1,546 matches
-
în plan religios, anunțându-se deja un alt sfârșit în acest an, iar, pe de altă parte, va trebui să trecem în continuare prin focul suferinței al umilinței de tot felul și al amărăciunilor, potrivit principiului vieții ecleziastului “totul este deșertăciune”. Este anul în care cei mai mulți dintre români va trebui să joace pe o singură carte, fără șanse sigure de câștig și fără a avea vreun as în mânecă. La nivel mondial, conflictele pot izbucni într-o clipă, iar tendințele vor
CE NE AŞTEAPTĂ ÎN 2014? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363660_a_364989]
-
să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă și nici respingătoare Domnului: „Nu e urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci e chiar foarte iubită”. Fiindcă altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
mișca viața oamenilor spre idealul creștin în parohie în primul rând, și apoi în lume în general. Orice înnoire misionară începe cu preotul care trebuie să-și înțeleagă vocația misiunii sale, să creadă cu adevărat în necesitatea sfințeniei vieții, în deșertăciunea și perisabilitatea vieții orientate spre cele materiale. Viața misionară la nivelul parohiei trebuie să fie vie și să fie centrată pe Iisus Hristos, pe împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, pe cultul Bisericii, pe sfintele taine, pe rugăciunea personală. A face din
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
ei.E-adevărat că și plânsul ajută la transformarea unui om integru într-o epavă și recunosc că îmi înșel gândurile. Îmi vreau liniștea de dinainte, dar nu cea prevestitoare furtunii, nu cea compusă temeinic pe absență și vid, pe deșertăciune și tăcere. - Știi ceva despre liniștea morții sau cea a vieții superioare? - Doar puțin!Aș vrea să știe cineva, dar nu știu cine, că ființele unite într-o mare iubire, care trăiesc ceva atât de profund și care este inexplicabil prin cuvinte
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
nume derivat de la Terra Mirabilis- Pământ minunat) și metodele naturale de vindecare, am subliniat Sacroterapia. „Destinul călătorului” - Scrieți și proza? - Da! la început tot timid, pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
de la Terra Mirabilis- Pământ minunat) și metodele naturale de vindecare, am subliniat Sacroterapia. „Destinul călătorului” - Scrieți și proza? - Da! la început tot timid, pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
Pământ minunat) și metodele naturale de vindecare, am subliniat Sacroterapia. „Destinul călătorului” - Scrieți și proza? - Da! la început tot timid, pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe izlaz, azi am auzit doar sunetele zdrângului și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe izlaz, azi am auzit doar sunetele zdrângului și pocnetele biciului
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe izlaz, azi am auzit doar sunetele zdrângului și pocnetele biciului făcute din pielea
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
ne raportăm la oameni și măsura gândurilor și faptelor lor. Dar la Betleem ni s-a arătat Slava Lui Dumnezeu, acolo S-a pogorât iubirea cerească, cea care învinge ura lui Irod și toate patimile vechi sau noi și toată deșertăciunea cea lumească grămădită în noi o face pulbere și în locul ei ne-mbracă în lumină, ne copleșește cu iubire. La Bethleem Cerul s-a unit cu Pământul, îngerii au cântat mesajul păcii, văzduhul s-a luminat, păstorii s-au bucurat
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
Îl vom vesti ca păstorii. Glorie veșnică Celui născut în Bethleem și culcat în ieslea săracă pentru ca toți obidiții lumii, toți cei care n-au parte de lumea aceasta cu bogățiile și strălucirea ei și cu știința ei și cu deșertăciunile ei... să aibă parte de cer, crezând în El și călcând pe urmele Lui, urmând pilda Lui. Am uitat să vă spun că Bethleemul are mai bine de o sută de mii de locuitori; cam cât urbea mea natală... Casele
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
acestei lumi. Orice revoluționar din opera lui Dostoievski crede că poate ajunge la fericirea lumii viitoare, siluind lumea prezentă. Cu o subtilitate genială, Dostoievski demască iluzia că prin rău se poate ajunge vreodată la realizarea binelui. Răul în sine este deșertăciune, el nu izbutește să ajungă să creeze în nici un fel binele; ce reușește să facă răul este că până la urma urmelor se distruge pe sine însuși. Distrugerea răului în concepția lui Dostoievski, este posibilă în eroii în care totuși viața
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
că am fost atât de afectată încât m-am lăsat de scris vreo cinci ani, veți da lehamic din cap și veți avea indolența să îmi spuneți, mare pagubă la prune! A fost și a trecut! Acum mi se pare deșertăciune dorința mea de atunci de a avea o rubrică. Și chiar nu am scris cinci ani. Și aș fi trăit fericită până la adânci bătrâneți, lenevind și mutându-mă de la umbră la soare, încărcând notele de plată ale saloanelor frecventate de
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
din urmă, vor lăsa planeta arsă, pustiită, goală... Moartă. Atât de mult aș vrea să fiu alături de tine, să ascultăm pe un norișor alb, printre îngeri, Tears in Heaven. Să devenim din nou Copiii Paradisului. Să lăsăm în urmă planeta deșertăciunilor. Dar nu ar fi corect. Probabil că mai am o datorie de plătit... Trebuie să-ți îngrop cum se cuvine trupul neînsuflețit. Sărmană Lisa... Nu sunt decât un altul pe o listă foarte lungă a celor care, mai mult sau
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
magice armonii? Cât din sufletul sau își rupe? Câtă dragoste față de absolut are? Dar nici politicienii, nici oamenii de știință încuiați în laboratoarele lor ultrasecrete n-au putut să înțeleagă aceste lucruri. Sunt convinși, în continuare, că trebuie să stăpânească deșertăciunea numită lume. Să se îmbuibe fie cu bogățiile ei, fie cu drogul numit putere. Budiștii, primii care au susținut că întreaga lume este o iluzie, ar trebui să se tăvălească pe jos de râs în fața acestui spectacol. Numai că sunt
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
parcă, agonia mai departe dintr-un soi de încăpățânare maladivă. Sau, poate, din inerție. Frunzele de toamnă au căzut pe alei, transformându-se într-un covor plin de uscăciuni. Speranța zilei de mâine nu e cu nimic mai presus decât deșertăciunea zilei de astăzi. Și atunci îmi dau seama, cumplită revelație, că sunt, la rându-mi, muribund, că încerc să-mi alimentez speranțele și idealurile, dar nu mai am cu ce. Trăiesc, la rându-mi, din inerție. Nu doar pentru că mă
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
parcă, agonia mai departe dintr-un soi de încăpățânare maladivă. Sau, poate, din inerție. Frunzele de toamnă au căzut pe alei, transformându-se într-un covor plin de uscăciuni.Speranța zilei de mâine nu e cu nimic mai presus decât deșertăciunea zilei de astăzi.Și atunci îmi dau seama, cumplită revelație, că sunt, la rându-mi, muribund, că încerc să-mi alimentez speranțele și idealurile, dar nu mai am cu ce.Trăiesc, la rându-mi, din inerție.Nu doar pentru că mă
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
cei din jur, simțim totuși o tristețe profundă... In această situație, starea sufletească nu are nici o legătură cu starea materială . Cine gândește că numai banii ne fac fericiți și lipsiți de tristețe, acela se înșeală amarnic. Toate gândurile pline de deșertăciune de a deține bogății, lux, de a merge mereu la distracții, etc., iau forma unei Umbre uriașe, care plutește peste capetele celor care au asemenea dorinți. Această ”Umbră” îi împiedică să mai privească soarele vieții... Toate acestea nu sunt cuvinte
CÂND OCHII PLÂNG... de DOINA THEISS în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350391_a_351720]
-
Multiplicarea Iudei, „în regimul” Scrisorilor/Satirelor eminesciene”: „otrepe cu fețe-ngălate de zâmbet/ ipocrit căutau să mă << onoreze>>/cu strângeri lipicioase de mână” - strângerile de mână devenind sinonimul Sărutului Iudei, din Grădina Ghetsemani - cf. Scrisoarea I către băcăuani, p. 50; Bâlciul Deșertăciunilor Balcanic/Balcanizat, într-o extensie de Haos Amoral Dezgustător și Exasperant-Proliferant: „și mai vedeam omenește tăifăsuind/lași nemiloși/defăimători ticăloși/haini/proștii tuturor ocupațiilor înrudiți în pohfală/jigodii pofticioase de măriri ilicite / oameni de bună credință greșind/oameni curați/murdărind
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
revoluție paradigmatică. Avem niște reflexe neghioabe, stupide, tâmpite, de asta se răspunde la un moment foarte nervos. Datorită unei asemenea atitudini. Știți care este soluția? Să acceseze la bunul simț al poporului român. Să vadă că toate lucrurile astea sunt deșertăciuni și că importantă este lucrarea lui Dumnezeu. Că vor ajunge să construiască cum se construiește acum comunitatea europeană. Fără fundament creștin. Comunitatea europeană fără creștinism este asemenea cu Turnul Babel. Iar la Turnul Babel când cădea un om de pe schelă
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
calea spre lumină strângând în pumnii micuți viața. Printre degetele firave îți alunecă fire de trăire. Inima, pasăre disperată prinsă între zăbrele vinovăției, bate cu putere. Poarta iubirii, au legat-o cu lanț de păcate de care atârnă greu lacătul deșertăciunii. Cauți o firidă să-ți zidești sufletul. Îngerul plânge de neputință. Referință Bibliografică: Copil nedorit / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COPIL NEDORIT de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348518_a_349847]
-
simplu: „cine are pe Dumnezeu n-are trebuință de nimic, deoarece Dumnezeu însuși se va îngriji de cele trebuitoare lui”. De aici concluzia logică: dorința noastră de a stăpâni cât mai multe lucruri materiale din lumea asta, este o iluzorie deșertăciune. Ca să o înțelegem, poetul ne trimite la capitolul „Ecleziastul” din Biblie. Și cât ne mai zbatem noi, rugându-ne la Dumnezeu să ne dea, să ne tot dea, aia, ailaltă, dacă se poate, pe toate, să fie numai ale noastre
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
aceste rânduri, pănă nu voi reda o poezie care m-a făcut să o recitesc de mai multe ori: „DREPTATEA”- „Cerul a fost conceput ca dreptate făcută/pământului/cum copilul este dreptatea făcută/brațelor/mamei/cum deșertul este dreptatea făcută/deșertăciunii/cum ochiul este dreptatea făcută/frumuseții/cum dragostea este dreptatea făcută/inimii.”... Aici aș completa: cum poetul Constantin Oancă este dreptatea făcută/nevoii noastre de înțelegere și apropiere de Dumnezeu. Năstase MARIN Iunie, 2014 Referință Bibliografică: Dincolo de poezie (note de
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]