1,304 matches
-
ne raportăm la noi înșine când ne întâlnim cu o situație fără limite, fără ieșire... - O întâmplare semnificativă petrecută în viața mea este, aș spune, întâlnirea cu marele părinte și duhovnic Ghelasie Gheorghe, pe care am descris-o în cartea „Cuviosul Ghelasie Isihastul”. Această întâlnire providențială, aș spune, pe lângă faptul că mi-a oferit chei la situații aparent fără ieșire, nu a rămas importantă doar pentru mine. Acest fapt a reprezentat un punct de pornire în dialogul cu ceilalți, făcându-mă
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
AGHIORITUL Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 28 din 28 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Înainte de a intra în reflecțiile asupra Sfintei Împărtășanii - abordate și dezbătute într-un mod cât se poate de laborious, argumentat și întemeiat de către Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul, în a înțelege ce este ea, vom face o scurtă introducere cu privire la rolul ei în viața creștină, unde este nevoie a pune început prin a arăta temeiul ei și a celorlalte Sfinte Taine în Hristos, Dumnezeu-om. Acest
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Despre acești evlavioși adevarați spune Duhul Sfant prin prorocul Ilie: Spre cine voi privi, dacă nu spre cel blând, smerit și liniștit și care tremură la cuvintele Mele?" (Ios. 66, 2). Observația a patra Unii promovează ideea conform căreia Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca și mulți alți pustnici și asceți s-au împărtășit o singură dată în toată viața lor și această întârziere nu i-a împiedicat să se sfințească. Acestora le răspundem că nici pustnicii nu guvernează Biserica, nici Biserica n-
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Adevăr și de neam pentru care întreaga generațiile a părintelui nostru stareț s-a jertfit în vremuri de cumplită prigoana și de mărturisire a frumuseții sufletului Creștin din această țară. Cu siguranta această distincție va va fi răsplătita de binecuvîntarea Cuviosului Părinte Justin Pârvu din Împărăția Cerurilor în care acum își odihnește mult truditul și mult încercatul sau suflet. Primiți, vă rugăm, prin aceste puține cuvinte, recunoștință noastră adusă consiliului local al Primăriei Baia Sprie, dimpreună cu felicitările pentru frumoasă inițiativa
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
E Mănăstirea Putna. Cu piatra ei untoasă, în striații aurii, Putna, mănăstirea cu biserica dăltuită cu vrăjita inspirațiune ca un diamant cu multe carate, arhondaricul și zidul de cetate, te întâmpină cu măreție și severitate. E o atmosferă de reculegere cuvioasă, măsurată, pe care însuși ctitorul a gândit-o, pe semne, știind că aici îi va fi locul de veci. Nu este însă pecetea încercănării și a tristeții fără leac, ci seninătatea înțeleaptă a omului care e conștient că-i trecător
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
lui Adam sunt pictați Profeții, Arhiereii, Mărturisitorii, Anahoreții, iar între fericiții ce se îndreaptă spre Rai se disting chipurile Sfântului Împărat Constantin și al mamei sale Elena, Sfinții mari teologi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Sfântul Ierarh Spiridon, și Sfântul Cuvios Onufrie. Pe rândul de la bază se disting figurile proorocului David, a lui Solomon, a lui Moise și a lui Iisus al lui Navi, conduși de Sfântul Apostol Petru, care ține cheile împărăției, pictat mână în mână cu Sfântul Apostol Pavel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
care intră în sfințitul lăcaș. Cum să nu te închini? Cum să nu-ți faci semnul crucii arătându-i, în acest fel, Domnului că-L mărturisești și-L rogi să te primească? În stânga ușii este zugrăvit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, iar pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul mănăstirii. Pe primele rânduri ale acestui ansamblu de pictură am reținut că este „Acatistul Sf. Nicolae", în partea de sus, iar mai jos, "Acatistul Sf. Ioan cel Nou
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
de adâncă semnificație ortodoxă, o minunată icoană, numită „Dulcea îmbrățișare” si mai sus se poate citi, pe inscripția în piatră, numele ctitorului și timpul înălțării mănăstirii. Străjuit de o candelă ce pare că este permanent aprinsă, se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, cel care a fost primul stareț al mănăstirii. Este vorba de acel schimnic cu numele Daniil retras la Putna ca pustnic, într-o zonă împădurită ascunsă și greu accesibilă, înspre munte, pe malul râului Vițău, în apropierea vărsării
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
pe cei bolnavi, alungând demonii și alinând suferințele oamenilor, Daniil Sihastrul a fost considerat sfânt încă din timpul vieții. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în ședința din 20-21 iunie 1992 a Sfântului Sinod cu numele de Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, cu zi de prăznuire la 18 decembrie. Pătrunzând în naos, nu se poate să nu vezi și să pleci de acolo fără să simți un fior de evlavie, de bucurie și de un amestec neînțeles de mândrie, supunere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
daca păstrați un păcat ascuns sau spus sucit devine și mai mare. Nu trebuie să vă preocupe părerea duhovnicului. Oameni buni, important este să reușiți să vă salvați și nu să vă nenorociți pentru păcatele voastre ascunse! - Ce este Împărtășania, Cuvioase Părinte, si care este rostul ei în mântuirea credinciosului?Iisus Hristos spune: “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu nu va avea viața în el și nici parte de Mine”. Se înțelege că prin această primire a Trupului și
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/100113_a_101405]
-
daca păstrați un păcat ascuns sau spus sucit devine și mai mare. Nu trebuie să vă preocupe părerea duhovnicului. Oameni buni, important este să reușiți să vă salvați și nu să vă nenorociți pentru păcatele voastre ascunse! - Ce este Împărtășania, Cuvioase Părinte, si care este rostul ei în mântuirea credinciosului?Iisus Hristos spune: “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu nu va avea viața în el și nici parte de Mine”. Se înțelege că prin această primire a Trupului și
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/100195_a_101487]
-
din anul 1917, a fost nevoie și atunci de o pregătire a creștinilor ortodocși. Iar pregătirea aceasta, care a rodit de-a lungul întregului secol XIX, a început la Mănăstirea Neamț în a doua jumătate a secolului XVIII”, unde prin Cuviosul Paisie Velicikovski (1722-1794) a fost tradusă Filocalia slavonă, publicată în anul 1793 la Moscova, pentru întreaga Ortodoxie slavă. Fenomenul filocalic modern, legat în secolul XVIII de numele Cuviosului Paisie Velicikovski, iar în secolul XX de cel al Părintelui Dumitru Stăniloae
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
la Mănăstirea Neamț în a doua jumătate a secolului XVIII”, unde prin Cuviosul Paisie Velicikovski (1722-1794) a fost tradusă Filocalia slavonă, publicată în anul 1793 la Moscova, pentru întreaga Ortodoxie slavă. Fenomenul filocalic modern, legat în secolul XVIII de numele Cuviosului Paisie Velicikovski, iar în secolul XX de cel al Părintelui Dumitru Stăniloae, nu este însă singurul argument care pledează în favoarea faptului de a vorbi de „un destin filocalic și de o vocație filocalică la români” . Despre Sfântul Grigorie Sinaitul, isihasmul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
faptul că principatele medievale Țara Românească și Moldova s-au constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl transfera, în mai 1359, la cererea voievodului Nicolae Alexandru (1332-1364) — urmașul lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) — pe Mitropolitul Iachint al Vicinei la Argeș în scaunul de mitropolit al noii mitropolii a Ungrovlahiei. Patriarhul Calist I îi îndemna
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea (1886-1971) atrăgea atenția asupra unui pasaj din „Viața” marelui isihast din secolul XIV care a fost Cuviosul Maxim Kavsokalivitul (Arzătorul de Colibe) (cca 1280-1375), scrisă în a doua jumătate a secolului XIV de Teofan , episcopul Perithorionului din Turcia, fost egumen la Vatopedu: „Iar domnul Grigorie Sinaitul, ajungând acolo la Paroria, a răsărit ca un soare strălucitor pentru
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
el prin minunate scrisori de învățătură și pe împărații pământului: pe Andronic [III Paleologul, 1325-1341] și [Ioan] Alexandru [al Bulgariei, 1331-1371], pe Ștefan [Dușan al Serbiei, 1321-1355] și pe Alexandru [I al Valahiei, 1338-1364]. De aceea, prin virtutea și învățătura Cuviosului Părinte Grigorie Sinaitul, haina monahilor se înmulțește în locurile și orașele acestora. Iar el a ridicat la Paroria și mănăstiri, și ai putea vedea ca un alt Munte Sfânt, veselie mântuitoare bine înrădăcinată [Ps 47, 2-3]. Și prin viața acelui
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
concluzii au fost desprinse de aici: „1) monahismul românesc apare în istorie ca unul prin excelență isihast, centrat în jurul tainei Schimbării la Față a lui Iisus Hristos, și 2) el a avut o legătură de profunzime cu apostolatul isihast al Cuviosului Grigorie Sinaitul și al ucenicilor acestuia” . Despre „Schimbarea la Față” de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea O frumoasă ilustrare a acestor concluzii o reprezentă bisericuța-bolniță a mănăstirii Bistrița (jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită în anul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
1807-1901) de la Prodromul athonit — s-au risipit în Rusia, la Athos sau în Țara Sfântă. O posibilă explicație pentru absența unui impact cultural al „paisianismului” în Principatele Române ține și de faptul că — fideli recomandării explicite în acest sens a Cuviosului Paisie însuși — ucenicii săi n-au publicat în tipografia de la Neamț nici un text din Filocalia românească realizată în școala de traducători paisieni; toate acestea rămânând în manuscrise a căror circulație a fost limitată la mediile monahale intrate însă și ele
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
se leagă de prototip pentru că îi reprezintă persoana și îi poartă numele. Dar se face distincția netă: „În Sfânta Treime, Iisus Hristos se deosebește de persoana Sa. În icoane, El se deosebește de propia Sa reprezentare prin natură” ne spune Cuviosul Teodor Studitul. De la interzicerea picturii, reprezintării lui Iisus Hristos s-a ajuns la respingerea tuturor celorlalte icoane. Împotriva lui Leon al III, care a dat un Edict în sensul acesta, Sfântul Ioan Damaschin arată sensul acestei interziceri: „Dacă pictezi imagini
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
Sfanțul loan Scararul, Sfanțul Eustatiu, Sfanțul Haralambie, Sfanțul Eftimie cel Mare, Sfanțul Ierarh Nicolae, Sfanțul Ștefan, Sfanțul Gheorghe, Sfântă Maria Magdalena, Sfanțul Pantelimon, Sfanțul loan Gură de Aur, Sfanțul Ignatie Teoforul, Sfanțul loan Damaschinul), precum și un veșmânt de la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. A urmat un popas la Muzeul istorei, culturii și spiritualității creștine de la Dunărea de Jos . Clădirea ce găzduiește astăzi Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos a fost construită la finele secolului al XIX-lea cu
PRIN FERESTRELE SUFLETULUI… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342801_a_344130]
-
prezentului, despre care am mai vorbit și cu alte prilejuri -, creștinismul deține o nebănuită șansă de a renaște cu mult mai multă forță acum. Sunt, până la urmă, nu doar cele mai bune vremi de mântuire a sufletului, după cum scria cândva Cuviosul Paisie Aghioritul, dar și cele mai clare momente de redefinire emblematică a parametrilor învățăturii cristice în cel mai pur înțeles al ei. Am convingerea că, tocmai în mijlocul focului acestuia secularizanto-globalist, orice punct critic apărut pe graficul evoluției bimilenare a religiei
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
Gemeindesaal din localitatea Lichtenwörth, 2 km lângă Wiener Neustadt, avându-l ca gazdă pe domnul Johann Prandl. Invitați de marcă au fost doamna Gabriela Mihaela FOLFĂ ministru-consilier, coordonator secție consular, preot paroh Răzvan Florin GÂSCĂ de la Biserica Ortodoxă Română- Sfânta Cuvioasă Paraschiva din Wiener Neustadt și părintele diacon Felician Petru VLADU de la Biserica Greco Catolica Română din Wiener Neustad. Cea mai frumoasă prezență a fos a ÎPS Dr. Serafim JOANTĂ Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei și Luxemburgului Mitropolit Ortodox Român al
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
Iar cugetul vrea decât mângâierea dezmățului, Care-l înfundă-n aviditatea abisului, De focul arzător al nesațului, Ce provine din ispitele diabolice. Omule, nu te lăcomi-n vicii! Întoarce-te la viața mântuitoare a crucii, Unde ai pe martiri, mucenici, cuvioși... Mari îndrumători luminoși, Care s-au sacrificat pentru adevărata credință Și pentru aproapele aflat în nevoință. Lacrimi de pocăință De la căderea lumii-n păcatul strămoșesc, Protopărinții au avut un amar eșec, Din cauza ispitei păcătoase, Care permanent îi atrase, Să nu
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
fel prin osteneala mâinilor noastre. Lili Bobu ,, Există un limpede loc,/ O casă cu cireșe de foc.” Întors din lume, la locul replierii fericite, vă ,,curge lin pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
fel prin osteneala mâinilor noastre. Lili Bobu ,, Există un limpede loc,/ O casă cu cireșe de foc.” Întors din lume, la locul replierii fericite, vă ,,curge lin pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]