1,962 matches
-
pe nume Maria, fiice ale unora dintre cele mai nobile familii din Scoția: Beaton, Seton, Fleming și Livingston. Lady Janet Stewart, care era mama Mariei Fleming și sora vitregă a tatălui Mariei Stuart, a fost numită guvernantă. Vivace, frumoasă și deșteptă (conform spuselor contemporanilor), Maria a avut o copilărie promițătoare. La curtea Franței ea a fost favorita tuturor, cu excepția soției regelui Henric al II-lea, Caterina de Medici. Maria a învățat să cânte la lăută și virginal, era competentă la proză
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
ce a povestit chitaristul Dragoș Vasiliu în 2006, într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național: Fiind prima formație rock românească care a concertat peste Prut, autoritățile locale s-au arătat mai mult decât vigilente, invocând faptul că s-a cântat „Deșteaptă-te, române!” în concert pentru a împiedica ajungerea formației la Moscova. În schimb, s-a cântat la Odessa, de unde membrii formației au fost evacuați imediat după încheierea concertului; orașul urma să intre în carantină de a doua zi, din pricina epidemiei
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem de
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
2) În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat și drapelul Consiliului Europei. Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător. ... Capitolul 2 Intonarea imnului național al României Articolul 11 Imnul național al României este, potrivit legii, "Deșteaptă-te române". Articolul 12 (1) Imnul național al României se intonează vocal și instrumental. ... (2) Intonarea vocală, precum și publicarea oficială a imnului național se fac numai în limba română. ... Articolul 13 (1) Imnul național al României se intonează în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248962_a_250291]
-
brațele mele... Venisem la Șuțu, cam pe la 3 după amiază. Pe la vreo 4, cum era cald În cameră, Eminescu zice uitându-se lung la mine: „Ia asculta, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te Învăț să cânți Deșteaptă-te, Române!” Eu care știam că nu e bine să-i fac Împotriva am ieșit cu el În grădina, unde se vede că-l trăgea soarta. Și a Început să cânte Deșteaptă-te, Române, si eu după el. Cântă frumos
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
indicat autorul - Creangă. Acesta este internetul, o aglomerare "fără sistemă", atât de frumos anticipată de Caragiale în schița Moșii. Prima societate de bazalt" stă în același plan cu "Hop și eu cu țața Lina" sau cu "copilul cu trei picioare", "Deșteaptă-te române" este asociat cu "beigălă" și "Alexe, omul lui Dumnezeu". Internetul și digitizarea desăvârșesc subminarea cărții, fundamentul literaturii, proces început în societatea de consum. Oricât aș fi de deschis progresului tehnologic, nu-mi pot imagina citirea romanului Război și
Cartea și computerul by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6968_a_8293]
-
lampă. — Stăpâne? strigă Hiyoshi, așezându-se respectuos pe verandă. Nu primi nici un răspuns, dar simți că erau treji și Sutejiro, și soția lui. — Doamnă? — Cine e? întrebă nevasta lui Sutejiro, cu voce tremurătoare. Unul dintre ei se trezise și îl deșteptase și pe celălalt, căci cu un moment în urmă se auzise un ușor freamăt și sunet de glasuri. Gândindu-se că-i atacau bandiții, amândoi închiseseră ochii de frică. Hiyoshi deschise ușa culisantă și înaintă în genunchi. Sutejiro și soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fiecare dată pe verandă pentru a spune: — Mai durează puțin. Și raporta cum înainta lucrul. Koroku moțăia pe apucate, cu brațele și picioarele întinse. Shinshichi, obosit și el după emoțiile din ajun, ațipi și el în cele din urmă. Îi deșteptă glasului unui străjer, care striga: A scăpat! Stăpâne Shinshichi! A evadat! Vino numaidecât! Shinshichi alergă în grădină, desculț. — Nepotul seniorului a ucis doi paznici și a fugit! Chipul omului avea exact culoarea argilei. Shinshichi alergă împreună cu străjerul, strigând înapoi, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mâinilor. În picioare era încălțat cu sandale de paie. Avea vârsta între copilărie și maturitate. Zăcea pe spate sub cerul liber, cu roua nopții pe gene și sprâncene. Părea complet împăcat cu lumea. — Mă n-auzi! încercă soldatul să-l deștepte dar, cum omul nu dădu nici un răspuns, îl bătu ușurel cu coada lăncii în piept, strigând din nou. Tu de colo, trezește-te! Hiyoshi deschise ochii, înhăță coada lăncii, cu un strigăt, și-l privi pe soldat. Apa învolburată din jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
era scris: „Pentru Mama, Tokichiro”. Prăvălierul îl luă, întrebând dacă într-adevăr nu era urgent. Nu, cum spuneam, nu este. Se poate oricând. Chiflele dumneavoastră au fost întotdeauna favoritele mamei mele. În timp ce vorbea, luă o îmbucătură, iar gustul chiflei îi deșteptă un noian de amintiri care îi aduseră imediat lacrimi în ochi. Erau chiflele care mamei sale îi plăceau atât de mult. Își amintea zilele copilăriei lui, când trecuse prin fața acelui magazin, jinduind să-i cumpere câteva și dorind atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de rușine reputația marțială a clanului Takeda și a fi luați în râs mai târziu. Ajunseseră atât de departe dar, în cele din urmă, amândoi generalii își retraseră trupele. Înăntru, când auzi glasul aghiotantului său pătrunzându-i somnul, Ieyasu se deșteptă cu o tresărire. — N-am murit! strigă el, sărind în sus de bucurie. Și trimise imediat trupe în urmărirea inamicului. Așa cum era de așteptat, Yamagata și Baba nu-și pierdură capetele în confuzia creată, cu organizară rezistența, aprinseră focuri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dar spre cer încă nu se înălțau flăcări sau fum. Nobunaga se trezi cu o tresărire, fără nici un motiv anume. După o noapte de somn bun, dimineața se scula în mod firesc de unul singur. Încă din copilărie, întotdeauna se deșteptase în zori, oricât de târziu s-ar fi culcat. Se trezea - sau, mai bine zis, deși încă nu era pe deplin conștient și mai avea capul pe pernă, trecea printr-un fenomen aparte. Era o tranziție de la vis la veghe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
din nou. Luna și norii păreau a sta suspendați în mijlocul cerului nocturn. Dar, oricât de furișat înaintau, când porniră în susul pantei, caii începură să disloce pietre sau să calce pe lemne putrede, și până și ecourile unor asemenea sunete mărunte deșteptară păsările adormite. De fiecare dată când se întâmpla acest lucru, Mitsuhide și partizanii săi își potoleau în grabă caii. După îngrozitoarea înfrângere, fugiseră la Castelul Shoryuji și se odihniseră. Mai târziu, discutaseră ceea ce aveau de făcut, dar în cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Genba, răzbăteau cu desfătare prin perdele. Deodată, undeva se opriră cinci sau șase cai și un grup de oameni cu armuri și coifuri alergară în direcția cartierului general de campanie. Membrii statului major, care dormeau așezați în jurul lui Genba, se deșteptară repede și priviră afară. — Ce e? răcniunul. — Au venit Matsumura Tomojura, Kobayashi Zusho și ceilalți cercetași. — Să intre. Omul care-i invitase era Genba. Trezit pe neașteptate, avea ochii măriți din cauza surprizei și încă roșii de nesomn. Se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a doua zi, Genba se culcase devreme. Soldații săi dormeau deja și ei. Era aproape Ora Mistrețului, când Genba se ridică în capul oaselor, trezit din somnul său ușor. — Tsushima! strigă el. Osaki Tsushima dormea în apropiere și, până se deșteptă, Genba ajunsese deja în fața lui, strângând în mână o lance pe care o luase de la un paj. — Tocmai am auzit un nechezat. Du-te și vezi ce e. — Imediat! În timp ce ridica perdeaua, Tsushima se ciocni de un om care țipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Ghicește-mi în cafea (1938) și Bătaia (1942). Neîndoios, d. Victor Ion Popa purcede din vâna atât de viguroasă a d-lui Mihail Sadoveanu. Sensibilitatea sa domoală, de moldovean duios, natura provincialistă a lexicului, inflexiunea lirică a tonului narativ ne deșteaptă în spirit ecoul prozei sadoveniste. Cu Velerim și Veler Doamne ne întărim din nou impresia asupra înrudirii, în spirit, în procedee, în lexic, cu cel mai mare liric sămănătorist. Aici se cuvine însă o lămurire preliminară. A califica drept sămănătorist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
de coloniștii din Bucovina, încît resentimentul tinerimei românești au fost firesc. Guvernul învecinat ar trebui să fie chiar mândru de aceste acte de rezistență, pentru că ele dovedesc temeinicia și valoarea educativă a școalelor din Austria. Dacă școalele de acolo ar deștepta numai mintea, lăsând simțirile inimei în paragină, dacă tinerimea ar fi crescută numai pentru a-și căuta de interese personale, a se târâi înaintea puternicilor zilei și a săruta mâna care-i lovește, atunci desigur că acte de rezistență n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
juca în istoria acestei lumi, nu ne-am aruncat niciodată ochii dincolo de granițe, nici cu speranța, nici cu dorința; ba convinși că, prin orice mișcare făcută la noi în favorul consângenilor din monarhia habsburgică, nu le facem acestora decât rău, deșteptând prevențiunile și prepusurile neîntemeiate ale concetățenilor lor de altă limbă, am evitat cu îngrijire de-a vorbi în bine or în rău despre ei, decât prea arareori, când se întîmplau cazuri de-o monstruoasă exagerațiune. Iată de ce e vorba în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă tot la Camere să vie să i se acorde drepturile de cetățean. Prin aceasta am luat o garanție puternică, fără să ni se poată striga; persecuțiune religioasă. Apoi, fiindcă trebuie să dăm timp poporațiunilor noastre rurale de a se deștepta și de a ajunge la acel grad de cultură prin care să-și poată apăra singure interesele în contra cămătarilor și esploatatorilor de tot felul, trebuie să cerem ca pământurile țăranilor să fie declarate prin lege nealienabile încă pentru, 30 ani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au votat pentru liste și. se redeșteaptă la vederea fiecărui evreu intrat în cetățenia română fără ca el s-o fi cerut. Nu ne pasă de evrei; nu ne pasă de deputați; ei sânt vrednici de sentimentele pe cari le știu deștepta în societatea noastră. Oameni ca Leibu Iancu, Mandel Miser, Alter Moritz, Pantazi Ghica, Pătîrlăgeanu, "Fundescu și alți asemeni nu prea țin la părerile ce au alții despre dânșii; și bine fac! Ne gândim însă că e vorba de țara noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care pietre și copaci, râuri și izvoare începură a vorbi cu el și a-i aduce aminte de casa părinților, de locurile părintești și tot amestecul acesta de vorbiri îl fermecă și-l ademeni atât de mult încît, cum se deșteptă, încălică și lua drumul spre casă. El adormise în valea "aducerii aminte". Cum ieși din cercul magic al zânei, începu a nu mai cunoaște lumea. Ajunse într-un loc unde știa că e un oraș mare și nu găsi decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
astfel moștenirea federalistă a titoismului, inspirat din marxismul internaționalist, deși oprima naționalitățile care doreau să se emancipeze. Rasismul, dincolo de actele sale cotidiene pe care trebuie să le condamnăm, se manifestă mai ales prin această insistență În dorința lui de a deștepta efectele prejudecăților, care altminteri ar putea fi puse În carantină, tratate sau reduse; el rezidă esențialmente În voința doctrinară, coerentă, răuvoitoare, pragmatic incarnată uneori În ură și materializată În comportamente precise ale unor indivizi ocupați „cinstit” cu „apărarea” posesiunilor proprii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
înainte, în care N. Sterescu precizează că revista își propune „să pună în valoare tinerele talente literare”, considerând că nu există „o tipăritură care să primească cu inima deschisă slova tremurândă a începătorilor”. În program se afirmă dorința de a deștepta „gustul pentru citit, pasiunea pentru cărțile frumoase, interesul pentru manifestările de artă”. Colaborează cu versuri Virgil Carianopol, Radu Gyr, Ștefan Stănescu, Octav Sargețiu, Ștefan Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu, Mihu Dragomir, Pavel P. Bellu ș.a. Proză dau Aurel Bugariu, Marin Preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
poezie, "Chemare", considerată dușmănoasă, pentru care va fi condamnat la 8 ani de închisoare, așa cum Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru poezia "Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane", pedeapsă comutată ulterior la temniță pe viață. Pentru intonarea imnului "Deșteaptă-te române", sentința a fost: 6 ani de închisoare (document 132), pentru datul cu părerea "necorespunzător" numai 7 ani (document 133) etc. Deținerea de cărți "interzise", în opinia regimului, era considerată o crimă. Un medic (document 142) este condamnat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condamnați politic, doar pentru ca Securitatea să-și demonstreze astfel utilitatea și eficacitatea. A întîlnit un bătrîn muncitor sondor, care primise 9 ani de muncă silnică, pentru că îmbătîndu-se la cîrciumă cu ortacii, în ziua de salariu, s-a apucat să cînte "Deșteaptă-te române"! Un caz asemănător a fost la mine în sat, a primit numai 6 ani. Un învățător era condamnat la moarte, pentru că elaborase un "proiect de eliberare a României", iar patru preoți au primit ani grei pentru că îi împărtășiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]