2,277 matches
-
răspândesc parfumul prin curtea primenită A casei dintre munți... Stau singură-n cerdac Respir cu toată ființa, privesc înmărmurită Splendoarea ce-ți dă-n taină, o liniște divină Tot ce înseamnă viață, din ciuturi vechi renaște, Renaștem noi, pribegii prin datina creștină, Când așteptăm, smeriți, Lumină-n prag de Paște. ÎN SATUL MIROSIND A PÂINE... Stă liliacul să-nflorească în satul cu miros de pâine foșnesc dorințe-n poala ierbii când noi pășim încet spre mâine privind cum se adapă cerbii
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
irupe în suflet ca o liturghie a trăirii minunate. Întreaga sa cultură ortodoxă, izvorâtă din forța vitală a Tradiției, pusă într-un raport existențial cu Creatorul este transmisă cu o finețe interpretativă ce reflectă adâncimea mistică a sufletului său dogoritor. Datinile, tradițiile religioase, obiceiurile și folclorul circumscrise Credinței ortodoxe au dat forța moral-spirituală a identității noastre. Petre Țuțea nu este doar Mitropolit de Aiud, ci și Patriarh al spiritualității noastre naționaliste. Meditațiile sale vibrante, străfulgerate de focul mistic, adâncimea smereniei, îi
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
urcând spre desăvârșire. A descoperi ceva nou, spun occidentalii e dovadă de inteligență, dar a afla ceva Bun spunem noi ortodocșii este semnul înțelepciunii. Ahtiat după mirajul noului, Occidentul calcă în picioare toate rânduielile, toate dogmele și normele morale, toate datinile și obiceiurile spirituale. Promovând toate nebuniile ca noutăți, occidentalii nu fac altceva decât să-și împletească propria lor măsură. Ca să dăm un exemplu reprezentativ de intelectual laic apelăm tot la Părintele nostru drag, Dumitru Stăniloae: Cioran și-a permis chiar
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
Pentru-această sărbătoare mână-n mână prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la sfat... Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foi Pentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dăscălii se-adună-n școli să-i învețe sfânta taină Pe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină... Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt Ce-a rămas eternitate scris cu lacrimă-n cuvânt. Nu e țară mai bogată
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
E ZIUA TA, ROMÂNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
Adamescu este un adevărat și nobil act de cultură ce va rămâne o moștenire demnă de Omul și Scriitorul care „și-a păstrat limba în care și-a scris toate cărțile, pe care o vorbește în casă, și-a păstrat datinile, tradiția, portul, tezaurul sufletesc îmbogățit cu cântece, creații românești pe care le-a cultivat în continuare cu statornicie și pasiune de ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ” și care este ELENA BUICĂ. Subscriem din inimă! NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: PASIUNEA, TALENTUL ȘI
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
Tănasie, mai mult pentru sine, a și zis: -‘’Ce v-am spus eu, că nu-i a bună prietenia asta a lui Colaie al lu ‘ Lipici cu Mărin al lu’ Sandu lu Din?!’’ ** Mărin, țăran cu stare, fu îngropat după datina creștină, la marginea cimitirului. Biata Ioană l-a jelit căt a putut. Nu avusese copii cu Mărin, lucru pentru care unii o căinau și alții o fericeau. Ba s-a făcut și o anchetă încercându-se aflarea cauzei pentru care
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
primită de populația municipiului., la ea participând colegele noastre: FEIERDAN VIORICA, ANY VANDA, VIORICA SUTU, CLAUDIA VODĂ, MIRCEA DORIN ISTRATE. *Remarcăm și ativitatea de culegere de folclor din zona Mureșului superior, precum și cea de menținere, prin diferite activitîăți culturale, a datinilor și obiceiurilor laice și creștine, promovate de colegii noștri: ILIE FRANDEȘ, IOAN TORPAN, IOAN BÂNDILĂ, IOAN BACIU, toți din zona Reghinului. *MUGUREL PUȘCAS, împreună cu scriitorul LUCIAN DUMBRAVĂ, în prezent rezident în Portugalia, au realiat un CD. cu videoclipuri, în care
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină.Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2190 din 29 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului DATINĂ În amurgul liniștit, Trei copii au poposit La geamul dinspre șosea, Pe cojoace plini de nea. Unul are-un bici la el, Altul are
DATINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369704_a_371033]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2190 din 29 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului DATINĂ În amurgul liniștit, Trei copii au poposit La geamul dinspre șosea, Pe cojoace plini de nea. Unul are-un bici la el, Altul are-un clopoțel, Cel de-al treilea, mai dihai, Ține-n mână un buhai. De mers greu
DATINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369704_a_371033]
-
glas: „Hăi, hăi!” Și încep un plugușor Despre-al Daciei popor, Despre bădia Traian Și urări de Noul An. Stau la geam, după perdea Și-i ascult, iar mama mea Pregătește trei pitaci, Niște nuci și trei colaci. Referință Bibliografică: DATINĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190, Anul VI, 29 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DATINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369704_a_371033]
-
și a suflării și la piept, pentru ferirea inimii de poftele și patimile trupești; apoi îi citește o rugăciune pentru punerea numelui. În timpul din urmă, preoții împreunează această rânduială fie cu cea din ziua întâi, fie cu cea a botezului. Datina/obiceiul de a pune numele pruncului a opta zi după naștere este veche, fiind moștenită din Legea Veche, care orânduise această zi pentru curățirea pruncilor de sex bărbătesc, prin tăierea împrejur și prin punerea numelui (Lev. 12, 3). Noi, creștinii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368259_a_369588]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368259_a_369588]
-
și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1823, Anul V, 28 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368259_a_369588]
-
o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul respectiv își dorește să o facă prin identitate, ca acțiune conservatoare a avuției spirituale și materiale, o tradiționalizare lipsită de circumspect. Fiecare datină, în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul respectiv își dorește să o facă prin identitate, ca acțiune conservatoare a avuției spirituale și materiale, o tradiționalizare lipsită de circumspect. Fiecare datină, în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru care îi unește și le valorifică. Ceea ce survine în timpul evoluției unui popor, ca moment adăugit culturii sale, îl numim obicei. Aici, am putea da exemplu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru care îi unește și le valorifică. Ceea ce survine în timpul evoluției unui popor, ca moment adăugit culturii sale, îl numim obicei. Aici, am putea da exemplu datina sărbătorii de Dragobete cu intervenția spontană a sărbătorii americane Valentin days. O suprapunere și, totodată, o diferențiere de manifestări. Sărbătoarea Dragobetelui este pornită din străvechimi (îmi permit să subliniez că nu de etimologia numelui sărbătorii vorbesc, ci de vechimea acesteia
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Tracii conștientizau că Zalmoxis este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin datini în care dansul, șoptirile, cântecul, recitarea, măștile se contopeau în gesturi tainice, s-au perpetuat până la noi, armonizând noul cu vechiul. Motivul obiceiului în taina sărbătorii populare Obiceiul apare ca practică a împăcării omului cu cerul și cu pământul. O
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Femeia mamă sau nevastă a fost cea care a predat urmașilor tradițiile ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din generație în generație, a datinilor și obiceiurilor moștenite: Specificitatea universului de simboluri și imagini încărcate cu conotații impregnate de specificul vieții agrare, dau nota definitorie a mentalității românești, în ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea omenească, domestică, ci una în care omul se leagă strâns cu divinitatea, cu tainele Universului, cu mărturisirile de credință în rezolvarea tuturor trebuințelor religioase. Datinile și obiceiurile s-au aflat în corelație spirituală cu omul european de când acesta a conștientizat legătura lui strânsă cu divinitatea. Oamenii s-au contopit cu aceste obiceiuri care le-a adus liniștea sufletească, iar ei au conștientizat că fără aceste
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]