1,517 matches
-
și-așa, urmările apocaliptice ale unei asemenea „îndrăzneli cosmice” asupra planetei și oamenilor - vieții în general, n-ar fi valorat nici cât negru sub unghie, față de această mârșavă amânare la care îl șicanează văru nevestii lui. Referință Bibliografică: Niță alu Dâră / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
plutea inefabil, duhul prințesei Martha Bibescu care împrăștia amețitorul parfum de violete. „Serile acelea au fost adevărate academii de literatură, pe care prezența domnului Preda le transforma în regal.” Și, mai afirmă Sânziana Pop: „Doamne, ce amintiri minunate! Au lăsat dâre de aur în viața mea. M-au ajutat să fac și să fiu ce sunt. Atât cât îmi e măsura”. Din atmosfera aceea magică, fascinantă, își putea extrage esențele crude ale realității. Marin Preda este surprins în atâtea ipostaze uimitoare
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
nestingheriți joaca. Nimeni nu răspunse și cei doi nu putură afla care din mulțimea fetițelor de acolo era Maya, așa că emoțiile lor sporeau cu fiecare clipă care trecea. Educatoare așeză pe podea micuțul ce-l avea în brațe, căruia pe lângă dârele lăsate de lacrimi îi apăruseră alte două în plus ce se prelingeau tacticos de sub nas pe buzele cărnoase și se îndreptă într-un colț al camerei, sub ultima fereastră unde o fetiță vorbea nestingherită, în șoaptă, cu un iepuraș de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
să te închini Ambasadorilor ce ne aduc lumini! Vin heruvimii să săvârșeasă liturghie Cât Dumnezeu va-ngădui să fie Viață, bucurie, sub acest albastru cer Plin de miracole și mișcător mister. Merg pe urmele lupilor, spre înălțimi Las în urma-mi dâre de lumini Sus Îngerii Virtuții mă mângâie cu vânt Cuvinte-mi pun pe limbă, legămînt. Doar aici în munți, între dalbe zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]
-
să te închini Ambasadorilor ce ne aduc lumini! Vin heruvimii să săvârșeasă liturghie Cât Dumnezeu va-ngădui să fie Viață, bucurie, sub acest albastru cer Plin de miracole și mișcător mister. Merg pe urmele lupilor, spre înălțimi Las în urma-mi dâre de lumini Sus Îngerii Virtuții mă mângâie cu vânt Cuvinte-mi pun pe limbă, legămînt. Doar aici în munți, între dalbe zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMINĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360666_a_361995]
-
cere apă, lumină și vedere. Ochii noștri mor încet, cumpărând fleacuri care de mult nu mai au valoare. - Ooo - brrr ... stai bădie ... ușor la vale. Bocancii colbuiți mi se înfrânează în pietrișul cărării. Durerea din umăr mă săgeată adânc. O dâră de fum alb de pe cerul înălțimilor face să-mi lăcrimeze privirea. Seara se lasă în cabana strâmtă mirosind a oaie. Afară mugetul unei lame produce ecouri și munții încep a hurui. Ei vorbesc încă în sălbăticie. Liniștea apoi se lasă
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
ei de Doină, învăluindu-i mirarea în bulgării din zori (Zorica). Vibrarea a pus rămășag pe mirajul luminii, ca izvorul de viață zburat în cuib de cuci. Pe covorul răbdării și-a mânat bidivii gândului în trap de chimvale. O dâră de zbor i-a adus un trecut de văpaie, trudit în rapsodiile de veacuri, frământându-i mireasma în pâine și cuvântul în potirul binecuvântării. Safirul bucuriei, înmuiat în Ghiocelul Buneivestiri, i-a odrăslit crucea în Mugurele-nvierii. Vă-ntreb pe
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-n umbră la nevoi A limbii tâlc îl ști-va Și ale omului rău semn, Ori puritatea-i, daru-i, Cel înger bun ce ți-l îndemn Te va păzi, e haru-i ! De grija grijilor de rând Și de-a durerii dâră, De dorul dorului durând, De ură, uzurpare, pâră Și toate câte-n Decalog Drept pildă sau poruncă, Îți fi-va îngerul zălog, De fi-vei prunc sau pruncă... - Dar cum, mă-ntreb și te întreb, La tine m-oi întoarce
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
rostește încet silabele du-le departe du-te și tu, fericitule vânt moartea va fi cândva pe un pod strălucitor VEI FI FERICIT Imperfecțiunile lumii la răspântii strălucitoare. Lecția despre îngeri în sălile goale ale nemuririi. Miracolul desuet care ucide dâra de foc a neantului. Câtă credință, atâta deșertăciune. Câtă iubire, Atâta cochetărie cu meandrele nimicului. Vei visa și vei fi răstignit. Vei spera Și nisipul îți va devora sufletul. Vei privi viața înmiresmată din spatele tău Și vei deveni un stâlp
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
la păscut. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și cum stătea pe spate, își întinse brațele ca o răstignire.Cerul era cenușiu. Chiar atunci observă cum un avion la mare înălțime lăsa o dâră de fum în urma lui. Era fericită pentru aceste clipe de dumnezeiască frumusețe a naturii. Simțea cum se mișcă prin iarbă cărăbușii, căutând rezerve pentru iarnă. O furnică înceată urca pe un fir de iarbă să ajungă la spic pentru a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
si umede scuturate aseară de un nebun care voia sa grăbească arderile toamnei doar fantomele iubirii noastre merg ținându-se de mijloc cu duioșia și tandrețea răniților care se sprijină unul de celălalt se contopesc una în trupul alteia lăsând dâre de lumină in amurgul sidefiu din când în când se opresc încercând un sărut timid sub același copac... pe aceeași bancă... (între timp noi doi cuminți, stingheri și dureros de reali îmbătrânim zadarnic și prelung cu un fel de sfințenie
VIAŢA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359237_a_360566]
-
mistică, să o numim, pe care Lena Constante și Alexandr Soljenițîn i-au creionat-o spațiului modelator al închisorii, nu mai este, fie și la nivel rezidual măcar, deloc prezentă în conștiința umană a începutului de secol XXI. Asemenea unei dâre subțiate de fum, ea se va fi împrăștiat de multă vreme în zgomotul asurzitor al Cetății. Și poate că e mai bine așa. Tocmai pentru că masca timpului murdar, căruia îi observăm în mod continuu lipsa de sensuri și infirmitatea, obligă
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
Se pierd, pe rând, in ceruri siderale. Se vor întoarce-n anul care vine, Își vor găsi și cuib și rătăcire...! De ce nu te intorci si tu la mine, Când anii trec și-ți cat a ta privire? Pierdută-n dâra de cocori lăsată Și-n strigăte ce zguduie văzduhul, Privirea îmi rămâne-nfricoșată, Prin plumbuite gene,să-ți văd duhul. 27-10-2016 Sursa foto internet Referință Bibliografică: Plecarea cocorilor / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27
PLECAREA COCORILOR de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340492_a_341821]
-
a vieții de partid și de stat. In douăzeci și șase de ani, în afară de accidentul numit Mihai Șora, am avut parte doar de miniștri ai educației, în cel mai bun caz de tristă amintire, pentru că unii n-au lăsat nici o dâră pe circumvoluțiunile nației. Golu, Mang, Hărdău, Anton Anton, Baba, Pop, Maior, Adomniței, Petrescu, Pricopie. Un lung șir de figuri subalterne, menite parcă neantului memoriei, pentru că sistemul nu își permite decât rareori să joace cu cărți mari. Dacă sunt scoase pe
Pe mâna cui ne-am dat copiii. Evul întunecat al învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338410_a_339739]
-
zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de ninsele gânduri...!» (p. 110). El, înmărțișorat / făurărit-dragobetian, dansează «pe aripile gândurilor», „în zori de rouă“, pe «dâra de Lumină lăsată de îngeri, perceptibilă doar de cei aleși», își propune a îmbătrâni «căutând împreună împrimăvărarea», simte că, în cuplul Ea - El, brațele (cele patru, androginicele) li «s-ar preschimba în aripi de înger», constată că poezia ochilor Ei
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de ninsele gânduri...!» (p. 110). El, înmărțișorat / făurărit-dragobetian, dansează «pe aripile gândurilor», „în zori de rouă“, pe «dâra de Lumină lăsată de îngeri, perceptibilă doar de cei aleși», își propune a îmbătrâni «căutând împreună împrimăvărarea», simte că, în cuplul Ea - El, brațele (cele patru, androginicele) li «s-ar preschimba în aripi de înger», constată că poezia ochilor Ei
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
nimfelor văzute prin tablouri, acoperite cu un voal mic, atât cât imaginea lor să fie și mai incitantă. După baie, urmează un alt duș din poziție șezândă. După aceasta se retrag, acoperite parțial, în altă cameră, unde, fără să lase dâre de apă, se duc să se îmbrace. Nu fac nimic cu grabă, nimic pe fugă, nimic ostentativ. Totul se face pe tăcute. Le vezi apoi în fața oglinzii, cu tenul strălucind de curățenie. Se piaptănă elaborat, își pun puțin machiaj, totdeauna
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
este că nu și-a ascultat părinții și nu menține un echilibru între cele două lumi, aspirată și cea reală. Setea apropie capra-neagră de soldații din vecinătatea pârâului: „Scăpat de sub frânghii, animalul zvâcnește, câtă speranță în nările lui și-n dâra de aer pe care-o urmează! Cât de adânc ochii cei umezi în zare se-afundă, cum rămân nemișcați o secundă“. Animalul are senzația că este liber, deși nu scăpase încă de frânghii, simțul olfactiv puternic îl face să adulmece
Mircea Nedelciu: Nora sau Balada zânei de la Bâlea-Lac. Antiteza dintre libertate și captivitate, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339525_a_340854]
-
secundă“. Animalul are senzația că este liber, deși nu scăpase încă de frânghii, simțul olfactiv puternic îl face să adulmece mirosul de libertate, aerul din pădurea de alături. Este o comunicare profundă cu fostu-i habitat: „o, câtă speranță în dâra de aer pe care o urmează!”. Speranță are și animalul și pădurea care se simte ușor dezintegrată. O șansă i-o poate crea Nora, prin solidaritate. Personajul feminin are un dor de a deveni mireasă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn
Mircea Nedelciu: Nora sau Balada zânei de la Bâlea-Lac. Antiteza dintre libertate și captivitate, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339525_a_340854]
-
de țesut. Brațele ei harnice băteau firul și învârteau suveica. Veneau vecini la taină în casa bunicilor mei. Povesteau despre vremea trecută. Pe zăpadă afară lunecau sănii, iar pe geam, raze de soare palid, care totuși în cameră trasau o dâră în care vedeam atâta materie mișunând. Mă surprindea nonșalanța motanului de a moțăi cu nasul în raze. Răsadurile se pun în ghiveciuri iarna. Pe urmă, sunt etape - și ele preconizate, când răsadurile sunt duse și plantate în câmp, tratate, irigate
Despre munca eficientă: Trebuie să existe o anumită concordanță între acțiuni și planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. Lucian Blaga () [Corola-blog/BlogPost/339668_a_340997]
-
pe gresia veșnic spartă de pe peron, îmbrățișăm frigul familiar al orașelor din nord. Trenul pleacă mai departe, cum a făcut-o mereu și se va întoarce, așa cum a facut-o mereu, cu oameni vechi și oameni noi, pe aceleași două dâre de oțel ce le-a lăsat în urmă.
„I wanna wish you a Merry Christmas". Frânturi de viață în trenul de Moldova () [Corola-blog/BlogPost/339071_a_340400]
-
altul. Băieți buni, cum ziceam, și cel mai bun dintre ei era... hai să-i zicem Gentleman Jax. Îl chema altfel, dar există o fată care așteaptă, undeva, pe o planetă al cărei nume-l știu, o fată care privește dîrele strălucitoare ale spacișătoarelor de cursă lungă venind la aterizare și așteaptă un om. Pentru ea, pentru fata asta, o să-i spunem Gentleman Jax; cred că i-ar plăcea, și i-ar plăcea și ei dac-ar ști, cu toate că acum trebuie
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
sub trupul lui, încercând să se dezbrace, în același timp, folosindu-se doar de o mână. Cu toate zvârcolirile și încercările ei, Adriana nu reuși să se elibereze. El încerca să o sărute pe unde nimerea, lăsând peste tot o dâră subțire de salivă și, pe alocuri, urme de unghii grosolan înfipte în carnea fragedă ori mușcături pe pielea atât de fină și curată... - Sărut mâinile, domnișoară! Lacrimile provoacă riduri... Nu ați știut? S-a oprit speriată și l-a privit
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
ca o cenușă cântecul și n-ar mai rămâne nici povestea! Ce-ar mai putea rămâne dintr-un neam, dacă viața lui spirituală s-ar stinge sau, încă și mai rău, ar fi infectată?! O urmă de idol astupată de dâra unui netrebnic! Dar nu se destramă nimic din spațiul autohton al spiritualității moldovenești, câtă vreme veghează conștiința și harul, prin artiști ca Ștefania Rareș. Nu numai că ea întruchipează garnizoana folclorului muzical al Bucovinei, dar se alătură celor mai valoroși
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
cerului. - Aici este comoara! - exclamă Radu Valdescu în culmea fericirii. Este ceea ce se cheamă jocul galbenilor sau flăcările aurului! După mine, voinicii mei! Ceata de oșteni îl urmă orbește. Cu cât se apropiau, cu atât focul se întindea ca o dâră de lumină către adâncul pădurii apoi crescu în intensitate, în pâlpâiri fascinante. - Acesta-i drumul spre adevărata comoară! Acolo-i îngropată lada cea mare! Ajuns în dreptul tufanului unde fusese îngropat singurul galben, o arătare îi blocă principelui drumul. Calul necheză
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]