645 matches
-
La sud, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care țin cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara și o zonă nordică de care țin cuvetele de Drajna și Slănic. Comuna Vărbilău se înscrie, prin așezare și prin caracteristicile morfografice și morfometrice, în tipul specific de relief al Subcarpaților Curburii, dominați de alternanța dealurilor și
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care țin cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara și o zonă nordică de care țin cuvetele de Drajna și Slănic. Comuna Vărbilău se înscrie, prin așezare și prin caracteristicile morfografice și morfometrice, în tipul specific de relief al Subcarpaților Curburii, dominați de alternanța dealurilor și depresiunilor, a culoarelor de vale, a martorilor de eroziune, precum și larga
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
înalte de 3-4 m. Adâncimea medie este de 1 m, iar în punctul său cel mai profund lacul Ludaš atinge 2, 25 m. Îngheață timp de 3 luni pe an, pe când vara temperatura apei poate ajunge la 30 grade Celsius. Cuveta este de origine eoliană și s-a format aproximativ acum 1 milion de ani, când vânturile au spulberat nisipul dunelor pe argila podișului. Înaintea introducerii sistemului de regularizare a debitelor, în zonă exista doar o mlaștină alimentată din precipitații și
Lacul Ludaš () [Corola-website/Science/319874_a_321203]
-
situată în preajma Dealului Cipan aflorează un important masiv de sare, a cărui cupolă mulează depresiunea. Străpungerea diapiră este dovedită prin poziția verticală (pe alocuri chiar răsfrântă) a stratelor tortonian superioare. Depresiunea se continuă spre sud, cuplându-se cu o altă cuvetă creată de ocurența masivului de sare de la Coasta. Datorită eroziunii, masivul de sare Sic a fost treptat decopertat, mai ales în partea sa de vest, unde au fost amplasate primele exploatări de sare. Conturarea masivului de sare se poate face
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
niște zgomote foarte puternice, cunoscute în limbajul populației locale că „Bubuitul Balatonului”. Perioadă podului de gheață este cuprinsă între lunile ianuarie-februarie. Vânturile dominante bat din direcția NV, datorită acestui lucru, malul SV al lacului este supus unei eroziuni extrem de puternice. Cuveta lacului are o vârstă terestră recentă, formându-se în Pleistocen. Cauzele formării lacului sunt de origine tectonica. La început lacul era format din cinci lacuri mai mici care s-au extins pe direcția NS. Urme ale acestui lucru pot fi
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
argile marnoase-calcaroase cu intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și intercalații subțiri de gresie. /4.p.1-3/ Trebuie amintit că regimul hidrochimic al lacurilor de baraj, cu rol adeseori determinant în desfășurarea unor variate fenomene bio-ecologice, este rezultatul chimismului afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic și pedologic al cuvetei, la care se adaugă și procesele biologice care se desfășoară în masa de apă și la interfața apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile grezoase-nisipoase cu lianți calcaroși se pot solubiliza elemente ca Fe
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
este rezultatul chimismului afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic și pedologic al cuvetei, la care se adaugă și procesele biologice care se desfășoară în masa de apă și la interfața apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile grezoase-nisipoase cu lianți calcaroși se pot solubiliza elemente ca Fe și Mn, iar din formațiunile marnoase, azotiți, sulfați și sulfiți. Dar, intensitatea fenomenelor de levigare chimică a substratului geologic al cuvetei, este redusă în majoritatea cazurilor, datorită
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile grezoase-nisipoase cu lianți calcaroși se pot solubiliza elemente ca Fe și Mn, iar din formațiunile marnoase, azotiți, sulfați și sulfiți. Dar, intensitatea fenomenelor de levigare chimică a substratului geologic al cuvetei, este redusă în majoritatea cazurilor, datorită de regulă suprafeței mici de contact dintre apă și roca de bază aproape total acoperită, în timp relativ scurt, de sedimente. Levigare mai pronunțată este posibilă doar în primele faze ale inundării, sau în
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
majoritatea cazurilor, datorită de regulă suprafeței mici de contact dintre apă și roca de bază aproape total acoperită, în timp relativ scurt, de sedimente. Levigare mai pronunțată este posibilă doar în primele faze ale inundării, sau în cazul în care cuveta lacustră este alcătuită din roci sedimentare, organogene sau de precipitație chimică, când transferul ionilor este mult mai accentuat. De amintit, că înainte de data declanșării fazei de umplere a acumulării Bezid (1992) suprafața inundată (devenită cuveta lacului pentru cota N.N.R.), avea
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
sau în cazul în care cuveta lacustră este alcătuită din roci sedimentare, organogene sau de precipitație chimică, când transferul ionilor este mult mai accentuat. De amintit, că înainte de data declanșării fazei de umplere a acumulării Bezid (1992) suprafața inundată (devenită cuveta lacului pentru cota N.N.R.), avea următoarea configurație din punct de vedere al folosințelor : total teren: 184,0 ha (100%) din care arabil 118,74 ha (64,5%), fâneață 19,29 ha (10,4%), livadă 1,39 ha (0,8 %), alte
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
stâng și o lungime de circa 80 m. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 8,75 km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe de câteva sute de m2 cantonate pe
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
au evoluat în raport cu condițiile de rocă, structură, climă, vegetație, mod de utilizare a terenurilor. Suprafețele cvasistructurale, afectate de procese geomorfologice, evoluează prin fragmentare concomitent cu aplatizarea lor. Subunitățile morfostructurale din jumătatea nordică corespund domurilor Noul Săsesc și Copșa Mică, precum și cuvetei Ațel, situată între aceste domuri (Gârbacea, Grecu, 1986); la sud de Valea Hârtibaciului se află domurile Ilimbav și Rodbav. În jumătatea nordică a podișului, unde predomină nisipurile ușor cimentate, cuestele sunt bine exprimate în relief, cu pante accentuate. În condițiile
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
Partea nordică a interfluviului până sub masivul Strunga (1167m) este constituită din conglomerate de Călimănești iar în partea sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în interfluviul dintre Râușor și Rîul-Doamnei și interfluviul Râușor - Bratia. Acest interfluviu, Râu-Doamnei - Bratia, este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
desemnează respectivele noțiuni cu vocabulele "nefud" și "kum" (de exemplu Karakum: „Nisipul Negru”, Kizîl Kum: „Nisipul Roșu”). Ergurile ocupă circa 20% din suprafața Saharei. Unele au început să se formeze în cursul Pleistocenului. Cea mai mare parte se formează în cuvete prin acumulări de resturi transportate prin ueduri. În caz de ploaie, ele pot să acumuleze rezerve de apă și să formeze zone de pășunat. Se pot cita Marele Erg Occidental, Marele Erg Oriental, Ergul Iguidi sau Ergul Chech, care ocupă
Erg (dune) () [Corola-website/Science/315160_a_316489]
-
0,5 până la 4,5 m, constituite din argile nisipoase și acoperite cu iarbă, mai rar arbuști și arbori. Observații asupra regimului hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate în compartimentele respective ale CSA. Suprafața cuvetei lor este netedă, mîloasă, malurile abrupte cu înălțimea de până la 1,3 m. în perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale se acoperă cu un strat de apă cu grosimea de 0,5-2,8 m. Albia râului este
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
rețeaua hidrografică de suprafață, apele meteorice fiind preluate de numeroase doline și dirijate spre cursurile subterane ale văilor ca o caracteristică generală a bazinului hidrografic Caraș. În arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare mezozoice, colmatate cu roci carbonatate. Din zona Comarnic, unde râul înregistrează o irigație spre vest, străbătând transversal formațiunile calcaroase, până la Carașova situația se menține neschimbată. Afluenții recepționați de râul Caraș în zona superioară și medie a bazinului sunt: Distribuția
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Majoritatea teritoiriului se situează în deșertul Sahara cu câmpii și relief puțin accidentat în regiunea unor roci. Cu toate acestea, la nord, există platouri înalte cu un vârf de până la 915 m altitudine : muntele Kedia d'Idjil. În centrul țării, cuveta Hodh este bordată la sud-est de platouri de gresie (Adrar, Tagant). Vezi și: Mauritania intră în numărul celor mai slab dezvoltate țări din punct de vedere economic. PIB/loc în anul 2009 — 2100 $(locul 185 în lume). 40% din populație
Mauritania () [Corola-website/Science/298125_a_299454]
-
pe o suprafață de circa 6 km². În partea de sud, depresiunea este delimitată de culmea cristalină Măgura Dosului (948 m), iar la nord și nord-vest de către masivele calcaroase Glimeia Mică, Glimeia Mare, Glimeuțul și Oașul. se prezintă ca o cuvetă foarte largă, deschisă spre est și vest prin intermediul unor șei de eroziune. Înălțimea medie este de 700 m. Din punct de vedere hidrografic, Depresiunea Damiș este localizată în bazinul superior al unui fost afluent de dreapta al râului Mișid, reprezentat
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
în jurul ponorului de la Toaia s-au instalat procesele de excavare a viitorului cadru depresionar. Ca urmare, în timp ce suprafețele carstificabile erau supuse unui intens proces de coroziune, albiile pâraielor, ce evoluau pe cristalin, se adânceau progresiv prin eroziune, determinând formarea unei cuvete largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
acumulare și la o distanță de 8 km de baraj. Argila necesară nucleului central s-a exploatat din cariera Mioara, situată la 7 km amonte de baraj iar materialul granular pentru filtru a fost exploatat dintr-o balastieră situată în cuveta lacului - deasupra nivelului minim de retenție a viitorului lac de acumulare și la o distanță de 8 km de baraj. Anrocamentele, cu un volum total de 2,655 mil. mc au fost scoase dintr-o carieră de suprafață, situată pe
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pentru realizarea retenției. Acest lucru a condus, ca la ploi mari, pe timp de viituri, s-au inundat terenurile prin exteriorul digului de contur al lacului de acumulare, apele pâraielor care au ieșit din albie s-au scurs prin afara cuvetei lacului și s-au descărcat în aval de modul hidroenergetic, în canalul de fugă al centralei, unde a produs breșe erodând materialul de pe taluz și dislocând plăcile de pe taluz. Cauza constă în faptul că digurile de protecție ale canalelor de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-estic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara. Partea
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
acestora împotriva epuizării și degradării, precum și repartiția rațională și echilibrată a acestor resurse; ... e) administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea și modernizarea infrastructurii naționale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa; ... f) administrarea, exploatarea și întreținerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor și bălților, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei și plajei mării, a zonelor umede și a celor protejate, aflate în patrimoniu; ... g) administrarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică; ... h) administrarea, exploatarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144485_a_145814]
-
nr. 213/1998 , cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144485_a_145814]