8,894 matches
-
evaluat sub privirile admirative ale întregii audiențe formația de dansatori bulgari “Roșa”, Sorin Obreja, Violetta Nicolay, Austin și Ema - Dance De Sorolay, si nu în ultimul rând entuziastul nostru solist local de muzică ușoară, Dănuț Buțurca-Florescu. Ne-am întâlnit cu daci adevărați Alex, Mihai Coman și Valentin Șerban, i-am avut printre noi pe Ștefan cel Mare, A.I. Cuza și Constantin Brâncoveanu, am pictat flori de floarea soarelui cu pictorul nostru local, Lucian Brener, am degustat plăcinte românești stropite din belșug
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1476199150.html [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
cu o notă de nonșalanță sau de cinism ( uneori), este semnul suprem al prieteniei neghioabe dintre bărbați. În zonele de deal ale Olteniei, unde de-a lungul timpului s-au amestecat, de-a valma, slavii, cumanii și românii ( urmași ai dacilor, cu infime influențe romane. N.A.), nu te sfătuiesc, cititorule, să-l înjuri pe bărbat de nevastă, de muiere - cum i se spune pe-acolo, de soție sau de consoartă, dacă te exprimi ceva mai elevat. Mai bine îl înjuri de
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457970094.html [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
dă să mănânce apoi să se-adape,... XXI. FĂRĂ NICI O ALUZIE...., de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016. SARĂ BUNI ! (pi... moldovinești! ) - Da' și dracu șeala, nu putem și noi Și mâncăm mai ghini ? Și daci îi noapti ?! - Hai, fati, la mini, adi usturoi Și frijim cârnațu' și cu oui... coapti ! Di urziși și ghebi m-am cam săturat. (Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat, Aș mânca... di toati, ca-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
PEȘTII și să zburăm prin aer că PĂSĂRILE, e timpul să învățăm să trăim pe pamant că OAMENII! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult SARĂ BUNI !(pi... moldovinești! )- Da' și dracu șeala, nu putem și noiSî mâncăm mai ghini ? Și daci îi noapti ?! - Hai, fati, la mini, adi usturoiSî frijim cârnațu' și cu oui... coapti !Di urziși și ghebi m-am cam săturat.(Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat,Aș mânca... di toati, ca-n sferili
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
grija cu care au fost pregătite campaniile lor repetate de cucerire a acestor teritorii, la amploarea sărbătoririi victoriei, la respectul și chiar admirația cu care au imortalizat, în piatră și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
în piatră și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume celebre sunt aduse drept mărturii: Strabon - „dacii au aceeași limbă cu geții”, „Elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. Citându-l pe Nicolaie Densusianu cu a sa „Dacia preistorică”, Editura Mentor 2000, în legătură cu istoria ariminilor, locuitori ai vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
prezintă opinii ale lui Vasile Lovinescu („Dacia hyperboreană, Ed. Rosmarin, Bucure;ti, 1966), Pindar, Strabon, Clement din Alexandria, Apollonius din Rodos („hiperboreenii sunt pelasgi”), Martial și altele, toate referitoare la spațiul străvechi al traco-geto-dacilor, specificând și faptul că „ geții și dacii sunt una și aceeași populație, considerată de lumea antică ramura nordică a merelui neam al tracilor. Acești strămoși ai noștri stăpâneau, printre altele, arta războiului, fiind în stare să înfrângă armata macedoneană a lui Alexandru cel Mare (cea mai mare
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
organizată și înțelept condusă încât își putea permite să se opună expansiunii romane. Unind sau supunând diferitele triburi geto-dace, Burebista a creat primul stat centralizat dac (după Iordanes), a ridicat cetăți de piatră (Costești, Blidaru, Căpâlna, Sarmizegetusa) stabilind centrul statului dac în Munții Orăștiei, de unde a dirijat ca un bun strateg luptele pentru îndepărtarea pericolelor dinspre teritoriile învecinate. Dacia sa era atât de puternică încât își putea permite să se amestece în treburile interne ale Imperiului Roman, susținând anumiți pretendenți la
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
român și a originii și evoluției limbii române. Arheologi și istorici români cunoscuți au afirmat - încă înainte sau simultan cu cei din curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la formarea poporului român. Grigore Tocilescu publică în 1880 ”Dacia înainte de romani”. Ion Andrieșescu, în „Contribuții La Dacia
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la formarea poporului român. Grigore Tocilescu publică în 1880 ”Dacia înainte de romani”. Ion Andrieșescu, în „Contribuții La Dacia înainte de Romani” se ocupă de perioada neoliticului în Dacia socotind că ”geții pot fi socotiți ca aborigeni în Nordul Dunării până la Tyras
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
cucerirea Daciei de către Imperiul Roman e considerată, în mod logic, de către autor, ca fiind nesemnificativă privită prin prisma așa-zisei romanizări. „Sincer, îmi este greu, tare greu să cred că (doar prin schimburi comerciale desfășurate în acei ani, în care dacii s-au războit de multe ori cu romanii...) am introdus în vocabularul nostru un fond bogat de cuvinte! Oare ce schimburi culturale se puteau face când aceste popoare se aflau intr-un război aproape continuu?” A doua etapă a componentei
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
asimilată de cei vremelnic staționați pe un teritoriu străin lor.” Rezultă că Romanii au preluat de la populația băștinașă un fond de cuvinte cu mult mai bogat decât invers. Autorul subliniază că, în realitate, o bună parte din limba vorbită de daci și romani era comună, provenită dintr-o epocă mult anterioară, din același spațiu cu cel locuit de geto-daci. Izvoare antice spuneau că Traian era trac iar războiul dintre cele două popoare a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de revitalizare morală și spirituală, trezirea din starea de „somn al rațiunii”, toate aceste dileme din poezia lui Ionel ILIE, fac din
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_literare_la_edit_gheorghe_stroia_1388675021.html [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
simbol, un animal de pradă, fioros în basme, “animalul stafiilor” în antichitate, care amețea cu privirea, sau totemul lup al triburilor scite, legendă relatată de Herodot, conform căreia oamenii din aceste triburi se schimbau o dată pe an în lup. Și dacii străbuni își spuneau ‘lupi’. Sugestiv și locul de lider al lupului prin steagul, cap de lup, dac. Multe interpretări ale acestui simbol în mitologie, în tradițiile diferitelor popoare, în alchimie, în vrăjitorie. În psihologie, iată C.G. Jung distinge în imaginea
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1452683035.html [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
totemul lup al triburilor scite, legendă relatată de Herodot, conform căreia oamenii din aceste triburi se schimbau o dată pe an în lup. Și dacii străbuni își spuneau ‘lupi’. Sugestiv și locul de lider al lupului prin steagul, cap de lup, dac. Multe interpretări ale acestui simbol în mitologie, în tradițiile diferitelor popoare, în alchimie, în vrăjitorie. În psihologie, iată C.G. Jung distinge în imaginea lupului acțiunea primejdioasă a unor forțe nestăpânite. Modernismul îmblânzește mult interpretarea arhetipului lup și chiar proclamă coexistența
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1452683035.html [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
Calusării Auzi cum trec, coboară dinspre daci Cu pașii lor împletiți în memoria ierbii Cu glasurile lor cărări de amurguri și zări Nici un vuet de luptă nu se aude pe creste Nici un foșnet... Doar pacea răsfrantă-n rășini Ceață din trupuri se risipește Din sceptrul cântecului răsar lumini
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Calusarii_elena_armenescu_1341580184.html [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
de Mântuitorul Hristos pe calea aparte și prin ușa strâmtă a Ortodoxiei. O astfel de Cale trecând dincolo de imaginar, a fost cu putință prin biruirea Iadului din temnițele românești ateo-regalo-comuniste. Strigătul profetului prelins din oceanul de lacrimi al durerii Neamului dac, rupe zăgazul Zidului roșu, prin convulsiile dureroase, întinse ca un reflux al suferinței asumate ce s-a înseninat ca țipătul de azur al Pescărușului ce planează deasupra poalei albastre de țărm, ca o undă de țâșnire spre luptă, spre salvare
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
amatorilor. Materialele video vor fi realizate într-o manieră personală, vor fi creații originale și vor reflecta viziunea participantului asupra promovării orașului ca destinație turistică pornind de la identitatea istorică a acestuia, reflectată de oricare din următoarele teme: - Cultură Cucuteni - Legendele dacilor pe plaiuri nemțene - Piatră Neamț în perioada Evului Mediu Durată minimă a videoclipului: 2 minute; durată maximă: 10 minute, iar materialele video pot fi realizate cu orice aparat de filmat și în orice format. Materialele video însoțite de formular de
Concurs de videoclipuri “Piatra Neamt – Orasul Zeitei“ by http://uzp.org.ro/concurs-de-videoclipuri-piatra-neamt-orasul-zeitei/ [Corola-blog/BlogPost/93426_a_94718]
-
și povestesc despre un alt eveniment întâmplat poate cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât cel în care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii (românii nici nu au fost învinși la Tropheum Traiani, Adamclisi de azi). Da, suntem urmașii acestor strămoși îndepărtați și dacă nu le vorbim
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
pitorești de oameni și locuri. Adevărată monografie a localității Ruginoasa, ale cărei istorie, credință și cultură sunt pe larg și temeinic prezentate, cu documente de arhivă, lucrarea rezervă un spațiu vast și unor tulburătoare ipoteze despre religia și crediința vechilor daci, de la Zamolxis și până la creștinism. Pe de altă parte, scriitorul Marian Malciu, colonel în rezervă și deci om al armelor, dovedește o nedisimulată admirație față de colonelul Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii Principatelor Române și făuritorul statului suveran român, pe care
O CARTE DOCUMENT (OPINIA UNUI ZIARIST.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465993980.html [Corola-blog/BlogPost/370023_a_371352]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ,,Deșteaptă-te române”, Cântăm de-atâta vreme; Când amuțim rămâne Doar ură și blesteme. În van tu ai un nume Și brațul ți-e dibaci Când uiți că-n astă lume Tu ești urmaș de daci! Te-au modelat istorii Rescrise de pungași, Iar partea ta de glorii Vândută-i la rândași. Unde erau titanii Ce astăzi se fălesc, Când dacii făceau danii Din os împărătesc? Ei au cioplit în scripte Tezaur spre urmași Și au
UN NUME ȘI-UN RENUME de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453113862.html [Corola-blog/BlogPost/380583_a_381912]
-
Și brațul ți-e dibaci Când uiți că-n astă lume Tu ești urmaș de daci! Te-au modelat istorii Rescrise de pungași, Iar partea ta de glorii Vândută-i la rândași. Unde erau titanii Ce astăzi se fălesc, Când dacii făceau danii Din os împărătesc? Ei au cioplit în scripte Tezaur spre urmași Și au învins în lupte Mulți din acei trufași. Cum pot veni azi unii Să-și ceară legământ, Când dacii sunt stăpânii De drept pe-acest pământ
UN NUME ȘI-UN RENUME de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453113862.html [Corola-blog/BlogPost/380583_a_381912]
-
erau titanii Ce astăzi se fălesc, Când dacii făceau danii Din os împărătesc? Ei au cioplit în scripte Tezaur spre urmași Și au învins în lupte Mulți din acei trufași. Cum pot veni azi unii Să-și ceară legământ, Când dacii sunt stăpânii De drept pe-acest pământ?! Pe-aceste plaiuri sfinte Domnește doar un trup Ce strigă din mormite Cu glasul său de lup: ,,Deșteaptă-te române”! Ridică-te din morți, Iar cu al tău renume Să scapi țara de
UN NUME ȘI-UN RENUME de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453113862.html [Corola-blog/BlogPost/380583_a_381912]
-
compară cu mze “soare” georgian. Dar oare de ce Moș Crăciun e îmbrăcat în roșu? Pentru că acest adj. în rusă krasn provine din scitic khursun “soare” cum am arătat în Originea limbajului și etimologia? Așadar Crăciun e sărbătoarea nașterii soarelui la daci și alte popoare peste care s-a suprapus sărbătoarea nașterii Domnului, soarele dreptății. Că e așa iată ultimele argumente. N. Iorga în traducerea în franceză a Ist. Românilor scrie despre Crăciun că e un zeu bătrân. Sf. Ciprian cartaginezul sec
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]