594 matches
-
izvoare cu apă rece, deosebit de bună de băut în mai multe locuri ale orașului și în cartierele și satele aparținătoare Darabaniului,cum ar fi "Sipotul" din Bajura. Clima este temperat-continentală, caracteristică zonei exterioare Munților Carpați. Dinamica atmosferei în zona orașului Darabani se caracterizează printr-o dominare a maselor de aer de la nord-vest, de origine maritimă, răcoroase și umede pentru primăvară și început de vară, de aer cald-tropical, vara și rece-polar, iarna. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
mm, în timp ce media anuală a zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante, bat din direcția nord-vest spre sud-est; iarna bate crivățul dinspre est, un vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada, troienind-o. Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km pătrați, în grosime de 3-17 m, care poate fi exploatat prin metoda „aer - lift”. La Podriga (2 km sud-vest de Darabani) forajele au întâlnit gaz metan sub presiune, provenit din descompunerea unor substanțe organice. În apropierea orașului există zăcăminte importante de nisip alb (în zona Hudești) și de gips (în zona Ivancăuți), ambele de mare importantă economică, însă neexploatate la adevăratul
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
mărime din România și al patrulea într-un top similar la nivel european. Prima atestare documentară a localității (numită atunci Căbiceni) datează din 1546, într-un act de danie semnat de către domnitorul Petru Rareș. Localitatea este numită pentru prima oară Darabani într-o hartă din 1725, ca apoi să fie amintită în celebra “Catagrafia Moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii. În 1834, hatmanul și marele logofăt Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, își inaugurează aici conacul
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
datează din 1546, într-un act de danie semnat de către domnitorul Petru Rareș. Localitatea este numită pentru prima oară Darabani într-o hartă din 1725, ca apoi să fie amintită în celebra “Catagrafia Moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii. În 1834, hatmanul și marele logofăt Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, își inaugurează aici conacul cu douăzeci și patru de încăperi, edificiu dominat de stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
numită pentru prima oară Darabani într-o hartă din 1725, ca apoi să fie amintită în celebra “Catagrafia Moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii. În 1834, hatmanul și marele logofăt Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, își inaugurează aici conacul cu douăzeci și patru de încăperi, edificiu dominat de stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui Balș, în 1837 și poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza. Între 1834 și 1840 se construiește
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii. În 1834, hatmanul și marele logofăt Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, își inaugurează aici conacul cu douăzeci și patru de încăperi, edificiu dominat de stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui Balș, în 1837 și poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza. Între 1834 și 1840 se construiește biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balș. În 1841 se înființează la Darabani prima școală sătească de stat din Moldova și
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui Balș, în 1837 și poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza. Între 1834 și 1840 se construiește biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balș. În 1841 se înființează la Darabani prima școală sătească de stat din Moldova și se folosește prima ștampilă cu inscripția “Târgul Darabani”. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani 1120 de locuitori. În urma unei înțelegeri între proprietarul moșiei și locuitorii evrei ai târgului, prin care populația minoritară
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
1837 și poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza. Între 1834 și 1840 se construiește biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balș. În 1841 se înființează la Darabani prima școală sătească de stat din Moldova și se folosește prima ștampilă cu inscripția “Târgul Darabani”. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani 1120 de locuitori. În urma unei înțelegeri între proprietarul moșiei și locuitorii evrei ai târgului, prin care populația minoritară să fie favorizată economic, începe un puternic exod către târgul Darabani dinspre ținuturile basarabene. În acest
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
Sturdza. Între 1834 și 1840 se construiește biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balș. În 1841 se înființează la Darabani prima școală sătească de stat din Moldova și se folosește prima ștampilă cu inscripția “Târgul Darabani”. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani 1120 de locuitori. În urma unei înțelegeri între proprietarul moșiei și locuitorii evrei ai târgului, prin care populația minoritară să fie favorizată economic, începe un puternic exod către târgul Darabani dinspre ținuturile basarabene. În acest fel populația evreiască crește numeric exploziv
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
prima ștampilă cu inscripția “Târgul Darabani”. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani 1120 de locuitori. În urma unei înțelegeri între proprietarul moșiei și locuitorii evrei ai târgului, prin care populația minoritară să fie favorizată economic, începe un puternic exod către târgul Darabani dinspre ținuturile basarabene. În acest fel populația evreiască crește numeric exploziv până prin anii 1870, contribuind decisiv la dezvoltarea comerțului și economiei locale. În 1865 se dau în folosință publică primul post telegrafic și prima șosea pietruită. Spitalul târgului se inaugurează
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
în 1912, iar Ateneul cultural și biblioteca publică în 1924. Din 1872 stăpâna moșiei este Smaranda, fiica întemeietorului Th. Balș, care o administrează împreună cu soțul său grec George Cimara până în 1885. 1957 este anul de debut al învățământului liceal din Darabani, iar în 1968, în urma reformei teritoriale, localitatea devine oficial oraș. Inițial localitatea s-a numit "Căbiceni" iar denumirea actuală a căpătat-o "("în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparțineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor")". Această numire
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
liceal din Darabani, iar în 1968, în urma reformei teritoriale, localitatea devine oficial oraș. Inițial localitatea s-a numit "Căbiceni" iar denumirea actuală a căpătat-o "("în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparțineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor")". Această numire se deduce, după unii de la nemțescul "Trabani" ce înseamnă pedestrași, dupa alții de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii constituiau un corp de armată pedestru și permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
a căpătat-o "("în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparțineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor")". Această numire se deduce, după unii de la nemțescul "Trabani" ce înseamnă pedestrași, dupa alții de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii constituiau un corp de armată pedestru și permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Darabani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
Trabani" ce înseamnă pedestrași, dupa alții de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii constituiau un corp de armată pedestru și permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Darabani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,35%). Pentru 4,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
adventiști de ziua a șaptea (4,19%) și penticostali (2,21%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2002 populația orașului era de dintre care 5782 de sex masculin și 5864 feminin. În 1774 la Darabani locuiau 90 de familii, conform scrierilor vremii. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2002 populația orașului era de dintre care 5782 de sex masculin și 5864 feminin. În 1774 la Darabani locuiau 90 de familii, conform scrierilor vremii. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori. Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
de încălțăminte. Ponderea serviciilor a crescut și ea în ultimii ani, odată cu dezvoltarea comunității economice locale. Comerțul devine și el tot mai important în viața dărăbănenilor, atât cel de nivel local, cât și cel transfrontalier. Artera principală de circulație în Darabani este drumul național 29A, care străbate orașul dinspre Dorohoi spre Rădăuți-Prut. Numai 5% din lungimea totală a drumurilor din interiorul localității este asfaltată.
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
Darabani, întâlnit și sub forma Anadol (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 123 metri, pe malul râului Nistru, în partea de
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 123 metri, pe malul râului Nistru, în partea de est a raionului Hotin. Localitatea Darabani a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Dărăbani. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Darabani (denumirea rusificată a satului Dărăbani) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Darabani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Darabani (denumirea rusificată a satului Dărăbani) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Darabani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Darabani face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, mu există locuitori care s-au declarat români sau moldoveni . În prezent, satul are 929 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, mu există locuitori care s-au declarat români sau moldoveni . În prezent, satul are 929 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Darabani era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
sublocotenentul Ardeleanu și a Bateriei 3 de Artilerie călăreață - comandată de sublocotenentul Dumitrescu. Un raport ulterior, a relevat că În dimineața zilei de 9/22 ianuarie generalului Davidoglu i-au parvenit informații despre intenția unor colaboratori ai bolșevicilor din Caplevca, Darabani, Botineni și Nedăbăuți (situate pe un aliniament aflat la sud de Hotin) de a ataca trupele române, astfel că a hotărât să se retragă - din nou fără să lupte, prin Nedăbăuți spre Noua Suliță și Mămăliga, fără a se interesa
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]