3,785 matches
-
vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire (40,8%), matematică (46,6%) și științe (43,9%), precum și o scădere a absolvenților de învățământ terțiar (23,3%), aceasta rămânând cea mai scăzută din toate țările UE; ... – între 2012 și 2022, în România, decalajul de performanță la matematică asociat cu statutul socioeconomic s-a mărit, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. În țara noastră, odată cu creșterea incluziunii pe această perioadă de timp, se constată și o mai mare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
precum și o scădere a absolvenților de învățământ terțiar (23,3%), aceasta rămânând cea mai scăzută din toate țările UE; ... – între 2012 și 2022, în România, decalajul de performanță la matematică asociat cu statutul socioeconomic s-a mărit, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. În țara noastră, odată cu creșterea incluziunii pe această perioadă de timp, se constată și o mai mare segregare din punct de vedere al statului socioeconomic;*29) *29) Raport Național PISA 2022, https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2023/12/PISA_Raport_2022_08-12- 2023.pdf
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
din termenul de rambursare al operațiunii sau corespunde unei durate de 6 ani, luându-se în considerare durata cea mai mare dintre cele două. ... (3) Asigurarea creditului la export conform alin. (2) se poate acorda în cazuri justificate de un decalaj între data la care debitorul dispune de fonduri și profilul serviciului datoriei, care ar rezulta din aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) și d) sau atunci când graficul de rambursare nu corespunde cu fluxul de numerar disponibil al debitorului sau
NORMA nr. N3.3.3 din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278867]
-
regiuni ale statelor membre se confruntă cu declinuri și transformări economice semnificative, altele sunt caracterizate de inovare și creștere economică. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a transformat piața muncii, a accentuat importanța deținerii de competențe digitale și a sporit decalajul digital, a făcut și mai necesară actualizarea competențelor forței de muncă și a demonstrat că sistemele de educație și formare trebuie să fie suficient de flexibile astfel încât la apariția oricărei perturbări procesele de învățare să nu se oprească. Persistă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
10,8%. Și în anul 2022, rata populației adulte, din aceeași categorie de vârstă, care a avut o experiență recentă de învățare s-a îmbunătățit cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent când s-a înregistrat 5,4% dar cu un decalaj semnificativ de 6,5 puncte procentuale în comparație cu media UE de 11,9%. Grafic nr. 1 Sursa: Eurostat Nivelul scăzut de participare la învățare în rândul adulților a condus la deficite persistente de competențe, ceea ce împiedică creșterea economică și îngreunează
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
UE de 73,1 %. Ratele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă, al romilor, al femeilor și al persoanelor cu un nivel scăzut de calificare rămân cu mult sub mediile UE, în timp ce decalajul cauzat de dizabilități în ocuparea forței de muncă a crescut la 30,4 puncte procentuale. În anul 2021 dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-64 ani cu nivel scăzut de educație, doar 34,7% erau ocupate. Rata șomajului a scăzut, dar, este
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
este legată de implementarea dublei tranziții, verde și digitală, care impune schimbări în dezvoltarea de competențe cu scopul valorificării întregului lor potențial. România trebuie să consolideze competențele digitale ale populației și ale forței sale de muncă, reducând în același timp decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale. Calificările ar trebui să conțină competențe pentru protecția mediului, indiferent de sectorul de activitate. Acest aspect presupune ca după introducerea de competențe de mediu la fiecare calificare, toți angajații să fie instruiți în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
formarea pe tot parcursul vieții; se referă la o cultură redusă în ceea ce privește beneficiile formării pe tot parcursul vieții; [v] România trebuie să consolideze competențele digitale ale populației și ale forței sale de muncă, reducând în același timp decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale; [v] Se impune promovarea unei noi culturi a învățării, menită a evidenția relevanța competențelor de bază pentru toți și a acumulării continue de cunoștințe, aptitudini și abilități relevante, la toate nivelurile, în contexte
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
de bază, învățarea în rândul adulților poate ajuta economiile și societățile să devină mai puternice și mai reziliente. În Europa, un număr tot mai mare de persoane trebuie să își actualizeze și îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele pentru a acoperi decalajul dintre educația și formarea lor formală și nevoile unei societăți și ale unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă. Pentru a-și dezvolta cunoștințele, aptitudinile și competențele personale, sociale, culturale și profesionale, persoanele au nevoie de acces
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
Adaptarea instrumentului SELFIE la formarea adulților SELFIE - AUTO-REFLEXIE asupra învățării eficiente prin încurajarea utilizării tehnologiilor educaționale inovatoare. ... Direcția de acțiune 5.2. Extinderea furnizării formării pentru dobândirea de competențe digitale și verzi La nivelul Uniunii Europene există intenția de reducere a decalajul digital față de Statele Unite. Mai mult de jumătate dintre firmele europene au investit în digitalizare în timpul pandemiei de COVID-19 și ajung rapid din urmă colegii lor din SUA în implementarea tehnologiilor digitale avansate. În ciuda progreselor, Europa nu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
nu atinge obiectivul UE, ca cel puțin 80% dintre persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani să dețină competențe digitale de bază. Pentru un răspuns pozitiv formarea profesională trebuie să asigure competențe digitale, de baza, avansate, să reducă decalajul față de alte SM. În consecință dobândirea de competențe digitale reprezintă o prioritate a formării profesionale ● aplicarea politicilor europene privind deținerea de competențe verzi și digitale se impune ca prioritate și conduce la regândirea formării profesionale Anterior pandemiei, obiectivele UE
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
funcționarului public - evoluția ansamblului situațiilor juridice și efectelor produse, prin concurs, mobilitate și/sau promovare într-o funcție publică superioară, care intervin de la data nașterii raportului de serviciu al funcționarului public și până în momentul încetării acestui raport; ... ș) evaluarea decalajului de competențe - instrument utilizat în realizarea previzionării necesarului de resurse umane din funcția publică cu scopul de a analiza diferența dintre competențele de care are nevoie autoritatea sau instituția publică și cele pe care le are personalul la un moment
NORME din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277791]
-
Constituțională, de exemplu, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, precitată, prin care a statuat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competențe. Totuși, în cauza de față, nu poate trece neobservat decalajul temporal dintre momentul adoptării hotărârii criticate (27 iunie 2023) și cel al sesizării Curții Constituționale (29 noiembrie 2023). Or, dreptul de a solicita verificarea constituționalității hotărârilor Parlamentului ar trebui exercitat în spiritul bunei-credințe și al loialității constituționale, în condițiile în
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
bune practici, inclusiv, dacă este cazul, oferă orientări pentru statele membre. ... Comisia evaluează dacă STL naționale sunt adecvate pentru atingerea țintelor și obiectivelor UE stabilite în mod colectiv în regulamentul privind guvernanța și să furnizeze informații cu privire la orice decalaj colectiv rămas.*2). *2) Strategii naționale pe termen lung (europa.eu) ... 1.2. Prezentare generală a obiectivelor STL din alte țările membre UE 1.2.1. Reducerea emisiilor de GES Majoritatea țărilor UE includ în STL reducerile estimate ale emisiilor de GES până în 2050
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
de redresare și reziliență, se abordează nevoia urgentă de modernizare și digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, astfel încât colectarea impozitelor să fie mai eficientă în raport cu obiectivul de a crește raportul venit - PIB și de a reduce decalajul fiscal la TVA, întrucât este necesară consolidarea colaborării și comunicării cu alte administrații fiscale, precum și cu organisme internaționale, pe ariile de interes și prioritățile comune existente la nivel internațional, inclusiv consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 23 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280078]
-
489. Aceste diferențe se explică în bună măsură prin ponderea ridicată a elevilor români care au înregistrat rezultate slabe, sub nivelul 2 în sistemul de clasificare utilizat: 46,5% la matematică și 40,8% la citire. Rezultatele la evaluările naționale indică un decalaj pronunțat între rezultatele obținute în școlile rurale comparativ cu cele urbane. În 2022, peste 36% din elevii din școlile rurale nu au reușit să obțină nota 5 la matematică, față de 14% în cazul elevilor care au studiat la școli
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
premise pentru specializarea inteligentă. Relansarea cercetării și inovării, inclusiv a specializării inteligente, depind decisiv de antrenarea investițiilor publice în cercetare-dezvoltare, capitol la care România, cu doar 0,17% din PIB în 2018, se plasează pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Sunt decalaje semnificative față de media UE în ceea ce privește structura personalului C&D pe sectoare. Astfel, în totalul personalului C&D, echivalent normă întreagă, sectorul de afaceri reprezenta în 2019 doar 37%, comparativ cu media UE de 58%, sectorul guvernamental 39%, față
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
însăși noțiunea de handicap plasând persoana în cauză într-o poziție dezavantajată față de ceilalți,*25 tinerii de etnie romă, care, în pofida numeroaselor strategii și politici naționale, dar și europene, continuă să aibă un standard de viață care prezintă un decalaj ridicat față de cel al populației majoritare. *25 Liviu Manea, Dizabilitatea ca factor de risc privind accesul la educație în Calitatea Vieții nr. 1-2, 2006, https://www.revistacalitateavietii.ro/oldrcv/2006/CV-1-2-06/4.pdf p. 43. De asemenea, o atenție sporită la nivelul politicilor europene și naționale este
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
începând cu 2015 a rămas relativ ridicată, 14,7% în 2019 și 14,8% în 2020, și în continuare peste media UE, de 10,1% în 2019 și 11,1% în 2020. Raportul de Țară al Comisiei Europene pentru anul 2020 subliniază faptul că decalajul de inactivitate dintre tinerii cu un nivel scăzut de calificare și cei cu înaltă calificare rămâne ridicat, de 43,3 puncte procentuale. În prezent reducerea numărului tinerilor ce se află în această categorie este unul dintre obiectivele Comisiei Europene, care, cu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
mică prevalență a problemelor de sănătate de lungă durată în această grupă de vârstă a fost constatată în România, Italia, Grecia și Bulgaria, toate mai puțin de 5,0%, însă diferențe între statele membre ale UE ar putea fi legate de decalajele de diagnosticare și tratament la timp a acestor probleme. Prin urmare, nu se poate preciza dacă starea de sănătate a tinerilor este mai bună în România sau este vorba de un sistem medical care nu detectează la timp probleme de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
candidat de pe lista electorală, până la următoarele alegeri. Această prevedere introduce un nou nivel de răspundere directă a parlamentarilor față de alegătorii lor. Deși, pe hârtie, parlamentarii sunt delegați ai poporului și ar trebui să îi reprezinte interesele, uneori decalajul dintre promisiunile electorale și acțiunile efective poate crea nemulțumire în rândul electoratului. Revizuirea propusă permite cetățenilor să acționeze direct atunci când simt că reprezentantul lor nu își îndeplinește mandatul în mod satisfăcător. Motivația acestei revizuiri se învârte în jurul ideii
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
minim de alocare bugetară, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea calității sistemului educațional. O pondere mai mare din PIB destinată educației înseamnă resurse semnificative pentru infrastructura școlară, pentru salariile cadrelor didactice și pentru programele educaționale, având potențialul de a reduce decalajele educaționale și de a stimula dezvoltarea intelectuală a tinerei generații. Modificările aduse articolului 34, legate de finanțarea sănătății naționale și de consimțământul pentru tratamentele medicale, evidențiază preocuparea pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate și pentru autonomia pacientului. Prin garantarea unui procent
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din Constituție, în speță a avut loc o asemenea încălcare. Nu ne aflăm în situația de diferențiere a sporurilor între diferite categorii de personal, deoarece regula este aceeași, ci doar începutul aplicării acesteia diferă în timp, creându-se astfel un decalaj care nu este justificat prin prisma dispozițiilor constituționale. Depune note scrise. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că nu se susține critica formulată în raport cu art. 16 din Constituție, întrucât
DECIZIA nr. 428 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277433]
-
Europa Digitală (Digital Europe Programme) care vizează accelerarea transformării digitale a economiei, industriei și societății europene, beneficii aduse cetățenilor, administrațiilor publice și întreprinderilor din Uniune și îmbunătățirea competitivității Europei în cadrul economiei digitale mondiale, contribuind în același timp la reducerea decalajului digital în Uniune și consolidând autonomia strategică a Uniunii prin sprijin holistic, transsectorial și transfrontalier și o contribuție mai solidă din partea Uniunii. Investițiile, prevăzute în cadrul Pilonului II - Transformare digitală, sunt complementare cu cele ce urmează a fi finanțate
ANEXĂ din 22 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276966]
-
Europa Digitală (Digital Europe Programme) care vizează accelerarea transformării digitale a economiei, industriei și societății europene, beneficii aduse cetățenilor, administrațiilor publice și întreprinderilor din Uniune și îmbunătățirea competitivității Europei în cadrul economiei digitale mondiale, contribuind în același timp la reducerea decalajului digital în Uniune și consolidând autonomia strategică a Uniunii prin sprijin holistic, transsectorial și transfrontalier și o contribuție mai solidă din partea Uniunii. Investițiile, prevăzute în cadrul Pilonului II - Transformare digitală, sunt complementare cu cele ce urmează a fi finanțate
GHID DE FINANȚARE din 15 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274553]