29,453 matches
-
Actualmente este redactor la revista „Artă” a Uniunii Artiștilor Plastici din România, precum și coordonator de cercetare și curator de arhivă la Centrul Național al Dansului - București. Eveniment realizat cu sprijinul: Arhiva Națională de Film a României (ANFR); Centrul Național al Dansului - București (CNDB) Pentru mai multe detalii, vezi: --------------------------------------------------- Igor Mocanu | art critic, curator 30 martie 2015 (+40) 725 79 68 60
THE OTHER SIDE OF THE ROMANIAN AVANT-GARDE: FILM, PHOTOGRAPHY, PERFORMANCE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1427830250.html [Corola-blog/BlogPost/379410_a_380739]
-
de Florin Bogardo. Se pot aminti între ele: „Ani de liceu”, „Apari iubire”, „Balada pescărușilor albaștri”, „Ca un tren ne pare viața”, „Cândva, o luntre albă”, „Ce simți când ești îndrăgostit”, „Cum pot să te conving și ce să fac”, „Dansul e ca o vrajă”, „Dăruiește-mi acest ceas de iubire”, „Diminețile mele”, „Dorul, flacără nebună”, „E o poveste de amor”, „Extemporal la dirigenție”, „Hai vino și stai lângă mine”, „În numele iubirii”, „Întâia oară”, „Întrebare, întrebare”, „La steaua”, „N-ai să
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Mauriac: “Les gens d’en bas auront triomphé de la personne humaine, - oui, la personne humaine sera detruite et, du même coup, disparaîtra notre tourment et nos chères delices...Il n’y aura plus de ces déments, qui mettent l’infini dans le fini”. Am putea recunoaște, de ce nu?, aprofundând aceste aserțiuni, că modernitatea, postmodernitatea, cu materialismul lor maladiv, cu totala lor inapetență (și incompetență) metafizică, am putea accepta, iarăși, că internaționalismele de orice fel, propunând ideologii agresive, colectiviste, deprimante, agonice, că
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Gheorghe Ardeleanu au trăit, sau trăiesc, pentru un ideal, că toți au avut, ori au, cultul valorilor, că toți au avut, ori au, necesități spirituale conștientizate, că toți, pentru a prelua fericita spusă a lui François Mauriac, “mettent l’infini dans le fini” (și nu invers, cum se întâmplă îndeobște). Aurel Gheorghe Ardeleanu smulge din nepăsare, din uitare , din anonimat exemplare umane purtătoare de excelență, și le oferă prezentului și viitorimii. Acesta ni se pare a fi meritul de căpetenie al
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
cristal și-n muguri verzi respiră ne-uitarea Se prăvălesc toate fără de formă la margini de timp, arse în propria neputință... cum mai fierbe cerul în culori astrale cu soarele ascuns de-un paravan mental. Mi-e dor, de un dans cu fluturi de vara cu ierburi nespovedite, de chipul unui înger ce-mi lumina cărarea, iar cerul aprindea stele pentru a-mi lumina pământul. Referință Bibliografică: Mi-e dor / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1241, Anul IV
MI-E DOR de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1400994518.html [Corola-blog/BlogPost/350565_a_351894]
-
esențiale, reunește în evantaiul unui „rerum cognoscere causas„ , sensuri poetice privind spațiul și timpul, istoria și poezia, destinul și idealul, sufletul și mântuirea, ființa și ființarea, într-un cuvânt, viața. Timpul este ceasul contemplației lirice și al meditației la acel „dans primordial„ „cu luceferi„ ; timpul este un prezent, un trecut, cu „jocul sub lună„ al copilăriei, dar și un viitor, prefigurat în ruga Poetei către Dumnezeu, „să-mi dai aripi, / să pot zbura în zori, / spre azurul nemărginit / al mângâierii Tale
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
de Doine cu șoapte de iubire! Ador, în pragul serii, din sufletu-mi român La ceruri să înalt un vers de... Nemurire! Doresc să fiu pe seară în barca ce plutește Pe undă legănata de-o mâna nevăzuta. Al fluturilor dans ce-n floare se oprește Odată să-l mai văd, doar Dumezeu m-ajută! Pragul... de voi trece al Lumii infinite, Voi păstra în aștri, licăriri ce... mor! Flacăra, din ceruri, din suflete zdrobite, Cu lacrimi o voi stinge, din
PRAGUL... DE VOI TRECE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Doina_theiss_1396552971.html [Corola-blog/BlogPost/341860_a_343189]
-
întreb și păstrez palma deschisă încercării pentru o împlinire pe care aproape niciodată nu o simțim oval perfect și atunci de câte ori mai ridică mireanul ciutura și bobul de apă de câte ori sărută răsăritul pentru încă o înserare a ființei în plin dans al flăcării lumânării întreb și păstrez palma deschisă încercării Anne Marie Bejliu, 19 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: păstrez palma deschisă încercării / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1420, Anul IV, 20 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
PĂSTREZ PALMA DESCHISĂ ÎNCERCĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1416438202.html [Corola-blog/BlogPost/376821_a_378150]
-
BUCUREȘTIULUI CULTURAL Harta senzorială a Bucureștiului cultural va consta într-o serie de instalații video și acustice site-specific, prezentate în case private și în spații publice. Proiectul are un format multidisciplinar, implicând artiști și specialiști din mai multe domenii - teatru, dans, muzică, literatură, urbanism, antropologie culturală - precum și folosirea noilor tehnologii pentru demarcarea spațiilor publice devenite spații de joc. Va fi folosită experiența unor artiști internaționali din culturile europene cu tradiție în privința spectacolului site-specific, precum Germania, Anglia, Franța sau Polonia. LIVE FROM
Află care sunt cele 11 proiecte finaliste ale Acceleratorului de idei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13069/bucuresti-2021-afla-care-sunt-cele-11-proiecte-finaliste-ale-acceleratorului-de-idei [Corola-blog/BlogPost/100512_a_101804]
-
1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă povestești nopților sub ploaia săruturilor viselor tale, alintătorul meu de doruri și coloratorul trupului meu in curcubeiele tráirii sub arta atingerii creativitații tale înăscute. Aluneci cu noi pe oglinzile frumosului subliniind dansul erosului în reveria descoperii firilor noastre pătrunse definitiv de romantism! Alungă-mă numai în brațele tale, sub a ta trăire răstălmăcită ín mintea mea înstelată de ochii tăi! Referință Bibliografică: Aievea / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453
AIEVEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1419344174.html [Corola-blog/BlogPost/367918_a_369247]
-
senine Să mă molipsești cu dragoste de viață Ca să râdă visele în mine De cu seară până-n dimineață! * Mușcă-mă cu ochii tăi de foc Ca să-mi înfierbinți sângele-n vine, Prinde-mă c-o glumă de mijloc Într-un dans nebun printre suspine. * Să palpite dimineața-n mine Languroasă zorii să-i privesc, Să te-nvălui cu mișcări feline Prizonier în suflet să te-opresc. * Mușcă-mă cu disperarea sorții, Fă din trupul meu o jertfă vie, Ca în nepăsarea
MUȘCĂ-MĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1441803280.html [Corola-blog/BlogPost/378234_a_379563]
-
morale. Criticul, eseistul pot fi desigur, ei, „moraliștii” în sensul dat cuvântului în secolele XVII și XVIII. Cât despre jurist, gândesc așa: că dreptul nu se confundă cu morala, contrar celor afirmate de profesorul George Ripert în La regle morale dans les obligations civiles”. Cât se poate de succint, în trei cuvinte, Nicolae Steinhardt în mărturisirile sale epistolare către Nicolae Băciuț caracterizează viața literară a primei jumătăți a secolului trecut, așa cum a perceptu-o el, ca tânăr autor: „-- Prin libertate, autenticitate, toleranță
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
să-L simtă. Privi o vreme cu drag ceea ce vedea și auzea acolo. Camera era imensă, cu pereții albi și desenați. Desenele constau în litere și cifre, în note muzicale și în multe forme desenate. Erau acolo Cuvântul, Muzica, Instrumentul, Dansul și Desenul. Toți erau îngerii creației. Erau înalți, aveau aripi, erau îmbrăcați în straie albe și strălucitoare, poleite cu dungi aurii pe alocuri. Părul îl aveau lung și inelat, ochii albaștri, dar șugubeți, o coroniță albă pe cap și o
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
oamenilor, tu, Desenule, să le dai litere, cifre și toate desenelele tale, tu Muzică dragă să le cânți duios cum numai tu știi să cânți, tu Instrumentule să-i înveți să-și facă instrumente la care să cânte și tu, Dansule, să te miști frumos și cu grație, ca oamenii să-nvețe să danseze. Eu cred că le vom atrage atenția și că vor învăța așa cum e Voia Tatălui nostru ceresc. - Bine, Cuvântule, facem cum spui tu, cântă Muzica. - Bine, facem
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
va folosi în timp. Și mamă-mamă, ce sunete vor scoate oamenii talentați din ele, atâta timp cât va trăi OMUL pe Pământ! - Iar eu voi dansa, le voi arăta oamenilor cele mai grațioase mișcări ale corpului meu, altfel nu mă mai cheamă Dansul, se lăudă acesta la urmă. - Bine, ne-am înțeles atunci, spuse Cuvântul. Hai să ne apucăm de treabă, că trebuie să facem asta în toate locurile de pe Pământ! Și cred că ne va lua ceva timp să facem asta, fiindcă
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
îi venea mai frumos, când mai subțire, când moderat sau mai gros, ținând pasul cu Instrumentul, care se apucase și el să facă instrumentele pe care le pomenise și multe altele, pe care le știa sau le inventa pe moment. Dansul, ca să nu fie nici el mai prejos, începu și el să se miște cât putea de grațios, inventând tot felul de unduiri de trup și de pași săltăreți, pe loc sau plimbăreți, în funcție de cum muzica și instrumentele cântau. Și într-
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
noi să facem, fiindcă nu am făcut la fel peste tot. - Nici noi nu știm, dar ce-o fi, o fi! Acum, dacă ne va certa Domnul puțin, asta e, n-avem ce să facem! vorbiră Desenul, Muzica, Instrumentul și Dansul, în același timp. - Ei, haideți înapoi acum, hai acasă la noi, că mi-e dor de camera noastră, zău așa! continuă să spună Muzica. - Da, haideți, spuseră Instrumentul și Dansul, hai să plecăm mai repede de-aci! - Nu știu, mie
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
n-avem ce să facem! vorbiră Desenul, Muzica, Instrumentul și Dansul, în același timp. - Ei, haideți înapoi acum, hai acasă la noi, că mi-e dor de camera noastră, zău așa! continuă să spună Muzica. - Da, haideți, spuseră Instrumentul și Dansul, hai să plecăm mai repede de-aci! - Nu știu, mie mi-a plăcut aici, foarte mult, eu aș mai sta pe Pământ, spuse și Desenul. - Ceee?! exclamară ceilalți în același timp, ai înnebunit? Și Cuvântul continuă, măi Desenule, și nouă
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
va acoperi ochii și va număra până la un milion, în timp ce toți ceilalți se vor ascunde, iar când numărătoarea va lua sfârșit, primul ce va fi găsit îi va lua locul și astfel jocul va continua... Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat într-atât de multe tumbe, încât chiar și Îndoiala s-a lăsat convinsă, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata și neinteresată... însă nu toți au acceptat să ia parte la această
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
La streșini țurțuri cât un ciot Sunt grei și stau să cadă. În sobe pline cu butuci Doar focul mai cuvântă, Iar sus, pe case, vălătuci De fum spre cer se-avântă. Din înălțimi cad fulgi de nea Și-n dans se prind zglobii, De parcă n-ar fi iarnă grea Pe sat și pe câmpii... Referință Bibliografică: IARNA LA SAT / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu
IARNA LA SAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarna_la_sat_0.html [Corola-blog/BlogPost/359558_a_360887]
-
este frumos și pur. Restul spectacolelor care au avut loc zilnic s-au desfășurat pe scena în aer liber de la Pensiunea „Melios”. Într-una din seri spectatorii au avut ocazia să audieze un concert extraordinar de muzică ușoară și de dans modern susținut de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
muzică ușoară și de dans modern susținut de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]