668 matches
-
de exemplu, muzică pop și “world music”) 4. Postmodernitatea naivă: aceasta nu reacționează la dezvoltarea modernității sau a avangardei, deoarece nu poate sau nu vrea să le recunoască. Drept exemple servesc neo-tradiționalismul și, într-o oarecare, măsura minimalismul. 5. Postmodernitatea decăzuta: aceasta ar putea reprezenta expresia stării amorfe, a proximității față de starea de “rebut”, de amatorism și șarlatanie. 6. Postmodernitatea epigonica: aceasta ar putea reprezenta o nouă fațetă a practicii musicale - care nu ar fi esențialmente polistilistică sau ironică, dar realizată
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Universității, dar, fără voia lor, i-au relevat tocmai această natură, menită a se înscrie în conștiință ca un izvor al unei istorii neîntîmplate. Al unei istorii blocate în potențial. Un izvor paradoxal al idealului activ, irigînd o realitate pasivă, decăzută. Un fenomen cu atît mai semnificativ cu cît exprima putința unei credințe autentice, a unei fidelități patetice în fața vacuității morale, a disponibilității truculente a libertinilor postideologici. Cu atît mai important cu cît opunea unui contingent corupt tabloul unei utopii absolute
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
ajuns în cărți, deși suntem aici de câteva zeci de ani. Pentru un astfel de loc, e puțin. Ei bine, eu cândva am fost hobbit./ - Hobbit decăzut? se miră Smeagolița, căci oricine știe că smeagolii nu sunt altceva decât hobbiți decăzuți./ - Nu, nu, mai degrabă unul decadent... Iar înainte de asta, am fost chiar om. După ce m-am așezat aici, la casa mea, și-am devenit povestuc, mi s-a spus Dublu B, în onoarea celor doi B pe care îi purtam
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
o asemenea constatare, refuzul cîștigului din mîna celui blestemat e categoric: „Și-acum, să-i fi dat bogătașul plata întreită, nu-i mai trebuia”. Fefeleaga se lasă cufundată în imaginea muntelui de piatră și refuză confundarea, contopirea într-o umanitate decăzută. Dimensiunea etică se relevă neașteptat. Este oare Fefeleaga o învinsă? Ce forță o face să înainteze în viață? Este ea, oare chiar întruparea destinului implacabil, cel care te duce prin fericire și nefericire fără să facă vreun gest de ezitare
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
realiza printr-o disociere atît față de odiosul "realism-socialist", cît și față de feluritele compromisuri ale fazei național-comunismului. Specificul lirismului d-sale îl alcătuiește o viziune a ethosului care, departe de-a fi o retorică uscat moralizatoare, o searbădă probozire a contemporaneității decăzute, se proiectează asupra cosmosului, asupra ocultelor sale resorturi. Aspirația spre puritate, biografic motivată, se dilată astfel pînă la dimensiunile conștiinței umane în genere, care se confruntă definitoriu cu impuritatea, cu degradarea, cu corupția ce răspund unui registru escatologic. Puritatea apare
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
la stomac și stringența defecației îl agită în preajma unei catedrale abandonate -, cât și ca răscolire a patimilor, a frustrărilor, a dorințelor imposibile, a contorsiunilor și zvârcolirilor sufletului faustic. Această degradare a materiei este parte a moștenirii mefistofelice, a unei corporalități decăzute, prin care diavolul regizează căderea ultimă, pierderea sufletului. Cea de-a două dimensiune a Faustului lui Sokurov ne aruncă în inefabilul jocului dintre lumină și umbră, și ține de o artă a clarobscurului pe care Caravaggio o descoperă în pictură
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
vine în atingere cu uscăturile omenirii, cu resturi de popoare vechi cari au trecut prin toate mizeriile unei civilizații stinse, cu acele resturi în care vertebre și cranii sunt osificate și condamnate la o anume formă, resturi intelectual sterpe, fizic decăzute, moralicește slabe și fără de caracter. Toată viața publică a poporului tânăr se viciază, moralitatea lui decade, inteligența lui sărăcește și se usucă. Nu e nici un pericol pentru români de - a - și asimila rase tinere de orice origine ar fi, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și, cum pentru aceștia vorba filioque era pretextul de război civil și de împărecheri, tot astfel la noi vorba liberalism constituie pretextul sub care o ceată de negustori de principii monopolizează și nimicesc puterile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin receptarea unor neologisme, fie chiar din limbi înrudite, ci prin folosirea tezaurului lexical păstrat în limba poporului și în special prin dezvoltarea organică a limbii însăși. Țăranul este, zice-se, abrutizat și fără conștiință umană! Că este sărac și decăzut, asta desigur recunoaștem. Cauzele sunt multe și adânci, pentru că au un fundal istoric sumbru. Dar nu iobăgia țăranului - care în acea formă în care s-a găsit în Europa n-a existat niciodată în România - este cauza decăderii sale, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să mai uite de rutina zilnică. Parcă o văd și acum pe Tușica isterizîndu-se de fiecare dată cînd se ridica cortina și dădea ochii de costumele alea colorate din alte epoci. Aplauda ca o nebună, spune Curistul. — Traviata, adică femeie decăzută, sau așa ceva, zice Părințelul, ia uite cine se identifică de minune cu personajul, eu nu i-am oferit niciodată luxul ăsta, femeia trebuie obișnuită cu smerenia și modestia, zice. Exhibiționismul e pentru fufe, e de părere. — O văd și acum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Pe față Îți explodează un obuz, pe burtă ți se zvârcolesc soldații. În fața ecranului aristocrați năuci, absenți, tăioși, indiferenți, tembeli, privesc năprasnicele scene ce Încă Îți mai mânjesc pâlpâind fața cu umbrele lor apocaliptice. Te simți și tu aristocrat chiar dacă, decăzut și scăpătat, ești cel care face rafinate servicii. Lângă aparatul de proiecție stă lipit aparatul de filmat. În spatele lui, regizorul, autorul filmului. Îți spune ce să faci. Cum să te prefaci... Că ești valet... ... Stai liniștit În cimitir. Cimitirul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Și-o să te ia ăștia, fii fără grijă! Sper ca Domnului să-i fie milă de tine pentru felul în care te comporți cu cei care încearcă să te instruiască pe calea sa. Tu și familia ta sunteți niște creștini decăzuți. Voi nu vă mai aflați în condicile bisericii. Eu văd asta, eu văd toate lucrurile astea. Vei rămâne în camera asta să meditezi asupra greșelilor tale și nu o vei părăsi până nu mă întorc eu după tine. A închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
puțind de la o poștă, în tramvaie, în școli și mai ales în sine însuși. în filmul lui Pintilie, Caragiale trece prin Mateiu, pivnița din prima secvență (de altfel totul pare filmat sub pămînt) este o aluzie la adevărații Arnoteni, noblețea decăzută a acestora prăbușindu-se în țigănia cea mai frustă: o văgăună (a sufletului) unde se joacă în orăcăieli de danci conțină, unde pe cuptor zac puradele în păsărică goală, unde totul te face să simți duhoarea irespirabilă de țuică, slin
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fie o marcă a idolatriei?) de atât de puțină înțelegere pentru textele reale. Dincolo de "Zacharias Lichter" nu prea-l interesa literatura. Nu-nțeleg cum Dumnezeu îi căzuse romanul lui Matei Călinescu în mâini. Poate ca-n faimoasa scriere SF unde urmașii decăzuți ai unei civilizații dispărute se-nchinau la o "scriptură" ce nu era de fapt decât un cont de bancă al unuia, Leibowicz, dacă mai țin bine minte... De cele mai multe ori, cred, idolatria în cultură se bazează pe o asemenea neânțelegere
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
frust, în ordinea nemijlocită a vieții. Căci se constituie sub o altă intenționalitate, secundă sau elevată, eventual liber de orice intenționalitate. Ne atrag uneori către cele inactuale, în sensul nietzscheean al cuvântului. Nu înseamnă că nu cunosc forme vulgare sau decăzute, o anume violență uneori. Doar că privesc lumea sensului în alt mod decât cel obișnuit. Iar relevanța lor în viața unuia sau altuia dintre noi ar trebui văzută cu fiecare caz în parte, ca și măsura în care dau seama
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
femei și fără băutură. Sunt blânzi numai o lună înainte și o lună după nuntă, și pe urmă cad iar în patimile lor. Și dacă ar fi ceva de capul femeilor după care umblă! Dar le aleg pe cele mai decăzute, pe cele mai strâmbe. Georgeta, de exemplu, ce-ai văzut tu la ea, Stănică, de-o ridici în slava cerului? Aglae: Copilul să asculte de mama lui, fiindcă nimeni mai mult decât mama lui nu-i dorește binele. Dragoste! Fleacuri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la „Animafilm“, directoarea, nevasta lui Utan, a recurs la o stratagemă specifică sistemului, al cărei sens nu l-am înțeles pe loc. Mi-a spus așa: Te duci în audiență la Ilie Rădulescu (un fel de rival al lui Ceaușescu, decăzut, dar încă între șefii partidului, primar al Bucureștiului). Lui „îi plac scriitorii“, spui cum te cheamă și-l întrebi dacă lui i se pare că aș face bine să lucrez la „Animafilm“. El, bineînțeles, a încuviințat, că ar fi fost
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
decât amintirea istorică a unei lungi activități și dreptul formal de-a exista mai departe. Regele Ludovic I (cel Mare) al Ungariei și mumă-sa Elisabeta au fost aceia cari au dat Scaunului roman cel dentîi impuls spornic pentru reînvierea decăzutei episcopii. În anul 1347 Clement VI aduse la cunoștința episcopului de Calocsa cumcă, după cererea și recomandarea celor doi solicitatori regali amintiți mai sus, au numit pe capelanul lor, călugărul Augustin (Lectorem ordinis heremitarum sancti Augustini) Toma de Nympti, episcop
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu poată ajunge la auzul dumitale. De ce tocmai dumitale am vrut să-ți spun toate astea, numai dumitale - nu știu; poate pentru că într-adevăr o iubeam foarte mult. Această femeie nenorocită e profund convinsă că ea e ființa cea mai decăzută, cea mai depravată din câte există pe lume. O, să n-o faci de ocară, să nu arunci cu piatra în ea. S-a chinuit prea mult cu conștiința rușinii ei nemeritate! Și cu ce-i vinovată, Doamne-Dumnezeule! Ah, clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că îl vede? Să vorbești cu un om și să nu fii fericit că îl iubești? O, nu mă pricep să exprim... dar câte lucruri minunate nu se pot întâlni la fiecare pas, lucruri pe care și omul cel mai decăzut le-ar găsi minunate? Priviți un copil, priviți aurora dumnezeiască, priviți cum crește iarba, priviți ochii care vă cercetează și vă iubesc... Se ridicase de mult în picioare vorbind. Bătrânelul îl privea deja speriat. Lizaveta Prokofievna strigă: „Ah, Dumnezeule!“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ea numai din nihilism și de dragul scandalului care avea să urmeze, ca să nu-și refuze plăcerea de a se căsători în ochii întregii societăți cu femeia aceea pierdută, demonstrând astfel că, după convingerea lui, nu există nici femei pierdute, nici decăzute, ci doar femeia liberă, că nu crede în vechea ierarhizare adoptată de lumea bună și nu recunoaște decât „problema feminină“. În sfârșit, voia să demonstreze că, după el, o femeie decăzută e chiar întrucâtva mai presus decât una nedecăzută. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
după convingerea lui, nu există nici femei pierdute, nici decăzute, ci doar femeia liberă, că nu crede în vechea ierarhizare adoptată de lumea bună și nu recunoaște decât „problema feminină“. În sfârșit, voia să demonstreze că, după el, o femeie decăzută e chiar întrucâtva mai presus decât una nedecăzută. Această explicație părea foarte verosimilă și fusese acceptată de majoritatea vilegiaturiștilor, mai ales că era confirmată zilnic de fapte concrete. Ce-i drept, multe lucruri rămâneau neelucidate: se spunea că biata fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
confesiuni nu se pot scrie decât cu lacrimi. Dar lacrimile mele ar îneca această lume, precum focul meu interior ar incendia-o. N-am nevoie de nici un sprijin, de nici un îndemn și de nici o compătimire, căci deși sânt cel mai decăzut om, mă simt totuși atât de puternic, atât de tare și de fioros! Căci sânt singurul om care trăiesc fără speranță. Or, aceasta este culmea eroismului, paroxismul și paradoxul eroismului. Suprema nebunie! Toată pasiunea haotică și dezorientată din mine ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
frică, de ce îmi vine să înghit întreaga această lume, pentru a opri creșterea iubirii mele? Mizeria mea este de a voi să fiu înșelat în dragoste, pentru a avea motive în plus să sufăr. Numai în iubire poți vedea ce decăzut ești. Căci acela care a privit moartea în față mai poate iubi? Și-ar putea muri el din cauza iubirii? Precum în extaz se realizează purificarea de toate elementele individuale și contingente, rămânând numai lumina și întunericul, ca elemente capitale și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sărite pe omul cel mai pașnic. E clar că Livia vrea să se răzbune. Însă nu știe pe cine. Oftează din nou. Magia e totuși altceva. Nu-l interesează discuțiile filozofice, anti teza dintre ce-i legal și practicile religioase decăzute. Problema e mult mai gravă, iar Livia, cu inteligența ei pătrunzătoare, a sesizat-o. În esență, cel puțin, dacă nu și în detaliu. Magia nu poate fi stârpită. Este înrădăcinată în adâncul sufletului, în dorința fiecăruia de a fi sănătos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]