1,380 matches
-
cu diviziunile corespunzătoare etapelor migrației sarmaților în câteva valuri succesive, care au putut atinge Nistrul încă din perioada de cumpănă a secolelor IV-III î.Hr., în contextul luptelor scito-sarmate evocate de Diodor din Sicilia. În afara izvoarelor literare, alte argumente ale acestei datări sunt tezaurele cu obiecte de harnașament și diverse alte piese așezate în cazan și îngropate sub tumuli, identificate la Bubuieci, Brăviceni, Vernneploskogo, Semionovki și Marievki, corespunzătoare acestei perioade și atribuite de unii cercetători sarmaților. Morminte timpurii sarmatice sunt atestate și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Bubuieci, Brăviceni, Vernneploskogo, Semionovki și Marievki, corespunzătoare acestei perioade și atribuite de unii cercetători sarmaților. Morminte timpurii sarmatice sunt atestate și la Nicolskoe, Holmskoe și Turlaki, iar mai recent la Novocotovsk, Dubăsarii Vechi, Beliaevka, Kiselov, Ostroveț-Verteba, Ostroveț-Olecina și Maiaki, dar datările acestora sunt încă departe de a fi definitive, în condițiile în care problema infiltrării sarmaților în regiunea nistreană și în general în arealul vest-nipruvian comportă și în prezent numeroase aspecte controversate, dincolo de un anumit consens istoriografic care părea să
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
În urma excavărilor efectuate în tumulul nr.1 de la Zîrnești (aparținând Epocii Bronzului) situat în dreapta șoselei dintre Cahul și Gotești au fost descoperite cinci morminte sarmatice, dintre care doar mormântul nr. 5 avea în componența sa obiecte de inventar care permit datarea în a doua jumătate a sec. I d.Hr. Scheletul defunctului era întins pe spate cu capul spre NE, mâinile fiind puse pe lângă corp și picioarele îndoite ușor din genunchi. Mormântul nr.5 descoperit în tumulul nr.1 de la Zîrnești cuprinde
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
trebui să asigure tuturor naționalităților egalitate, dreptate, reciprocitate! CAPITOLUL XI 1999 Grupuri de români izolați și uitaț Răspândirea grupurilor latinității orientale se suprapune fidel pe harta geografică a vechilor Traci. Popor antic, cunoscut documentar de pe la 1800- 1500 î. Hr. sau odată cu datarea epocii bronzului, tracii au fost poporul cel mai numeros de pe continentul european. Spre miază noapte ramuri ale lor se întindeau până la Vistula, ocupau întregul teritoriu al României de azi, dincolo de Dunăre, în Bulgaria, până în Macedonia, trecând peste Bosfor unde aveau
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
miliarde de ani. Azi, jumătate din cantitatea inițială de uraniu pe Pământ s-a pierdut (aceasta este vârsta Pământului). Jumătatea de viață a carbonului 14 este de 5730 de ani (informație care poate permite ca acest element să servească la datări arheologice). Se poate întâmpla ca o stea rece formată din fier să sufere o uriașă explozie și să se transforme într-o iradiere de energie numită "supernova". Reacția de fisiune Fisiunea este reacția prin care un nucleu greu se scindează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
privind viața lui Pnin între 1950 și 1951, și - ceea ce pare cel mai ciudat - foarte puține referiri la ce se întîmplă de-a lungul unei perioade lungi de timp, din 1920 pînă în 1950. Și, în special, timpul gramatical și datarea cronologică din primele pagini ne silesc să-l vedem pe Pnin, cel din 1950, care călătorește cu trenul, ca pe Pnin al prezentului narativ - Astăzi, la cincizeci și doi de ani, se dădea în vînt după plajă, purta cămăși sport
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și bulgară; cuvintele și numele sîrbești apar în ortografie latină, dar nu a fost posibilă menținerea unei consecvențe în această privință. În plus, numele conducătorilor și ale oamenilor de stat otomani și multe din numele de botez au fost anglicizate.* Datarea prezintă și ea unele probleme, dat fiind că locuitorii Balcanilor au utilizat trei calendare diferite pînă după primul război mondial. Musulmanii datau evenimentele începînd de la Hegira, adică din anul 622 e.n. Ortodocșii foloseau calendarul iulian, sau stilul vechi, în timp ce catolicii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
gregorian, sau stilul nou. În secolul al XIX-lea, calendarul iulian era cu douăsprezece zile în urma celui gregorian; în secolul al XX-lea, această cifră a crescut la treisprezece. Toate datele din această carte sunt după stilul nou. Diferențele în privința datării provoacă dificultăți mai ales atunci cînd o anumită zi sau lună este asociată cu un eveniment anume. De exemplu, Constituția sîrbilor din 1888 a fost de fapt emisă în ianuarie 1889. Ori de cîte ori apar astfel de complicații, ele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității, nu este mai puțin încărcată de semnificații și premise ideologice. Tocmai de aceea, hegemonia mondială a sistemului vest-european de datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat în nașterea lui Isus, indică pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor; ii) glotogenia, i.e., determinarea genezei limbii vorbite de poporul în cauză; iii) cronogenia, i.e., datarea cu precizie a momentului fondator, sau cel puțin delimitarea perioadei, în care un anumit popor își face apariția pe scena istoriei. Samul Micu, în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul 106. Principiul stabilit de Șincai, al interacțiunii romanității cu teritoriul dacic în datarea cronogeniei, este păstrat, Papiu- Ilarian operând doar un discret reglaj cronologic, fixând momentul zero al istoriei românilor odată cu deznodământul celui de-al doilea război romano-dacic, sfârșit cu cucerirea Daciei de către Traian. Prin această manevră, principiul lui Șincai este rafinat și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa III. 45 Johann Polek, op. cit., p. 104. 46 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa III. 47 Ibidem. 48 Ibidem, v. anexa II. Datarea documentului făcută după memoriul din 5 noiembrie 1791, în care sunt pomenite altele două: unul din 19 ianuarie și altul din 24 februarie 1791, înaintate împăratului, la care Balș va fi atașat, ca anexă doveditoare a cunoștințelor sale în problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Friedhofsführer, Wien, 2004, p. 78. 295 Hans Pemmer, op. cit. 296 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatsrat, Protokolle, nr. 345, 467/1834. 297 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Adelsarchiv, nr. 1367/1836. 1 Faust = unitate de măsură austriacă egală cu 10,5 cm. 1 Datarea documentului făcută după memoriul din 5 noiembrie 1791, în care sunt pomenite altele două: unul din 19 ianuarie și altul din 24 februarie 1791, înaintate împăratului, la care Balș va fi atașat, ca anexă doveditoare a cunoștințelor sale în problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o anarhie slavă, transplantată de peste Nistru și Prut, împotmolită pentru totdeauna în Bahlui..." La festivitatea lansării, autorul a mărturisit că-i vorba de trăiri încercate la cumpăna dintre '89 și '90. Poate ar fi fost util ca o astfel de datare explicativă să figureze și la finele textului. Întrutotul plauzibile atunci, paginile cu pricina pot apare ca distonante acum, când s-au sărbătorit cele șase veacuri scurse de la întâia atestare documentară a Iașului. Mă rog, dacă acceptăm obișnuința textelor entuziaste ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acceptării, sau pur și simplu, de data vizei pusă de debitor pe cambie care atestă că posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor. În caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare. În cazul în care a fost omisă precizarea datei prezentării, acceptării sau a datei dresării protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi de înfățișare, adică ultima zi a termenului de un an prevăzut de art. 37 din
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
par să demonstreze că aceasta s-a petrecut cu mai bine de treizeci de mii de ani în urmă115. Un recent studiu bioistoric condus de geneticianul Luigi Luca Cavalli-Sforza de la școala de medicină a Universității din Stanford (California, Statele Unite) susține datarea arheologică a echipelor franceze 116. La multe mii de ani după sosirea triburilor asiatice, primii europeni care au descoperit continentul american au fost vikingii. Cinci secole înaintea lui Cristofor Columb, care a ajuns în America în 1492, prin sud, și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
preocuparea de a studia vestimentația și aspectele sociale ale acesteia a fost dominantă în discipline precum istoria și arta. Pentru istorici, rațiunea consemnării unor date despre îmbrăcămintea specifică unor popoare are un dublu sens: pe de o parte, ajută la datarea istorică a "vârstei" unor civilizații, la localizarea și extinderea acestora în plan geografic și politic, iar pe de altă parte, la reconstituirea vieții cotidiene a oamenilor dintr-o anumită epocă istorică. Într-un studiu comparat asupra civilizațiilor, distins în anul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apariția nevoii de ordine. Să gândim un moment succesul orientării către transcendență ca derivat din ordinea imanentă pe care o poartă cu sine. * Nu pot scăpa de perspectiva lui G. Liiceanu: jurnalul ca formă de igienă personală. Am exclus însă datarea fragmentelor pentru a rupe legătura cu cotidianul, spre a-i indica relativa lipsă de însemnătate față de ceea ce se petrece aici. Semn că manifest mai puțină încrâncenare față de ceilalți și mai multă față de mine. Dacă aș reuși să deslușesc potențialitățile ascunse
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
A fost descoperită în 1994 de către un grup de speologi, conduși de Jean-Marie Chauvet. Mai multe echipe de specialiști, de caracter interdisciplinar (conduse de Jean Clottes, apoi, de J.-M. Geneste) au efectuat cercetări începând din 1998. În prezent, prin datările de cronologie absolută, efectuate pe eșantioane de cărbune folosit la pictură, s-au stabilit cele două perioade de ocupare și de folosire a peșterii ca loc de sacralitate colectivă: prima între 32.00 - 29.000 ani BP, a doua, între
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
depistate mai multe spații, care au primit denumiri speciale: Sala Obscură, Cornișa de Vest, Marele Plafon, Plafonul Mezanin. Pe baza eșantioanelor de cărbune de lemn (preponderent, Pinus silvestris) din vetrele folosite la încălzit și iluminat, s-a putut face și datarea celor două locuiri: prima are vârsta de 28.250 ± 430BP, a doua de 24.660 ± 330BP. Așadar, acest sanctuar al artei și religiei paleolitice poate fi atribuit Aurignacianului (prima locuire) și începutului Gravettianului (a doua locuire) (D. Baffier, 2005, p.
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]