1,215 matches
-
viza o reputație, a spera la celebritate, a-i frecventa pe mai-marii zilei, pe cei puternici, a călători, a face politică sunt tot atâtea vicii, perversiuni și obiective care corup existența. Căutarea acestor false valori nu poate duce decât la decepție, deziluzie și regrete. Ficțiuni, praf în ochi, frivolități, fleacuri și vanități... în schimb, plăcerile bune, cele ale filosofului, întrețin o relație directă cu a fi. De altfel, numiții filosofi pot gusta aceleași plăceri ca și ceilalți - de exemplu, prostituatele trecute
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
artistului le-ar fi reclamat. Să fie într-adevăr Ion Sava atât de uitat? Sau, ca să folosesc o expresie, după mine nu prea inteligentă, dar destul de curentă: o fi Ion Sava „depășit”? Chiar dacă această expoziție a fost pentru unii o decepție, faptul acesta ar fi trebuit și el să fie consemnat și comentat, ar fi trebuit să dea naștere la întrebări și ipoteze. Ion Sava a fost o mare personalitate a artei noastre, un artist de excepțională inteligență și de un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
deoarece ele semnifică prezența a tot atâtea momente de transformări și chiar transfigurări ale felului nostru de a fi, semnifică faptul că noi ne creăm continuu pe noi Înșine. Μ Într-o mare dragoste care cunoaște, la un moment dat, decepția, logica rațiunii intervine și aduce argumente justificative, care lasă loc uitării, iertării sau Împăcării. În schimb, logica inimii privește iubirea dezamăgită (sau trădată) ca pe un fapt care nu poate fi reluat niciodată. Inima judecă așadar În termeni de concluzii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvinte încrucișate: „Cei ce se pregătesc să întreprindă sporirea fațadei templului literar cu o altă culoare, cei ce-și imaginează că înfășurând ciocolată poeziei naționale într-o poleiala de culoarea lanurilor sau a cerului ne vor mântui literatura vor avea decepția timpului pierdut...” Semnează versuri Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Elenă Diaconu, Mihnea Gheorghiu, Ben Corlaciu ș.a., iar proza, Dinu Pillat, Emil Ivănescu, N. Smeureanu; lui Marin Preda i se reține o bucată după răspunsul la „Poștă redacției”. Critică literară dau Marin
ALBATROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285219_a_286548]
-
a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și mentalității maniheice a basmului - lume a absurdului naiv. Reacția frustrărilor în lanț pornește de
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
Absolutizarea acestui criteriu, aparent „pur literar”, introduce sau agravează o anumita ambiguitate legată de „originea națională”, trece cu vederea situațiile frecvente de bilingvism sau de interferente multiculturale și multilingvistice, căutând să stabilească o identitate și o apartenența „autentice”. Iată de ce decepțiile scriitorilor din țară față de demobilizarea scriitorilor din exil sunt În același timp de Înțeles și de dedramatizat. Definirea critică a exilului doar prin relația cu țara de origine (România) după 1989 pornind de la constatarea că doar doi scriitori importanți s-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
n-ar avea la drept vorbind un „exil”, ci doar o „emigrație literară”, lipsindu-le românilor și organizarea unei diaspore și solidaritatea, unitatea unui autentic „exil” este rezultatul unei reprezetări preponderent politice a exilului ca grup mobilizat. Concluziile În urma acestei decepții sunt, pe de-o parte, că singurii „exilați autentici” sunt cei ce aparțin primei generații a exilului, dintre care mulți au rămas vreme de cincizeci de ani Închiși Într-un fel de ghettou cultural. Iar pe de altă parte, afirmarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
marthusiană dictată de partidul comunist și de «contra-selecție», defavorabilă «valorilor adevărate», Uniunea ajunsese de la vreo 900 la mai mult de 2.000 de membri. Scriitorii din exil, invitați la Congres, unii aleși membri de onoare, nu și-au ascuns totuși decepția față de o instituție care se arătase incapabilă să-și examineze trecutul și să procedeze la așteptatul «proces al comunismului». Concurență reprezentată de noile asociații intelectuale, angajate pe o nouă cale cu mai putine ambiguități sau precauții, este de asemenea la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ciclul morții de Camil Petrescu, autor pe care „îți face impresia că numai războiul l-a făcut poet și că în alt gen n-ar reuși”, sau simplicitatea contemplației din Povestea omului de Demostene Botez, dar e calificată ca o decepție reeditarea cărții lui Radu D. Rosetti, Din Egipt. Note din călătorie. O linie clasicizant normativă și tardiv sămănătoristă asumă L. prin editorialul lui D.I. Atanasiu din numărul 2, Unde sunt criticii? O retrospectivă sumară arată reverență pentru acțiunile lui Titu
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
de l’ URSS” din Franța, este invitat să participe la cea de a X-a aniversare a Revoluției din Octombrie. Sosind la Moscova la 20 octombrie 1927, vizitează URSS timp de șaisprezece luni și suferă un șoc de revoltă și decepție în fața realităților patronate de puterea bolșevică. La 15 februarie 1929 revine la Paris, unde în toamnă își publică, în volumul Vers l’autre flamme, impresiile și constatările. În 1932, aflat din nou în țară, se internează la Sanatoriul Filaret din
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
a timpului liber. Spre exemplu, persoanele care se întâlnesc la o petrecere pot să se implice într-o serie de jocuri, care le dezvoltă capacitățile de comunicare și îi unesc într-un fel (spre exemplu, persoanele care au suferit o decepție în dragoste pot să joace: „Înșelat(ă)”, pe când cele care au bucurii din relația cu partenerul pot interpreta jocul „Fericirea”). Este evident că aceste pseudojocuri au o arie de selectivitate crescută, deoarece cel care vine în interiorul unui joc în desfășurare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și trupul său, dornică să se unească întru totul cu el, ca să coboare împreună cu el în Unul” (I, 13, 3). Ca și Simon, Marcu este acuzat de folosirea filtrelor magice (amatoria) și de farmece (adlectantia) (I, 13, 4). Irineu amintește decepția provocată de soția unui diacon ortodox, victimă a acestor artificii, care și‑a oferit spiritul și trupul acestui impostor și pe care „frații” nu reușeau să o readucă pe drumul cel bun. Păcatul capital de care Marcu și discipolii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ceilalți, nevoia de a ieși În față, de a se impune. bă Mândria, reprezentând vanitatea, sentimentul atașării față de stări lipsite de conținut, inutile și frivole. Ea este caracterizată de o satisfacție excesivă pentru particularități fără o valoare În sine. că Decepția, reprezentând un sentiment complex al suferinței sufletești și morale a individului. Ea se manifestă prin tristețe, care este o stare prelungită de durere morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a Ïambhalei, În care naratorul trebuie să creadă cu stăruință fie și numai pentru a scrie prima ei frază. Însă rezultatul este unul dezamăgitor pentru narator și pentru cititori tocmai din cauza reculului Înțelegerii lor, din care rezultă o experiență a decepției (scr. visa-v³daka). Aceste Întâmplări fantastice petrecute În mijlocul Bucureștiului, fără să le bănuiască cineva, se rotesc și În jurul limitei de la care fantasticul (indian) devine sau poate deveni arbitrar. Proximitatea lui silențioasă dar imposibil de negat, ca și acumularea lui insesizabilă până la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Întâi sub forma unei fatalități existențiale: dragostea pentru Simina, o pictoriță care își arată talentul numai când este îndrăgostită; ea îl scoate pe Niculae Moromete din izolare și îl aduce în istorie. Dar Simina moare și Niculae cunoaște o nouă decepție. Circumstanțele se dovedesc mai puternice decât divinitatea din omul tare, inteligent, obsedat de o nouă morală în lume. Epilogul nu e reușit în acest roman al Fiului, în care apare și tânărul Moromete, tatăl autoritar, personajul fabulos al literaturii lui
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
lui Al. Macedonski, Criteriile în literatură (1/1913), stabilește câteva repere „pentru formarea unei opinii publice literare”: limba (ajunsă la o treaptă de echilibru) și ideea (calitățile formei interioare). Lui Eugeniu Sperantia îi aparțin și mai multe scrieri în proză: Decepție și vis, Iubire și suflet, Din „Cartea omului practic”, iar Horia Furtună dă fragmente dintr-un proiectat roman Loria, dar care va fi editat abia în 1934, sub titlul Iubita din Paris. Traducerile sunt, de asemenea, orientate spre promovarea literaturii
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
ca și în societate. 7. Psihologia și psihopatologia adolescenței Fiecare vârstă are specificul ei. După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă. Pentru adolescenți lumea este prea mică, iar ei se simt mult prea mari pentru lumea în care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cultul onoarei devine o pseudomistică, dominatoare, care va conduce persoana și viața individului. Mai sunt apoi hipertrofia Eului, manifestată prin tulburări de caracter, erori de judecată etc., adaptarea efectivă, autocontrolul în situațiile dificile ale vieții (nenorociri, doliu, lovituri ale vieții, decepții). Se știe că orice filosofie pesimistă prin natura și concluziile sale este nocivă pentru starea de sănătate mintală. 4. Eșecul și succesul Viața adultului este o competiție, care se desfășoară permanent sub semnul imperativului luptei și al responsabilității. În această
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
La fel de pornit Împotriva guvernului, dar fățiș, era generalul Gh. Manu, care și-a dat ostentativ demisia din clubul conservator . Așteptat ca un „mântuitor” de opinia publică, după cum scrie același Bacalbașa, guvernul Carp s-a dovedit repede a fi o mare decepție. Liderul junimist nu a acceptat programul regelui, pur și simplu nu credea că este cu putință o economie la buget de 20 de milioane fără ca aceasta să nu pericliteze practic orice dezvoltare. La prima ședință de guvern, P. P. Carp
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
vagi informatori, aristocrați decadenți, adolescenți rebeli, cupluri în destrămare etc. Stilistica tranșantă alternează cu ambiguitatea poetică, cu sugestia nostalgică sau cu notații ce definesc o feminitate discretă. Sunt surprinse evenimente politice, sunt restituite revelații asupra unor personaje, de asemenea certitudini, decepții, mici bucurii, toate definind o epocă de veșnică tranziție. SCRIERI: Una și aceeași iubire, București, 1986; Legați-vă centurile de siguranță, București, 1988, Eu sînt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Mica prăvălie cu orori, București
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
de peisajul ținuturilor în care trăiește. În Aventură dincolo de timp autorul pornește de la universul copilăriei și al adolescenței pentru a face trecerea către literatura fantastică. Îmbinarea realului cu fantasticul este realizată cu naturalețe, demonstrația urmărită fiind ruptura dintre vis și decepția pe care o aduce realitatea. Într-o peșteră, simbol al unui paradis atemporal, adolescentul descoperă un bătrân pustnic, din istorisirile căruia reiese că acțiunea se petrece în vremea lui Dragoș-Vodă. Accentul se mută de pe întâmplări pe fondul psihologic, V. dovedindu
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Noutatea”, „Sămănătorul”, „Vestea”, „Astra”, „Lamura”, „Revista Buzăului”, la suplimentul duminical al cotidianului „Țara” ș.a. A condus ca directoare, alături de Eugen Vaian în calitate de redactor-șef, revista literară „Săptămâna ilustrată” (1893), în paginile căreia a și publicat proze scurte (O pereche, Doctorul, Decepție) și a ținut, alternativ cu Eugen Vaian, rubrica „Convorbire săptămânală”. S-a implicat în dirijarea ziarului politic conservator „Țara” (1893-1897) și a lucrat în redacția săptămânalului bucureștean „Teatru, muzică, modă” (1897-1898), tipărind aici schițe și povestioare morale (De măritat, Jertfa
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
ale unei renașteri culturale ardelene. A mai scris în „Tribuna poporului” din Arad. Ultimii ani de viață îi sunt măcinați de tuberculoză. S.-R. cultivă aproape exclusiv lirica erotică. De o sensibilitate autentică, ascuțită de boală și de o puternică decepție sentimentală, autoarea este înrâurită de Mihai Eminescu, de la care preia motive, imagini și ritmuri. Versurile se detașează totuși de simpla imitație prin încărcătura de sinceritate care se străvede printre rânduri, prin spontaneitate, delicatețe și grație. Poeta a fost influențată și
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală incurabilă , la o dizgrație fizică nu sunt, În principiu, deosebite de cele care apar În legătură cu problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În sensul cel mai larg al cuvântului), cu conflictele familiale sau de altă natură. Ceea ce se cere descifrat În asemenea reacții este semnificația pentru „psihologia persoanei” a gestului de suicid, motivația să profundă (chiar abisala). Suicidul este adesea un
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]