1,965 matches
-
om sunt! Știu că am fost infidelă Ție, dar am porniri de muritor. Câte cuvinte spuse în deșert au fost! Știam că există în Evanghelie un cuvânt cumplit de adevărat: "În zilele acelea, oamenii vor da seama pentru orice cuvânt deșert spus în viață" Poate că metaniile și lacrimile îmi vor da pacea, liniștea. Am obosit alergând printre bolovani și pietre uscate, colțuroase și nemiloase. Mi s-au bătătorit tălpile de-atâta umblet, mi s-a dus fruntea la pământ și
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
cantonat demersurile pe felia respectivă, și, în loc să facă din asta dramă națională pe care o plâng ei, profitând de ocazia că plângăciosul cu lacrimile lui de serviciu nu mai este la Cotroceni, pentru a-și atrage electoratul cu hohote la fel de deșarte. Iar niște analiști serioși ar fi calculat întâi a câta parte din populația României e afectată, pentru a preciza dimensiunile dramei. Care dramă, recunosc: există; dar ea poate fi națională, colectivă, locală sau chiar familiară și nimic mai mult. Dar
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
Dali sau ale lui Van Gogh, romane ca „Jocul cu mărgele de sticlă” sau „Crimă și pedeapsă”, compoziții muzicale precum „Simfonia Destinului” sau „Lacul Lebedelor” vor rămâne, fiindcă sunt „sculptate” în eternitate, întemeiate pe valori perene, și nu pe lozinci deșarte. Și știu că acest obiectiv îndrăzneț, de a găsi periodic ceva de spus sau de comentat, de a menține viu un astfel de mini-portal poate fi atins nu numai fiindcă pun suflet și pasiune în ceea ce fac, dar mai ales
UN NOU BLOG CU PROFIL CULTURAL-ARTISTIC de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350225_a_351554]
-
ridicat privirea, recunoscător, către Cer, fiindcă a știut, chiar în acel moment, că într-un mod miraculos ultima dorință a mamei sale se împlinise. B. După ce a cunoscut aproape întreaga glorie pământească (glorie despre care, totuși, avea părerea că este deșartă și trecătoare), după foarte multe întrevederi cu mai-marii lumii și după publicarea unui al treilea studiu filosofic, care a avut un impact asemănător cu cel al precedentelor, Emanuel a început să se preocupe de viitorul pe care trebuia, la un
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
trebuie să uităm că ne aflăm pe Pământ într-o misiune. Aceea de a asigura armonia contrariilor și de a menține intact firul conductor între Cer și Pământ. Care fir poate rugini dacă ne înecăm în orgolii și în dorințe deșarte. Trebuie să rămânem imaculați pentru a putea duce mai departe creația. Astfel, eu scriu multe scenarii, unele dintre ele halucinante, dar voi rămâne veșnic atât slujitorul unei forțe mult mai puternice decât mine, cât și misionarul creației și îndrumătorul tău
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt reformat, dat la reformă De doi nebuni ce fac zigzaguri Ducând, în traistă, filodormă Reginei sterpe, de gulaguri. Pionii dorm cuminți, în strane, Visând deșarte idealuri Și-aleargă fără de crampoane A doua zi, desculți, pe dealuri. Cu foamea fac, tăcând, remiză, Căci noaptea este cerul negru Și-n ochi se zbate o premiză, Un ghiorăit în ritm alegru. Referință Bibliografică: Sunt reformat / George Safir : Confluențe
SUNT REFORMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361856_a_363185]
-
fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
să-și iubească semenii și, să nu mai pornească nici un fel de război, în numele păcii. Abia atunci cel mai tare nu va mai răpi nimic celui mai slab. Abia atunci nu va mai alerga după toate ispitele acestei lumi, că deșarte sunt și, nu se va mai îngriji numai de ale lui ci și de cele ale aproapelui său. Și toată această schimbare, trebuie să se producă în fiecare dintre noi. Și pentru că am mai vorbit despre suflet, unde crezi că
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
haotic iubirea pare să inunde un univers de moarte dornic îți scriu și sânii sidefii lasciv irișii narcisiști urcăm în trenul pentru vii de ura lumii neatinși doi balerini pe negre poante aprindem foc în inimi vânt pictăm pe frunzele deșarte oceane calde de cuvânt cresc amintiri din recea sare mai e clemență între noi ca perle crude milenare dăm foc pădurilor de ploi Referință Bibliografică: Anii de mătase / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1257, Anul IV, 10
ANII DE MĂTASE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361988_a_363317]
-
Toate Articolele Autorului Nu mai știam de mult, ce-nseamnă “Noi” Cuvântul își pierduse rădăcina, Eram petale rupte, bătute doar de ploi Și nu vedeam decât sărmană - vina. Tăcerile din noapte, au tapetat pereți Și vise fără stele, se risipeau deșarte.. În cufere închise, stăteau vreo două vieți Hrănite când și când, cu file dintr-o carte. În rănile deschise, trăiau doar amintiri Se-ngălbeneau de toamnă și lăcrimau nostalgic, La porțile din inimi, se tatuau cenzuri Iar totul devenea din
NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361986_a_363315]
-
Iubirea mea, îmi stârnești amintirea Îmi cerni neîncetat peste gânduri Amarnice clipe în câteva rânduri În sufletu-mi dornic să-ți cânte iubirea... Luceafăr ce strălucești în amurguri Îmi pare ca doar un ceas ne desparte Să ne împlinim dorințe deșarte Și trupul să ni-l copleșim cu săruturi... Îmi ești nu doar drag, ci chiar esența De viață ce nu are nici o pasență Îmi ești idealul din zborul de fluturi... Te vreau să rămâi în viața-mi amară Te vreau
DRAGOSTEA MEA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362026_a_363355]
-
fi la a avea. La rîndul ei lăcomia pervertește dorința, ispitește erosul, venerează desfrâul, supralicitează avariția din care țâșnesc tristețea și invidia, culminând cu mânia, ura de sine, ori distrugerea celorlalți. Tiza lăcomiei este mândria în care se întronizează slava deșartă, ce asistă fascinată la parada narcisiacă a seducțiilor. Chipul mândriei este mânia întru asemănare cu ura. Marama tristeții picură gustul cenușiu al delăsării, prelingându-se într-o bolboroseală abisală a uitării. Astfel, ne răstignim curiozitatea, uimirea, fiorul, mirarea, dorul, recunoștința
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Dar acest greu,ca în orice operă omenească, este de a clădi și întemeia instituții solide, de a formma caracterul național. Nici caracterul național nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate”. 2 1. MIHAI EMINESCU -„PATOLOGIA SOCIETĂȚII NOASTRE” TIMPUL 20.05.1881 2. MIHAI EMINESCU - „DESPRE PATRIE ȘI PATRIOTISM” TIMPUL 20.05.1881 CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR Judecători cinstiți Numai la noi îi găsiți. Noi suntem judecători, Advocați și
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
o viață de familie. Deoarece, noi agonisim și muncim din zori și până în noapte pentru pâinea de toate zilele, pentru adăpost și petreceri, dar uităm că vom muri într-o bună zi și că vom da seama de orice timp deșert folosit în viață, după cum ne spune Însuși Mântuitorul. Pe de altă parte, problema monahală este una de vocație, dar și de cunoaștere. Creștin, nu se naște nimeni, orice persoană poate deveni creștin, prin botez. Cu monahul este altceva, trebuie să
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]
-
de prea multe ploi; doar praful ei se așterne peste amintiri ... Timpul m-a legat la ochi să nu mai număr greșelile dragostei, să văd doar curcubeie, pe un cer de așteptare. Chiar dacă viața mi-a vândut prea multe iluzii deșarte, eu tot cumpăr pe credit un soi de fericire ... Sunt naivă ca orice poet. Negociez cu zeii prețul dragostei noastre. Tot ce pot da în schimb e bucuria de a iubi. Referință Bibliografică: Timp de dragoste / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe
TIMP DE DRAGOSTE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365799_a_367128]
-
de-atâta dor de picioare mi se-anină spinii și mișeii de zbor și credință mă-ncearcă iar oamenii nu zeii un înger numai de banalitate nu poate fi acuzat fericite pietrele din care se pot ridica altare mândria haine deșarte peste pietre în mișcare ori păcatul care n-a încetat să se facă cine nu cunoaște hăul îngenuncherii până la înălțare prin scutecele de vis primite de prunci cu o îmbrățișare divină să tacă Referință Bibliografică: a fi sau a nu
A FI SAU A NU ŞTI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365794_a_367123]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului I-aș săruta cuvântul ce poartă-n el iubirea descojită în fâșii ce îmi îmbrăca sufletul. Aripi îți dau și ție vers purtat de adieri, prea obosit și trist adeseori când sufletul cutreieră prin ruinele deșarte. Cădere liberă îți dau în valea cea de groază, ce iute tu dispari! E valea plângerii hidoasă. Mă convertesc în cultul tău în templul poeziei. Strâng frenetic de muchiile tale ce par neșlefuite. Mă cufund în tine poezie să pot
I-AŞ SĂRUTA CUVÂNTUL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365835_a_367164]
-
tragice din istoria Ardealului. Tulburător mesaj al setei de libertate și dreptate pentru poporul român se desprinde din versurile poeziei „ Zăbrelește”: Cu libertatea încătușată-n lanțuri/ Și ulii paznici la cuib de visuri,/ S-a-ntors roata cu o revoluție,/ Cu speranțe deșarte de evoluție.” Dramă și iubire se citesc în versuri ca: „Adâncă prăpastie a timpului ai pus între noi “ („N-am știut că ești femeie”); „Pomul speranței, ce-n inimă mi l-ai sădit,/ Ramul îl întinde spre lumină - năucit -/ Să
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
viață mai ușoară, pentru o avere cu care să se laude... Și inconștient să-și piardă sufletul pentru totdeauna și să nesocotească grația lui Dumnezeu care le-a dat pe toate, sau chiar să cadă din harul Lui pentru lucruri deșarte. Din păcate, amăgitorul le-a cerut închinarea, iar ei fără să ezite le-au dat-o. Și ce imagine mai mare poate avea un om decât să fie copil al Lui Dumnezeu și un Om adevărat în societate!? Toate lucrurile
DESPRE IMAGINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365931_a_367260]
-
Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OȘTENII Limba română își cheamă oștenii E o chemare la oaste cum n-a mai fost Nu-i vorbă în dodii, ori deșarte vedenii, E însuși poporul cel pe care-l trage la rost. Priviri pierdute, speriate, ori goale, Bieții soldați și-aruncă mirați. „Ce-i veni azi bunicii să vorbească agale?” Își tot ziceau printre ghionturi de frați. „Îmi veni”, răspunse bătrâna
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
ne temem însă nici de marile răspunsuri, fiindcă nu vom ajunge niciodată la ele. Unii da, de pildă poeții, ajung, dar numai cu puterea vorbelor, mai ales, a vorbelor gândului. Celelalte puteri ale omului sunt prea slabe, își fac iluzii deșarte. Dar ce bine e așa! Ce frumoasă e neliniștea, și ce viață când știi că e numai neliniște, nicidecum vreun pericol că am putea cunoaște totul și, în consecință, rațiunea existenței noastre ar dispărea. Teamă? De ce teamă, chiar dacă Se prăbușesc
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
cercului care poate fi greu de atins. Unele poeme abordează un ton elegiac, în sintonie cu starea nostalgică a poetei (Ce trist viorile cântau) - și aici nu putem scăpa de unele locuri comune: „țărmul cald al fericirii”; urma pașilor, iluzii deșarte, inima rănită, o lacrimă a iubirii; țărm pustiu ș.a. specifice elegiei. La fel și în poemul „Cerurile toate...tac”: ... s-a'nserat ... / și focuri ard mocnind / pe vatra unui gând / și depărtările / se-aud jelind / și cerurile toate /tac ... // ... și
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
mai important lucru este să ne rugăm pentru persoana în cauză. De aceea, e bine ca pe fratele nostru să-l dojenim cu blândețe și cu iubire. Pe de o parte, pacea se pierde dacă sufletul e cuprins de slava deșartă, dacă te ridici deasupra fratelui tău, dacă judeci pe cineva, dacă vei mustra pe fratele tău fără blândețe și iubire, dacă vei mânca mult sau te vei ruga cu moliciune - pentru toate acestea se pierde pacea. Pe de altă parte
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ IUBIREA DE VRĂJMAŞI? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365298_a_366627]
-
munca de curățenie pe sectoare, pasul de defilare repetat în fiecare după-amiază pe platoul de instrucție.... A uitat, se pare, cu totul de civilie. * „o fărâmă din mine e tot mai departe.... pierdută-n uitare de sine, pierdută-n speranțe deșarte ................................................. ״ Albert este transfigurat, pierdut în propria-i simțire. Dorește să exprime faptul că acea fărâmă este de fapt totul, că restul lipsit doar de o fărâmă nu înseamnă absolut nimic, că acest mare rest este controlat, manipulat, stăpânit de alții
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]