945 matches
-
Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 14, 15, 218. Mai întâi a introdus culoarea conferind piesei o oarecare prospețime, o strălucire (chiar stridentă) ce începuse să placă localnicilor. Dar tușele obținute cu pensula se îndepărta de rigorile geometrismului ornamentic de daltă și scoabă, de odinioară. Ușurința de execuție venea în întâmplarea intenției sale de a adăuga metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ne-o înfățișează poate să deruteze. Toader Popa cere materiei să-l urmeze oriunde, în basm, în legendă, în proiecția experienței sale sentimentale. Dacă pentru cei mai mulți sculptori „materia” înseamnă blocul de piatră, lutul sau lemnul ce așteaptă impasibile dalta sau eboșoarul pentru a prinde viață, pentru sudorul de la Combinatul Chimic din Târnăveni, materia este metalul in incandescență care capătă doar o altă destinație în cel de al doilea 8, al odihnei-active. Fără a-și pune in cui armele - aparatul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
edificator În această privință, iar faptul că el se deschide cu un poem-lecție dovedește o intenție fățișă de a prezenta măcar o schiță de program a unei estetici a imperfecțiunii: “Se ia o bucată de piatră se ciopleste cu o daltă de sânge, se lustruieste cu ochiul lui Homer, se răzuieste cu raze până cubul iese perfect. După aceea se sărută de nenumărate ori cubul cu gura ta, cu gura altora si mai ales cu gura infantei. După aceea se ia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să-l flateze pe cititor prin fardurile și capriciile unui stil delicat. Preferă să zguduie și să neliniștească, creând o frumusețe formală specifică stilului lui: dura și aspră, dar exactă, puternică, precisă. Scrie cum ar sculpta statui, cu lovituri de dalta sau penel, "din piatră sau lemnul rebel". Literatura trebuie, în accepțiunea să, să-i dezvăluie omului propria înfățișare, de aceea scrisul este pentru Sábato "sfâșietor, o obscură pedeapsă"118, o îndeletnicire ce nu lasă loc răgazului și clipelor de pace
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre, și aduceți-i la mine. / Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi, și i-au adus lui Aaron. El i-a luat din mâinile lor, a bătut aurul cu dalta și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: Israele, iată dumnezeul tău [ele eloheikha], care te-a scos din țara Egiptului. / Când a văzut Aaron lucrulacesta, a zidit un altar înaintea lui, și a strigat: Mâine va fi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ghideze și să-i modeleze viața politică și socială. Însă condiția esențială pentru evitarea și limitarea răului este cunoașterea acestuia. Dar nu a unui rău utopic, potențial, imaginat ori închipuit, ci a răului inscripționat în corpul social de către istorie cu dalta suferințelor, abuzurilor, violenței și crimelor. Numai cunoașterea răului poate da substanță reală expresiilor de genul: "cine nu cunoaște trecutul este condamnat să-l repete!", care ar rămâne, fără această necesară condiție, simple vorbe goale. Numai cunoașterea răului poate asigura în
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în versul următor. Segmentarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ultim; permanente au fost, însă, și neliniștile în meșteșugul „blestemat și fericit al cuvântului”. Fiecare pagină i-a părut un debut. Meditația asupra artei, din cronicile sale dramatice, medalioanele și articolele dedicate picturii și sculpturii (strânse postum în Pensula și dalta, 1973), din recenzii, arte poetice, profiluri de scriitori, este proiecția tensiunii interioare, a întrebărilor pe care și le-a pus creatorul. „Miracolul suprem” a fost, pentru el, cuvântul. Verbul poetic reiterează Logosul: poate crea „din simboale”, din nou, universul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
postfață Nicolae Manolescu, București, 1971; Din pragul casei, București, 1972; Poeme noi, pref. Al. Piru, Craiova, 1972; Versuri și proze, pref. Graziella Ștefan, București, 1973; Călătorie în vis, București, 1973; Poemele țărânii, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, 1973; Pensula și dalta, îngr. G. Pienescu, București, 1973; Articole vorbite. Conferințe radiofonice, îngr. Victor Crăciun, București, 1974; Stihuri, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1974; Povestirile boabei și ale fărâmei, îngr. Mitzura și Baruțu T. Arghezi, Cluj-Napoca, 1974; Ars poetica, îngr. Ilie Guțan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, topoare de piatră cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Redactor Țineți seama că, orice profesie v-ați ales, fiecare are farmecul ei, frumusețea și satisfacția proprii, in-diferent unde și cu ce lucrați: cu tineri aflați în formare, ca profesori; cu bagheta, ca dirijor; cu ma-șinile, într-o uzină; cu dalta, spre a realiza sculpturi care să încînte ochiul și mintea celorlalți; cu ecuații și modele matematice, cu bisturiul sau computerul, în cîmp sau în hale industriale, în laboratoare sau biblioteci. Tot astfel, în orice meserie există o treaptă supremă, acel
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
solicitând sex oral și sfârșea cerând să fie lăsat în pace. Colonelul era foarte vorbăreț și sublinia la fiecare minut cât de mult îi place viața. Un alt bătrân, sculptor de data aceasta, mi-a mărturisit că au trecut prin „dalta“ lui zeci de femei cu cel puțin 50 de ani mai tinere decât el. Dată fiind ambianța artistică în care trăia, bătrânul nu rata mai niciodată dezbrăcarea femeii care-i călca pragul, după care practica cu obstinație coitul pe la spate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
tata, Simion al Diacului, de un sat din nordul Bucovinei. Numele satului acela nu-l mai țin minte. Îmi arăta apoi niște cruci de piatră pe care mai că le acoperise pământul. Pe una se mai putea vedea, tăiat cu dalta probabil, anul 1805. Uite că scrie aici, atunci a murit el; și tata Îmi spunea că Împlinise atunci aproape o sută de ani. Se pare că ar fi fugit de acolo trecând prin Țara Dornelor și apoi peste Călimani ca să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
realizase în 1941/42 ușile împărătești pentru Capela din Brașov. Înainte de eliberare (1947) a lucrat ușile de la intrare ale Băncii din Turda; după eliberarea din a doua arestare (1964) a lucrat alte „porți împărătești” la unele Biserici din București. Sculele (dălțile) au fost confecționate de nea Doncea. Lucrarea s-a realizat discret, piesă cu piesă, timp în care lângă Anghel Papacioc mulți camarazi au învățat să sculpteze, realizând candele din lemn de nuc, cu încrustări din os sculptat. S-au lucrat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de ispășire adusă lui Dumnezeu în numele neamului nostru. La despărțire, mă învăluia în lumina albastră a ochilor și a unui zâmbet discret, care nu s-a transformat niciodată în râs, și-i îmbrăca fața aspră, tăiată în linii precise de dalta unui cioplitor ancestral al sufletului dacic. Măsura vieții lui era seriozitatea și gravitatea. În ziua când am plecat la Târgșor, luându-mi rămas bun de la dânsul, mi-a spus: Vezi că lumea cere de la noi totul. Așa ne vrea și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un burin pe lamă, un burin pe așchie și un vârf de săgeată. Materia primă utilizată în realizarea uneltelor o constituie silexul. În ceea ce privește utilajul litic șlefuit, inventarul acestei locuințe constă din un topor de tip 2, o teslă și o daltă fragmentară al cărei tip nu a putut fi determinat. În ceea ce privește uneltele realizate din materii dure animale, acestea sunt reprezentate prin două dăltițe pe segment de corn de cerb (Pl. 38/3-4) și un vârf oblic (Pl. 39/2). Din această
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acest complex au fost identificate cinci lame neretușate, o lamă cu o singură latură retușată, un racloar pe așchie și un burin pe lamă. Materia primă utilizată o constituie silexul. Utilajul litic șlefuit este reprezentat printr-o teslă și o daltă de tipul 1. Din umplutura acestei gropi mai provin un netezitor pe fragment de os lung (Pl. 37/1), un vas suport fragmentar (Pl. 48/2; 49/3) și un fragment de reprezentare antropomorfă (Pl. 51/1). Groapa 2A, care
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
grup de unelte ne împiedică să realizăm împărțirea acestuia în tipuri funcționale. În ceea ce privește inventarul litic provenit din așezarea de la Hoisești, în acest grup se încadrează un număr de opt piese, dintre care șapte întregi și una în stare fragmentară. Grupul dălți În acest grup am încadrat acele piese din piatră cioplită și șlefuită, de formă dreptunghiulară sau trapezoidală, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu. Linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei variază, aceasta putând fi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de șase unelte descoperite în cadrul așezării cucuteniene de la Hoisești, dintre care două au latura utilă distrusă, făcându-se astfel imposibilă atribuirea la un grup funcțional (Pl. 16/7,10). Tipul 1 În acest tip am încadrat acele unelte din grupa dălți la care zona de convergență a unghiului diedru al laturii utile se situează în planul median al secțiunii longitudinale. Acestui tip îi corespund două dintre piesele descoperite la Hoisești dintre care o piesă a fost descoperită în stare fragmentară (Pl.
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
două dintre piesele descoperite la Hoisești dintre care o piesă a fost descoperită în stare fragmentară (Pl. 16/5; 17/5) iar una întreagă (Pl. 16/8; 17/8). Tipul 2 În acest tip am încadrat acele unelte din grupa dălți la care zona de convergență a unghiului diedru al laturii utile se situează în planul sau în apropierea planului suprafeței ventrale a piesei. Acestui tip îi corespund două piese întregi descoperite în cadrul așezării de la Hoisești (Pl. 16/6, 9; 17
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
constante determinabile din punctul de vedere al urmelor de uzură le constituie prelucrarea unui material cu duritate medie spre mare (categorie în care se încadrează lemnul de esență tare) ca și prinderea acestui tip de unealtă într-o coadă. Grupa dălți Tip 1. Urmele de uzură, caracterizate prin prezența lustrului, a fracturilor de tip rupturi de mici dimensiuni și a striațiilor perpendiculare pe latura utilă a uneltei, nu par a fi specifice nici unei acțiuni din cele descrise de programele experimentale la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
majoritatea acțiunilor de prelucrare primară a uneltelor (debitajul) se făcea fie în afara așezării (poate chiar în locul de unde era procurată materia primă), fie în cadrul așezării, în spații clar delimitate (ateliere), neidentificate însă în cursul cercetărilor arheologice. Preponderența numerică a teslelor și dălților, pusă în legătură cu numărul relativ mare de unelte din cadrul utilajului litic cioplit identificate ca fiind utilizate în acțiuni de prelucrare a materiilor organice dure (lemn și os), poate, de asemenea, constitui un indicator al preferinței pentru prelucrarea secundară a lemnului obținut
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la sugestiile lor, populariza în cadrul orei satului de duminica la radio, prin genericul de vorbă cu moș Ion, realizările obștei dodeștene prin sfaturi pline de tâlc. N-avea răgaz și nici nu-l dorea. Parcă-l văd cu ciocanul și dalta săpând în lemn “Ricatu-s-a aceasta în anul una mie nouă sute treizeci și cinci” ... pisania clopotniței. Adesea se închidea în camera sa de lucru, câte 40-60 de ore, cu o oală de cafea și un morman de țigări, fără mâncare, fără somn. Pentru
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]