1,932 matches
-
exact în penumbra ce rezultă din impactul subconștientului și conștiinței” (Op. cit., p. 239) Ultimul volum de poezii al autorului, cu incipitul „drumul spre tenerife” m-a dus cu gândul la o călătorie în locuri exotice, pe tărâmuri edenice și ezoterice, deșteptându-mi asimilări odiseice, mitologice. Nu era să fie doar atât. Critica elitistă, de care Eugen Dorcescu beneficiază cu prisosință, pune acest itinerar într-o ramă mistică, un drum inițiatic, cu o argumentare religioasă amplă, pornind de la perceptele Sfântului Augustin și
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
aceea călduță, de sfârșit de iarnă, Ida se trezi din somn boțită. Nu cu fața la cearșaf și nici șifonată. Nu. Boțită. Chipul ei frumos, încadrat de bucle castanii, oglindea supărare, nemulțumire și durere. Ida dormise rău, visase urât, iar când se deșteptase, primul lucru care îi venise în minte a fost că Mark o mințise. Da, Mark, a cărui sinceritate ea nu o pusese niciodată la îndoială, Mark, pe care aproape că îl diviniza, o mințise! Când privea în urmă, parcă nu
DESPRE DRAGOSTE, PE FACEBOOK de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369338_a_370667]
-
Eșec la tot pasul! Devianță, infracționalitate, stări nondrept și de adrept, mereu aviditate după plăcere de moment, după averi și ranguri, și la final, singurătate și goliciune sufletească. Aceasta este calea fără Dumnezeu! Cui profită ca oamenii să nu se deștepte și să nu-și mai risipească viața în lucruri trecătoare? Diavolului și acoliților lui! Domnul Isus prin Duhul Său cel Sfânt spune: “Iată, Eu stau la ușă și bat. Cine aude glasul Meu și deschide, Voi intra la El, Voi
DESPRE MÂNGÂIERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369458_a_370787]
-
al său, Barbu Ștefănescu Delavrancea, în momentul memorabil când a fost redat pământului țării strămoșești pe care a iubit-o atât, subliniind, încă o dată, geniul marelui dramaturg: „Ostenit de atâta zbucium, doarme cu fața în sus... Încet, să nu-l deșteptăm... Desprins de unda divină, oprit o clipă între noi, geniu reversibil, se întoarce în splendorile misterelor de unde ne vor veni geniile...”. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
serbări școlare desfășurate cu ocazia unor sărbători naționale sau de sfârșit de an școlar, cu elevii, în prezența părinților. La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
alegeri sunt organizate tot de băsiști într-un stat băsist pentru a fi cîstigate tot de băsiști. Debăsificarea trebuie dusă pînă la capăt, altfel băsiștii se întorc la locul crimelor prin fraudarea voturilor tot de către băsiștii din structurile statului băsist. Deșteaptă-te, române! Veniți cu noi în ziua de 9 MAI 2016, orele 19, în Piața Victoriei în capitală și în fața tuturor consiliilor locale din România și din piețele localităților în care trăiesc români în lume, pentru a cere respectarea voinței
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
În urma lor rămâne pe zăpadă Doar umbra celei care am iubit. Ca să constate și-uneori să vadă Că nu-s tot timpul tocmai fericit. Se plimbă uneori așa de-ncet De zici că este-o umbră de strigoi. Când te deștepți să vezi cât mai concret Atunci constați ... urma pașilor tăi. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: URMA PAȘILOR TĂI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar
URMA PAȘILOR TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370634_a_371963]
-
p. 30), este râsul de ens- > ins „de comă“, adică de individ supus agoniei, ori nemaipomenitelor rupturi de vase ale creierului, cu pierderea cunoștinței, a motricității, a sensibilității, ca în somnul profund (cum zice și actualul imn al Pelasgimii > Valahimii, Deșteaptă-te Române...), este râs «în oglinzi prea reci», ori «birul [ce] joacă bruma / în foc, în joacă», «bătaie de joc și de toacă» al celor ce «ne fac cutuma» (p. 31), este scrâșnetul din dinți când vezi / constați că Neamul
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
prelung. Mă bântuie vedenii de îngeri, de strămoși, De domnitori și de oieri cu chipul încruntat, De flori din văi adânci, păduri și munți stâncoși Și mă-ngrozește gândul la cât am așteptat... Dar nimeni nu-mi mai poate spune: Deșteaptă-te, române! Nu doar că-s treaz, dar nici noaptea n-am somn. Am țara mea și casa mea și am decis: de mâine Nu voi umbla prin lume cerșetor. Aici e casa mea și locul meu e-acasă, Și
DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369646_a_370975]
-
va iese, sări și Mamy cu explicațiile ei drăgălașe aruncându-ne pe toți într-o veselie plină de zmotoceli și ciupituri că m-au făcut să -mi pierd echilibrul și să cad din pat drept peste Kim. Că și ea, deșteaptă pisicoaselor, stătea în funduleț și se uită la noi miorlâind ,geloasa probabil, ca pe ea nimeni nu o bagă în seamă. Și pe tine te sperie,Taty, am reusit eu să îngân o intrebare încercând să o împac pe deșteaptă
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
mare să ia pâine, se întoarce acasă doar cu o franzelă și jumătate în loc de două, cealaltă jumătate mâncând-o pe drum. În aceste condiții, nouă nu ne ajunge pâinea niciodată”. Prezidiul a rămas fără replică, în timp ce întreaga sală s-a deșteptat, ca prin farmec, murmurând aprobator. Spicuiri din luările de poziție În rumoarea creată, pensionarul reangajat s-a ridicat și a început să vorbească, fără a mai așteprta invitația secretarului de partid: „Sunt membru de partid din ilegalitate” - a început omul
ULTIMA CONFERINŢĂ DE PARTID de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368107_a_369436]
-
este plaga României, Pe chipul țării tăiat la hotare, Cât neam din pământul Basarabiei Se luptă pentru România Mare. Prin vieți răzbate visul re-ntregirii, Cu generații sacrificate-n veci, Pentru idealul sfânt al Unirii, Din conflicte armate-n războaie reci. DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE! -pamflet- Trezește-te, române, Din beția democrată, Că la urmași rămâne O țară falimentată! Să uiți de sărăcie, Te-ai dus în țară străină, Slugă fără simbrie. Dar te-ai rupt de rădăcină. Țara ta și neamul tău
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
și Dreapta să urce, Cu arma dezbinării, Adversari sunt puși pe cruce. Lărgind cercul slăbiciunii, Cu reforme populare, Varsă-n văzul națiunii, Sacul gol la indexare. Speranța e în schimbare, Cu nou scrutin la votare. Dar fără deșteptare, Democrația dispare. Deșteaptă-te, române, Din somnolența visării! Să duci pe-naltă culme, Prin vremuri, destinul țării! DE DORUL ȘI IUBIREA POEZIEI Pe-aripi de primăvară înalț privire, Ce-n iarnă mi-a legănat dorul sub pleoape, În slove de gând să regăsesc
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-o hibernare conștientă, ci în viață, pentru că iarna treburile lor erau oprite atât de zăpada abundentă, cât și de zilele foarte geroase. În apropierea acestei zile se deștepta în interiorul lor o dorință fierbinte a iubirii, a mișcării, a acțiunii. Simțeau și vedeau cum pământul dădea rod, renăștea. Această sărbătoare se definește prin exprimarea unei tainice identități, sărutul care leagă simțămintele, spulberă răul, atrage bucuria și dă un nou
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
slăvit. țara-i distrusă, nația-i dusă... rămâi, Lucefere, precum ai scris, lumea întruna se petrece, rămâi nemuritor și rece... veghează-ne, de-acol’ de sus salvează-ne, de la apus. trimite-o rază de lumină, la ea românii să se închine. deșteaptă-ne în ăl din urmă ceas. numai în tine speranța ne-a rămas... Ionel GRECU Referință Bibliografică: EMINULE, IERTARE ȘI RUGĂ ȚIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1629, Anul V, 17 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
EMINULE, IERTARE ŞI RUGĂ ŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352851_a_354180]
-
un nou mormânt. Până când se va întâmpla aceasta, el rămâne pe scările Grădinii Italiene. Mi se interzicea să pășesc peste trupul său. Urma să zăbovesc acolo, alături de el. Eram prizonieră la Peleș. În clipa aceea, șiroind de sudoare, m-am deșteptat din somn, în patul din camera de hotel de la Sinaia. Sosisem la Sinaia cu o dimineață înainte. Era începutul lui aprilie și îmi petreceam aici o săptămână de concediu. La coborârea din tren mă întâmpinase o ploaie rece și măruntă
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
istoric, 1968, nr.7-8, p.114-116 ). Autorul poeziei Zburătorul se socotea privit cu invidie și căzut pradă intrigilor, iar căința a devenit un leit motiv al Scrisorilor din exil:” Cine m-a pus a-mi sacrifice zilele și nopțile, să deștept opinia?, se va întreba el“. Într-o scrisoare către Barbu Știrbey:”( ... ) căci pricepea ea ce înțelegi Domnia-Ta cu țara; cel puțin se lingușea că țara este dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“.(Fără dată ).În altă scrisoare scrisă în
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, adică actualul parc Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat pentru prima dată în Țara Românească, „Deșteaptă-te, române!” Tot în anul 1848 Anton Pann cumpără pe numele celei de a treia consoarte o casă pe strada Taurului nr 12 din mahalaua Lucaci, unde mută și tipografia. Două momente foarte importante pentru opera sa literară se disting
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
capitol din viața mea. - Ai o poezie preferată? - Îmi place tot ce am scris, totuși, ca să răspund la întrebare, am să numesc mai multe poezii: „Iubirea înlăcrimată”, „Mama, „Mai urc o treaptă”, „Primește, Doamne, ruga mea târzie”, „Lacrima”, „M-ai deșteptat”, „Mă pierd într-un ocean de îndurare”, „Comoară în cer”, etc. „În ziua de azi, din ce în ce mai puțini tineri sunt interesați de literatură” - Cum se reflectă propria ta experiență creștină și de viață în ceea ce scrii? - Atât experiența de viață, cât
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DEȘTEAPTĂ-TE, FEMEIE! Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, femeie, e zvon de primăvară! Stă soarele și-așteaptă să-ți prindă flori în plete, Îmbracă ia nouă, e sărbătoare iară
DEŞTEAPTĂ-TE, FEMEIE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354748_a_356077]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DEȘTEAPTĂ-TE, FEMEIE! Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, femeie, e zvon de primăvară! Stă soarele și-așteaptă să-ți prindă flori în plete, Îmbracă ia nouă, e sărbătoare iară, Albine, fluturi, păsări încep să dea concerte. Hai, nu te mai ascunde în griji si suferințe Că-n
DEŞTEAPTĂ-TE, FEMEIE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354748_a_356077]
-
Iar glasu-ți este dulce, nu-i strigăt de nebun. Fii mândră ca izvorul ce-nvinge stânca dură, Fii caldă ca și pâinea cea scoasă din cuptor, Fii ghiocelul gingaș, fii lacrima cea pură, Fii viață fără moarte a veșnicului dor. Deșteaptă-te, femeie, te-așteaptă infinitul! Covor de iarbă crudă ți l-a întins în prag. Zâmbește și primește în palme-ntreg pământul, Tu însăți ești trofeul ce-l așteptăm cu drag. Referință Bibliografică: Deșteaptă-te, femeie! Elena Spiridon : Confluențe Literare
DEŞTEAPTĂ-TE, FEMEIE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354748_a_356077]
-
viață fără moarte a veșnicului dor. Deșteaptă-te, femeie, te-așteaptă infinitul! Covor de iarbă crudă ți l-a întins în prag. Zâmbește și primește în palme-ntreg pământul, Tu însăți ești trofeul ce-l așteptăm cu drag. Referință Bibliografică: Deșteaptă-te, femeie! Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 430, Anul II, 05 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DEŞTEAPTĂ-TE, FEMEIE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354748_a_356077]
-
lumina nu apune, / Multe-aș avea în taină-a-ți spune/ Ca să devii tu gânditoare. * De-aș fi ce-am fost pe lume-odată, / Privind în față viitorul, / Când mă-ndrăgeam de orice fată/ Ce-mi părea soră cu amorul,/ Aș deștepta în tine dorul / Cu-a mea cântare înfocată. * Dar nu-s în floarea tinereții, / Și nu-ndrăznesc nimic a-ți zice!/ Mergi dar, copilă, -n calea vieții/ Întâmpinând zâmbiri amice./ Eu te-oi privi oftând, ferice, / Răpit de farmecul frumuseții
INAUGURAREA NOULUI CENACLU LITERAR-ARTISTIC “VASILE ALECSANDRI” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347149_a_348478]
-
Frumusețe nu fi tristă, Alta-n lume nu există Și tu știi atât de bine, M-am obișnuit cu tine, Cum e-obișnuit izvorul Când bea apă căpriorul, Lasă-mi ochii amândoi Să se culce între noi, Când s-or deștepta din vis În poemul meu promis, Tu acolo să rămâi, Frumusețe-căpătâi! Cine ești, de unde vii În tic-tacul inimii? Pe pământ, în viața toată Nu te-am întrebat vreodată, Dar te-aud, te văd, te simt, Frumusețe, nu te mint Și
ODĂ FRUMUSEȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347165_a_348494]