1,598 matches
-
se poate integra dinamismului relațiilor internaționale actuale. În 1991, Stephen Walt scria un articol despre renașterea studiilor strategice și de securitate (Walt, 1991) În care enunța definiția securității așa cum era ea percepută În acel moment În comunitatea academică și a decidenților politici: securitatea poate fi definită ca studiul amenințărilor, utilizării și controlului forței militare. Ea examinează condițiile care fac utilizarea forței probabilă, felurile În care utilizarea forței afectează indivizii, statele, societățile și politicile specifice pe care statele le adoptă În vederea prevenirii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Îl au asupra securității internaționale. Mohamed Ayoob scrie despre securitate din perspectiva țărilor din lumea a treia și din acest punct de vedere a fost o voce aproape unică În anii ’90 pe acest subiect. Păstrând structura statului, el atenționează decidenții politici că principala sursă de insecuritate În țările subdezvoltate nu vine din exteriorul lor, ci din procesul incomplet de creare a structurilor statale și a monopolizării forței militare de către autoritățile centrale (Ayoob, 1997, pp. 128-130). De asemenea, Ayoob susține că
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
studiilor critice de securitate problematizează statul ca singur obiect referent al securității și se opun ideii că anarhia internațională este un dat. Ei susțin importanța securității individului și a implicațiilor pe care aceasta le poate avea asupra modului În care decidenții politici acționează. În plus, optează pentru adâncirea conceptului de securitate incluzând În el problema pericolelor ecologice, a economiei sau a migrației ilegale (Krause, 1996, p. 12) ca factori ce pot redefini nivelul la care securitatea trebuie să fie căutată sau
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
International Security, vol. XII, nr. 1, pp. 140-165. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Deciziile strategice În condiții de incertitudinetc "Deciziile strategice În condiții de incertitudine" Dragoș Paul Aligică Marian Zuleantc "Dragoș Paul Aligică Marian Zulean" Complexitatea problemelor de securitate națională obligă decidenții la căutarea unor tehnici și metodologii care să-i ajute În luarea unor decizii optime. Studiind ciclul politicilor publice, am văzut dificultatea cu care se pot structura problemele de securitate națională. Însă În modelele explicative ale analizei politicilor publice, luarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care se pot structura problemele de securitate națională. Însă În modelele explicative ale analizei politicilor publice, luarea deciziei este, probabil, cea mai dificilă etapă. De aceea, analiștii și militarii trebuie să posede capacități științifice și de facilitare, pentru a ajuta decidentul politic În luarea celei mai bune decizii. Decizia În problemele de securitate națională este una de tip strategic, În condiții de risc și incertitudine. Ea este orientată către viitor și trebuie să proiecteze cunoașterea prezentă către un viitor incert, Încercând
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Deciziile În condiții de risc pot fi privite ca un caz special, cu probabilități precise, al deciziei În condiții de incertitudine. Riscul și incertitudinea se pot distinge prin gradul de probabilitate. În cazul incertitudinii, probabilitățile nu sunt cunoscute precis, dar decidenții Își pot face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o părere despre probabilități, atunci sunt În situația de ignoranță completă. Termenul de incertitudine, definit mai sus, corespunde noțiunii mai larg
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al deciziei În condiții de incertitudine. Riscul și incertitudinea se pot distinge prin gradul de probabilitate. În cazul incertitudinii, probabilitățile nu sunt cunoscute precis, dar decidenții Își pot face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o părere despre probabilități, atunci sunt În situația de ignoranță completă. Termenul de incertitudine, definit mai sus, corespunde noțiunii mai larg utilizate de ambiguitate 1. Prognozele liniare simple sunt foarte ușor de realizat În timpul perioadelor de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nu sunt totalmente științifice și riguroase, au o valoare deosebită nu numai pentru analiza strategică, dar și pentru cea științifică. Altfel spus, aspectele propedeutice și euristice sunt indispensabile. Iată de ce este crucial modul În care este informată și ajutată mintea decidentului, modul În care este pregătită și flexibilizată. Sau, cum spunea același Kahn, deși cercetarea socială și strategică este ocupată cu dezvoltarea, explicarea și expunerea metodologiei, raționalității, paradigmelor sau logicii concluziilor este absolut necesar ca organizarea și prezentarea materialului să fie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
scopul de a focaliza atenția asupra proceselor cauzale și punctelor de decizie” (Kahn, 1967, p. 6). Ele răspund la două tipuri de Întrebări: 1) Cum se poate ajunge la anumite situații ipotetice, pas cu pas? 2) Ce alternative există la Îndemâna decidenților, În fiecare moment, pentru a preveni, deturna sau facilita procesul? Scopul instrumental declarat al unui scenariu este unul analitic. Totuși, scopul final al scenariilor este de a servi procesul de luare a deciziilor. Creionând setul de alternative și scenariile ce
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
preveni, deturna sau facilita procesul? Scopul instrumental declarat al unui scenariu este unul analitic. Totuși, scopul final al scenariilor este de a servi procesul de luare a deciziilor. Creionând setul de alternative și scenariile ce ne pot duce la ele, decidentul poate să vadă mai bine ce trebuie evitat sau ce trebuie facilitat și poate, astfel, să aibă o perspectivă mai clară asupra deciziilor ce trebuie luate (Kahn, 1967, p. 6). Este nevoie să reamintim că scenariul nu este o predicție
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acestui raport. Acesta diferă de celelalte prin faptul că au fost implicați consultanți stăini, scenariile au reprezentat principalul instrument de anticipare și a fost folosit un Web-site pentru a facilita dialogul global. Plecând de la prezumția că scenariile Îi ajută pe decidenți să treacă dincolo de gândirea convențională, au fost organizate șase workshop-uri În care au fost identificați factorii determinanți pentru schimbare regională, până În anul 2020. Apoi a fost creat un Grup de Coodonare a Scenariilor, format din membri respectați ai domeniului, cu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a fost elaborată o abordare proprie, pe baza căreia au fost contruite opt scenarii. Ele au fost discutate Într-un cadru mai larg de experți și, până la urmă, au fost selectate patru dintre ele. Coborând discuția la nivel strategic operațional, decidenții politici și planificatorii militari au nevoie de scenarii multiple, pentru stabilirea misiunilor armatei sau ale serviciilor de informații. Planificarea strategică pe bază de scenarii este consacrată mai ales În domeniul militar, unde se selectează un set de scenarii pentru a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din alt punct de vedere: ele reprezintă un cadru sintetic În care pot fi integrate celelalte metode și abordări. Extrapolarea, prospecția teoretică și cea bazată pe judecată se Întâlnesc, toate, sub umbrela generală a metodei scenariilor. Iată de ce analistului și decidentului Îi sunt absolut necesare o anumită flexibilitate și capacitate de a opera cu diferite metode simultan și mai ales de a construi sinteze operaționale ale acestora. În ultimă instanță, ei trebuie să aibă o abordare nuanțată și diferențiată, În care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
interesantă ar viza consensul clasei politice românești În momentul tratatului, el fiind negociat de reprezentantul diplomatic la Viena, viitorul premier conservator P.P. Carp și semnat sub guvernul liberal al lui Ion C. Brătianu. El semnifica În mare măsură faptul că decidenții de la București se hotărâseră să considere Rusia țaristă drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale. Pe plan extern, România se găsea Într-o postură delicată, dar care a avantajat-o dintr-un anume punct de vedere: proaspăt ieșită din
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Începutul secolului XX. Avem așadar de-a face, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, cu o aliniere pentru supraviețuire. Desigur, se pune Întrebarea firească: Dacă până În 1914 România alege alinierea, de ce la inițierea conflictului ea Își declară neutralitatea? În realitate, speranța decidenților români era că neangajarea reprezenta soluția optimă de moment, Întrucât astfel Își minimaliza costurile, pasând responsabilitatea către puterile majore și sperând În același timp ca supraviețuirea să nu-i fie pusă În pericol: clasa politică românească a exprimat În repetate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
putere sistemică pentru a-și garanta unele câștiguri. Intrarea României În război În 1916 de partea Antantei se reduce la un comportament strategic de balansare, motivat de dorința de obținere a teritoriilor transilvănene promise de aliați, În condițiile În care decidenții politici români, dar și vestici se așteptau ca aportul militar românesc să poată schimba raportul de forțe pe flancul sudic al frontului de est. Așa cum am menționat deja, România a fost În toată această perioadă, Începând cu 1878, un stat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a datorat faptului că poziția României În cadrul blocului sovietic nu era una privilegiată, așa cum România - prin poziția ei geostrategică, putere și dimensiuni teritoriale - merita pe deplin (și, am adăuga, așa cum fusese Înainte de cel de-al doilea război mondial) În ochii decidenților politici români. Statutul de „vioară a doua” care, În cel mai fericit caz, Îi era rezervat României din cauza capabilităților sale militare limitate, dar și din cauza procesului de dezvoltare lent și nemulțumitor, nu satisfăcea În nici un caz aspirațiile României de echilibrator
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de referință: prima dintre acestea se Întinde până la jumătarea anilor ’90 și este caracterizată de o serie de tatonări În ceea ce privește securitatea națională precum și de o oarecare lipsă de coordonare dintre obiectivele instrumentului militar și interesele, amenințările și riscurile semnalate de decidenții politici români 1. Astfel că, imediat după colapsul URSS și până la aprobarea cererilor României de aderare atât la NATO, cât și la UE (și chiar la alte organizații regionale, de tipul Consiliului Europei), România - un fost stat comunist În care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
programe realiste, stabilește responsabilitățile diferiților actori implicați, are o componentă de evaluare care permite corectarea deficiențelor apărute. Figura 10.2. SPPBE, instrumentul necesar adoptării unor decizii realiste Prin implementarea SPPBE s-a dorit obținerea unui instrument eficient care să permită decidenților să ia În considerare o multitudine de factori, de cele mai multe ori cu efecte contrare (amenințări la adresa securității naționale, mediul economic, dezvoltările tehnologice, resursele disponibile), care au un impact major asupra capabilităților militare necesare. Se urmărește În acest mod realizarea unei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care se pot realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de restricțiile existente. În aceasă etapă au loc analize detaliate cost - eficiență pentru a oferi decidenților, În mod sintetic, toată informația necesară pentru a selecta cea mai bună alternativă realizabilă, ținând cont de criteriile de Îndeplinit. Figura 10.5. Selectarea alternativei preferate Figura 10.5. prezintă un exemplu de analiză a raportului capabilități/costuri. Prezentarea sintetică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
alternativei preferate Figura 10.5. prezintă un exemplu de analiză a raportului capabilități/costuri. Prezentarea sintetică a raportului cost - eficiență pentru fiecare alternativă, așa cum se poate observa și din figura de mai sus, reprezintă un suport real În vederea stabilirii de către decidenți a alternativei optime de urmat În funcție de restricțiile existente. De asemenea, se poate analiza și modul În care schimbarea nivelului de resurse prognozat poate influența realizarea obiectivelor planificate. Faza de bugetare are ca obiectiv Întocmirea unui plan financiar viabil care să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
civili, este important ca lumea serviciilor de informații și a politicilor publice să rămână apropiate, dar distincte pentru a evita politizarea serviciilor de informații. 11.1.1. Politizarea serviciilor de informații Informația strategică 1 „satisface nevoile declarate sau cunoscute ale decidenților politici, care a fost colectată, rafinată și analizată pentru a Îndeplini acele nevoi” (Lowenthal, 2003). De aceea, dacă a fost obținută mai târziu sau dacă nu se conformează agendei guvernamentale, ea nu mai este necesară. Cu toate că este important ca informația
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
rafinată și analizată pentru a Îndeplini acele nevoi” (Lowenthal, 2003). De aceea, dacă a fost obținută mai târziu sau dacă nu se conformează agendei guvernamentale, ea nu mai este necesară. Cu toate că este important ca informația să fie „croită” după necesitățile decidenților politici, este totodată important ca ea să nu fie politizată, În sensul că rapoartele informative să nu fie redactate astfel Încât să Întărească decizii deja luate de administrația la putere sau, mai rău, ca informațiile să fie folosite Împotriva oponenților politici
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
șefii lor sunt numiți politic sau afiliați partidelor politice; - nu există un sistem echilibrat Între puterile publice, conducând la o situație În care una dintre aceste puteri ar putea domina serviciile de informații. Ofițerii de informații se presupune că raportează decidenților politici Într-un mod obiectiv, echilibrat, la momentul potrivit și Într-o manieră profesionistă. Pentru ca serviciile de informații să poată fi capabile „să spună adevărul Puterii”, serviciile ar trebui să fie separate de politică, dar nu izolate. 11.2. Supravegherea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
frecvent transnaționale și regionale. Totuși, aceasta nu exclude existența unor amenințări globale și a necesității cooperării internaționale În acest domeniu. După atacurile de la 11 septembrie, terorismul a fost identificat de o mare parte a comunității internaționale, În special la nivelul decidenților, drept principala amenințare de securitate contemporană (Marshall și Gurr, 2005; Human Security Center, 2005; Rassmussen, 2006; ONU: Consiliul de Securitate, 2006). Recent Însă, Abbot et al. (2006) a sugerat faptul că proliferarea terorismului depinde de modul de raportare la alte
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]