719 matches
-
the economic and cultural policies of modernization. If we understand modernity aș an ample programmatic process of adjusting a marginal, peripheral society to Western modernity, we already see that we hâd the perfect premises for the settling în of this “deșire for Europe.” D: But I also believe it was a strategy. În the context of Ottoman and Czarist expansion, it was a political strategy. V: It was definitely a political strategy aș well. These things are complementary, after all. The
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
pedagogy of partnership în creation which was meant to find a common ground for participation wherein both teacher and student could develop together în the spirit of emoțional freedom, of a lucid exchange of needs and ideas and of the deșire to represent him/herself. According to Korczak, nothing estranges the child more than the feeling he/she hâș to be something they are not, that they have to adapt to a world în which they mostly do not count for
Respect pentru copilărie () [Corola-website/Science/295708_a_297037]
-
grădina publică și sculptează, la nesfârșit, statuia marinarului de cursă lungă; octogenarul bătrân, singurul angajat al cafenelei din oraș, spală ,,din ceas în ceas" paharele și ceștile curate, de altfel, sau croșetează. Și, fără a urmări să realizeze ceva anume, deșiră a doua zi tot ce a lucrat până atunci. De o ilustră inutilitate este ritualul schimbării gărzii pe podul de lemn din fața catedralei din port. Ridicată peste ,,un fir de apă - secat acum", amplasată ,,cu un capăt în mlaștini", construcția
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
scoteam pe boltă luna. Dimineața,/ Eșeam cu oile Prea-Bunătății Tale,/ Și pruncilor le-aș fi adus dulceața/ Și lui Sîn-Petru îi coseam sandale." Imagini mișcate, dintr-o căsnicie pe cît de sfîntă, pe-atît de luată peste picior. Trecutul, care se deșiră la Pillat, stîrnit, de o bătaie-n ușă, sau de-un vis, din chivotele lui, se acumulează la Ștefan Baciu, ca apele de boală care cresc în trup: "Mai ieri jucam în brațe un cîntec și-o păpușe,/ Iar astăzi
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
un leandru înflorit. Imagine copleșitoare, cer plat, pe un perete alb, agățată o scară de lemn, într-o nuanță umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în tablou, direct pe pământ. Pictura mă impresionează. N-aș ști să spun precis de ce. Recunosc în forme și culori o lume în amiază, așa cum era ea, strict, în vremea copilăriei noastre. De o simplitate și modestie capabile de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Cristian Teodorescu Timp de mai bine de o săptămînă afacerea firului roșu cu Moscova a fost marele subiect al mediei autohtone. Ziare, televiziuni, radiouri au tot deșirat firul pînă cînd afacerea a inflamat mai toate partidele parlamentare care au cerut înființarea unei comisii de anchetă pentru descîlcirea problemei. Pînă atunci însă au ieșit la iveală și documente, dar nu din categoria celor limpezitoare, documente care au fost
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
cu Uniunea Europeană. Dacă strămoșeasca formulă a Convenției Democrate pare depășită, după ce formația des ciocănită de P.D. se fisurase la toarte, alte alianțe fac cu ochiul dreptei-stânga, cu acea firească atragere a blondului spre brună, a grasului către slabă, a celui deșirat pentru cea cât un dop, a tomnaticului cavaler pentru îmbobocita jună. Se adeverește astfel că liberalismul poate fi social, socialismul liberal, iar neocomunismul - cu plete - calea cea mai scurtă către societatea celei mai autentice democrații. Dl Emil Constantinescu râvnește ca
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
s-a părut că n-am făcut niciun gest, nici de îndemn la fugă, nici de oprire. ș...ț Dar faptul, acest fapt minor arată cît de mult ne potriveam, calul acesta mic și cu mine, care începusem să mă deșir pe verticală." Rică va rămîne, în memoria autorului, "calul pe care l-am iubit cel mai mult, pe care îl crescusem, îl călărisem de la început și era, cînd îl încălecam, parcă o prelungire a mea". Amintirile lui Constantin Ottescu ne
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
de împlinit multe în continuare. Considerată la nivelul celor peste o sută de opus-uri, muzica sa se sprijină temeinic pe ceea ce îndeobște numim datele fizice ale sunetului considerat în datele lui fundamentale, trunchiul de bază lăsându-se a fi deșirat, mlădiat, recompus, reconsiderat, iar aceasta conform unei geometrii spirituale ce se sprijină pe funcțiile ancestrale ale relațiilor dintre sunete, dintre sunete și noi înșine; este un fapt ce conferă creației lui Horațiu Rădulescu un caracter quasiexotic, în egală măsură atemporal
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
mai reușim. Și nu doar atît! Vorbim despre vremea rămasă-n urmă s-a făcut mare fiindcă a trecut și acum ar trebui adunată, salvată din timp. Poate știu oasele: Sărăcia noastră, aiureala asta după cine știe ce nemurire, gîdiliciul, un rîs deșirat o viață întreagă orientat spre sfîrșit un rîs deșirat, ridicol. Drept mulțumire pentru lapte pisica ne aduce doi pui morți de rîndunică. Șlițuri albe, lipite în măști de puf. Deasupra greu copăcelul de soc cu ciorchinii lui negri. De cîtă
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
plăcea să-i văd debutul editorial intrând în concurență cu lumea tânără ce se muncește să facă bijuterii din defectele și urâțeniile de când lumea ale lumii. Lume în care părem că nu mai avem loc de atâta derâdere câtă se deșiră de la unii la alții, de la o minte la alta, sălbăticindu-ne foarte în fugărirea sufletului, considerat singurul vinovat de relele din lume, cele de când lumea. Este vorba de Alexandru Gheție, piteștean de loc, abia la anul făcând 30 de ani
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
portocal, care a și murit la scurtă vreme după aceea, mi-a rupt nenumărate perechi de ciorapi, mi-a lins sandvișul, mi-a călcat în budinca de orez”. Cel mai mult se pare că-i plăcea să scoată arogant limba, deșirând eficace orice moment de tandrețe sau de poezie a lumii. Dacă Aurelius reprezintă nocivitatea inevitabilă, un memento al voracității și al „prozei” vieții, cei patru bărbați nu sunt nici ei îngeri, ci tot provocatori de suferință. Licia însăși e animată
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
s-ar așeza în cale,/ Și s-ar muta, mereu, agale,/ Spre marginea de necuprins/ A multnemărginirii tale;/ E cum ai trece-o noapte/ De nopți albe și albind,/ Să vrei s-ajungi/ La transparența trecerii/ Ca o tăcere în deșir..." (Hamlet către scutierul său, Histrion); " Acolo, în paiul zilei,/ Tăiați de pleoapa-mi,/ Ochii/ Abia mijesc/ Prin apa milei,/ Cum cerul/ Prins din muchii,/ L-adună Dumnezeu la brâu;/ Cum jupuindu-se pământul/ Devine transparent,/ Ca-n trupul unui râu
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
pînă în creștetul voit umil, niciodată moțat al poemelor: "ca și cînd am putea să admitem/ pelerinajul înzăpezit al vrăbiilor/ între fereastra noastră și lacrima noastră". Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost atins scopul: cuvintele se înșiră, se deșiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după regulile unei bizare și frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuțirile capricioase. Grandilocvența tăcerii
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
am plâns-o/ e marea/ că nu poți face din cârpe stindarde./ Ar fi trebuit să-ți mai spun: cineva se cabrează în mine/ de fiecare dată când deschid pleoapele/când deschid gura și inima/ pe el îl vorbesc/ îl deșir/ pe el îl petrec în cuvinte în clipe sfărâmicioase/ pe el îl îngân/ și-l clatin cu mâinile oarbe/ ale unei absențe". Singura salvare este ca unii muritori să mai aibă calitatea de a conștientiza amenințarea fără-de-mântuirii, primejdia care dă
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
descoperi în poemele Sandrei Mihaly, numai că satisfacția de a le descoperi e repede "adumbrită" de senzația de caricatură fără conștiința actului caricării. Un poem începe cu motivul urnei lui Keats autohtonizate în "ulcior ars și blînd" pentru a se deșira apoi în versuri scurte, sacadate, fără sens, fără imagine, cu o sintaxă răsucită care vrea să treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul e rar/ se-ntreabă de cînd/ la blîndă-ndemnare/ mesean
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
de data aceasta, trec și prin poezia Marianei Bojan: cel jucăuș al Phanatasticonului și cel sumbru al Hainei de cînepă. "Poemele alese pentru acest volum sînt, explică poeta, organizate cronologic, însă pe două culoare - un soi de răsuciri de ițe deșirate pentru a li se vedea culorile pure. Astfel, prima secțiune, Phanatasticonul, alege poezii de esență preponderent ludică, în vreme ce Arta înfocării /sic!/ inventariază cele mai reprezentative poeme grave" (Irina Petraș, "Un tremur sensibil al umbrei", prefața antologiei de față). Jocul e
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
unui timp istoric traumatizant: ,în fiecare seară în somn rup simetric cearceaful sînt/ femeia-foarfecă mă bag goală în plapumă și încep studiile de estetică/ rod zidul mebranatic în care îmi țin strîns trupul de la cap în sus/ pîntecul mi se deșiră ca atunci cînd înfigi furculița în oul prăjit și iese sînge/ ce să mai mănînc din mine șoarecele meu negru și sîrmos deja se linge pe bot/ fac sărmăluțe lungi din lacrimi și resturile de carne de la ultimele orgii/ sînt
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
vin dinspre nord? cineva bate clapele/ pianului îmbătrînit în pod visezi și nu visezi/ la capătul aleii apare ființa care ți-a fost/ logodnică sînii îi sunt lumină de dimineață/ întinzi mîna spre vălul ei de iasomie/ și vălul se deșiră în negre fire de ani/ vîntul scutură coșul acoperișului nins intră/ ușor pe sub ușă te trezește zvîcnetul/ din degetul rămas în cartea închisă" (Înserare). Declarîndu-se a se afla ancorat "în golful solitudinii", poetul nostru captează o senzualitate fantomatică, redusă la
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
întinerind incomod, cu zvâcniri de lăcustă pe covorul perceput ca o pustă. Rod o ușă boltită în straturi groase și mă târăsc, obosită, spre culmi de mătase-plecarea mea de-acasă e o-ncâlceală de fire viscerale, ca o albină care-a-nțepat mă deșir în zare, păstrând necontenit legătura, prin movul serii, cu centrul apotropaic al durerii. Că mai sfântă de-atât n-am putut să fiu având în structură daimoni și lilieci și-un fel de-a fi prea zglobiu comparativ cu lucrurile
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
negre - Otello își înscrie pe chip semnele simbolice ale unui oficiant de voodoo înainte de a proceda la asasinatul victimei programate. Nimic nu e improvizat, totul e tragic decis. De altfel, Șerban plasează în jurul patului funest paravane pe care Otello le deșiră într-un gest prealabil asasin. Înainte de a-și ucide soția, el se refulează sfîșiind aceste ecrane fragile care separă discret viața de moarte ca în celebra piesă a lui Genet intitulată tocmai Paravanele. Celălalt motiv, tot atît de semnificativ, dacă
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
sau opt ani în urmă. De trei zile un dinte mi se tot clătina în gură, chiar un dinte din față, de sus. Era primul dințișor care îmi cădea. Colegele îmi spuneau că ar trebui să fac rost de fir deșirat dintr-o urzeală sau să fac un soi de codiță din trei fire de păr lung, pe care s-o trec jur împrejurul dintelui și să înnod celălalt capăt al cozii de o clanță, după care să închid brusc ușa
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
numele și țările de proveniență ale celor 33 de ARBITRI de centru de la CM DE FOTBAL 2014 DIN BRAZILIA, conform Agerpres: Ravshan Irmatov (Uzbekistan) Yuichi Nishimura (Japonia) Nawaf Abdulla Ghayyath Shukralla (Bahrein) Benjamin Jon Williams (Australia) Alireza Faghani (Iran) Noumandiez Deșire Doué (Coasta de Fildeș) Bakary Papă Gassama (Gambia) Djamel Haimoudi (Algeria) Neant Alioum (Camerun) Daniel Frazer Bennett (Africa de Sud) Joel Antonio Aguilar Chicas (Salvador) Mark W. Geiger (SUA) Marco Antonio Rodriguez Moreno (Mexic) Roberto Moreno Salazar (Panama) Walter Alexander Lopez Castellanos
ARBITRII de la CUPA MONDIALĂ 2014: Vezi lista cu cei 33 de fluierași din BRAZILIA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73980_a_75305]
-
un nume, o profesie, un chip. Există tipul delicat de evreu, cu un nume neutru, cu o profesie obișnuită și un aspect cosmopolit. Dar alesul Marusei nu făcea parte din această categorie. Numele lui complet era Lazar Ruvimovici Țehnovițer; era deșirat, avea un nas lung, părul creț și... mai studia și vioara. Mai mult, ca orice evreu, Țehnovițer era antisovietic. Marusea îl iubea pentru talent, suplețe, erudiție și umorul lui sarcastic. Cu toate că nu erau antisemiți, părinții Marusei au intrat în panică
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
deși totul fusese pregătit/ foarte atent:/ în locul halatului alb, prietenia -/ un frac de tinichea,/ în lipsă pulovărului bleumarin/ o mîngîiere de sîrmă,/ cineva a dat din mîini/ spărgînd mănușile de porțelan în care-l/ visați/ a dat și din picioare/ deșirînd ginsii de fonta/ în care-l turnaserăți/ (după acest ultim cuvînt/ simt nevoia să trag în piept/ puțin aer curat!)/ cineva/ scuipînd mîlul/ pe care i-l injectaserăți în plămîni,/ v-a murdărit/ prea cinstitele obrazuri" (Cineva). Uscăciunea catastrofica a
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]