de ne iese Și tabla vrea
CUBURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372973_a_374302]
-
Dacă ați avea puterea deplină de a conduce România, care ar fi prima decizie pe care ați lua-o, pentru binele țării și a poporului român? - M-aș declara Rege. Numai un rege credibil ar mai putea restabili tradiția și cutuma acestei țări, care așa cum arată azi, între atâtea calamități și părăsiri, e ca o casă gata să se prăbușească...Sunt printre cei puțini care plâng sincer soarta țării mele. De altfel, hai s-o spun și pe asta, eu sunt
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
cu mama fizică a viitoarei progenituri spre a forma corect ego-ul adică conștiința de sine. Durata de conviețuire necesară ar fi de minimum 5 luni în care mama de adopție să trăiască în mediu prietenos cu mama fizică. Obiceiurile și cutumele casei trebuie acceptate și preluate efectiv de mama fizică, inclusiv alimentația. Conviețuirea în condiții egale, nu similare, a mamei fizice cu aceea de adopție micșorează la minim riscurile nereușitei. Riscuri genetice tot mai pot rămâne, dar eventuala cunoaștere al tatălui
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
om bine îmbrăcat cu specific local, purtându-și geamantanul în drum spre aeroport este imediat legitimat de poliție. Dacă este cetățean străin este lăsat în plata Dumnezeului său. Dac însă este localnic i se atrage atenția că încalcă grav o cutumă. Purtarea bagajelor este o cinstită meserie făcută de oameni specializați care astfel își câștigă traiul. Poți să obiectezi ceva ? In Istambul am avut eu însumi in incident cauzat de zidul interetnic, mai degrabă inter-lingual. Eram în drum spre un însemnat
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
profesori erau pe lista beneficiarilor. Presupun că și ele vor fi fost în culpă, ca incluse în listă (căci acolo, înțeleg, primeau cadouri și îngrijitoarele). Nu se poate ca învățătoarea să fi fost un caz particular în școala respectivă. Aici cutuma aceasta, inofensivă la originea ei, deformată grav de învățătoare, e posibil să fi devenit “tradiție”. Rezolvarea însă musai că trebuia să se facă pe principiul “hoțul neprins e negustor cinstit”. C-așa-i în viață, mai ales, constat cu tristețe
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
politicieni oferta politică și să decidă asupra ei, exact cum ar decide asupra concluziilor unei asemenea dezbateri. Pentru că e vorba de o acțiune care nu are alt rost decât un program național de adâncire a democratismului ca lege, morală și cutumă populară și de perfecționare a guvernării democratice prin statul de drept. Că, în suita de texte pe care o încheiem astăzi s-au înserat o serie de accente de pamflet sau de reacție critică, aceasta provine de la studierea pe viu
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]