690 matches
-
a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării ar
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
87. În cazul chemării interlocutorului cu degetul arătător, mărcile kinezice (mișcarea de la receptor la emițător și accentuarea dinamică ce poartă marca semantică de apropiere) domină mărcile dimensionale pentru a sugera mai bine intenția emițătorului și faptul că gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu degetul arătător de către receptor, depinde de următorii parametri sintactici (imagine preluată din Desmond Morris, 1997): • durata executării gestului (perioada de timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire, dinamica grupului de elevi); • definirea personalității elevilor pe baza parametrilor bio-psiho-sociali mai sus menționați; • identificarea blocajelor care împiedică decodarea mesajului de către elevi. 4) Scopul (de ce?) se referă la: • intențiile urmărite de către profesor; • finalitățile obținute efectiv în urma discursului didactic. 5) Mijloace de codificare utilizate (pe ce canal?): • tipul de limbaj folosit (tehnic, literar, artistic etc.); • natura mesajului transmis (oral, scris
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
susțin inseparabilitatea sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul gestual de cel verbal: a) controlul; b) primordialitatea; c) continuitatea; d) canalul; e) structura; f) intensitatea. 2. Exemplificați cum influențează următoarele variabile codarea și decodarea gesturilor interlocutorilor: a) genul, vârsta și personalitatea; b) spațiul și timpul disponibil; c) statutul și rolul; d) natura relației; e) tema discuției. 3. Faptul că gesturile diferă după constituția morfo-fiziologică a emițătorului a fost demonstrat de cele trei tipuri constituționale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor ideologice reflectate în discursurile mass-mediei crează condițiile conștientizării relațiilor de forță cu ordinea politică activă. Dominația ideologică și administrativă e supusă criticii și în cadrul teoriei post-colonialiste căreia îi este specifică abordarea diferitelor problematici legate de evenimentele sociale, culturale și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
său, W.J.T. Mitchell ar fi pus în discuție transformarea câmpului vizual din perspectiva realizării faptului că ceea ce ține de spectator (vederea, privirea, practicile observării și supravegherii, plăcerea vizuală) ar putea ridica aceleași probleme ca variatele forme ale lecturii (descifrarea, decodarea, interpretarea) și că experiența vizuală și educația vizuală nu ar putea fi complet explicate după modelul textualității 93. Ca atare, cultura vizuală ar putea fi gândită în termenii unor combinații specifice de semnificații și subiecte particulare și istorice, numite "regimuri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi percepute, de codurile care ar prevala în societate și de istoria personală a privitorului. Dubla codare a obiectelor artistice, pe de o parte prin producerea lor, iar pe de altă parte prin contextualizarea lor, determină un proces complex de decodare din partea privitorului. Potrivit lui Stuart Hall, s-ar putea vorbi despre trei poziții pe care le poate lua privitorul în raport cu imaginile și artefactele culturale, respectiv o lectură dominant-hegemonică, în care privitorul nu chestionează poziția hegemonică a mesajului dominant, o lectură negociată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de dezvoltare a abilităților tehnice și de contemplare a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțului). (a) Sinonimia implică o relație de echivalență semantică stabilită între unități lexicale (cuvinte și expresii) cu formă diferită; cuvintele/ expresiile dintr-o serie sinonimică, substituite într-un anumit context (Zugun, 2000, p. 231), nu denaturează, în principiu, sensul mesajului, decodarea acestuia putându-se realiza conform intenției comunicative a vorbitorului. După tipul și caracteristicile unităților lexicale între care se stabilește relația de echivalență (sau de "asemănare"71) semantică, se disting 72: * la nivel fonetic/ fonologic sinonime fonetice: bravo! = Braavo! = Bravo! = Bravoo
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
emis anterior sau la informațiile pe care le deține din exteriorul textului, înseamnă că respectivul cuvânt care, în alte situații, trebuie decodat a dobândit deja un sens stabil, și anume pe acela al sintagmei originare, sens care nu mai necesită decodare, întrucât a parcurs primele etape ale condensării lexico-semantice, devenind autonom. De altfel, ceea ce subliniază insistent cercetătorii problemei și se poate deci afirma cu certitudine este că, în toate cazurile de elipsă lexicală, omisiunea solicită colaborarea interlocutorului (ascultător, cititor, partener de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acest scop se recurge la diferite procedee care duc la crearea unor formații mai scurte care au, așadar, un corp fonetic evident diferit de acela al bazelor lor -, de regulă fără ca aceste modificări formale să producă vreo alterare semantică, chiar dacă decodarea poate deveni mai dificilă. De fapt, suntem năpădiți de cuvinte scurtate, al căror înțeles este uneori greu descifrabil, iar această tendință cunoaște o creștere progresivă, deoarece lumea grăbită de astăzi nu mai are timp să se exprime pe îndelete și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
moșilor pot fi interpretate în numeroase feluri de către provinciali, în funcție de situația dată și de cuvintele înconjurătoare, dar în enunțurile M-am plimbat pe Cale (= pe Calea Victoriei) și Stau pe Moșilor (= pe Calea Moșilor), date ca exemple de Graur, GA, pp. 218-219, decodarea lor nu întâmpină dificultăți în rândul bucureștenilor. Astfel de izolări ad hoc pot fi întâlnite la tot pasul, în contexte specifice, uneori în forme care ar trebui considerate incorecte gramatical (Coborâți la Eroilor?, M-am mutat în Baicului), dacă nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ci, chiar dacă sunt conștienți de existența variantei sale complexe, îl recunosc ca termen de sine stătător, suficient sieși, mai la îndemână și mai "recomandabil" decât sintagma sau compusul. Există totuși, și în această etapă, situații în care, pentru a realiza decodarea, receptorii mesajului trebuie să recurgă la context, singurul care poate dezambiguiza termenul. Ne referim la cuvintele care sunt, aparent, polisemantice, de vreme ce același înveliș sonor are conținuturi semantice variate, ca urmare a condensării din mai multe sintagme, ale căror înțelesuri le-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Același proces poate fi constatat astăzi în exemple aflate între anaforă și condensare primară: cuvântul prezidențiale din enunțul S-a decis că alegerile parlamentare nu-și vor schimba data, rămânând în discuție numai data prezidențialelor poate avea parte de o decodare de tip anaforic 95; în schimb, în enunțul Discuția asupra prezidențialelor continuă se constată cumularea de către termenul condensat a unui "sens extralingvistic, cunoscut de vorbitori dintr-o anumită situație de fapt proprie comunității de vorbitori în care se emite mesajul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
substantivat poate fi interpretat în unele contexte ca fiind datorat nu condensării, ci întrebuințării anaforice, iar în altele, ca aflat într-o etapă primară a procesului de condensare. Oricum, cele patru etape pot fi grupate câte două: în etapele primare, decodarea rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr. gauche "stâng". 95 Avem totuși unele rezerve în această privință, întrucât, în astfel de exemple, procedura anaforizării nu este clasică, de substituție prin pronume demonstrativ (celor prezidențiale) sau prin alte modalități, ci se folosește deja de substantivare, iar pentru decodarea lui prezidențiale nu este nevoie să recurgem la sintagma terminologică alegeri parlamentare: sensul termenului simplu este evident în orice context lingvistic, iar sintagma nu relevă, ci doar confirmă sensul respectiv. Este vorba, așadar, de o variantă terminologică scurtată a sintagmei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Legii Educației Naționale, propuse de Guvern, să fie atât de diverse și contradictorii. Aceasta nu înseamnă însă că Legea e contradictorie. Spiritul contestatar al unor cititori nu transformă automat conținutul textului nostru de referință într-unul contestabil. Și apoi, sensul decodării mesajului merge, conform acelorași teorii ale discursului, în dublu sens: de la cititor către text, dar și invers, de la text către cititor, dezvăluindu-i tipul de personalitate, atitudinile și comportamentele, interesele și imaginarul (social, lingvistic). Intervențiile numeroase în ultimele zile asupra
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
subiectului transformă personalismul în filosofie a reflexivității (el căpătând un relief binemeritat în constelația concepțiilor posibile care vizează individul uman). Structura personalității și a fluxului destinal în general au nevoie de un aparat tehnic de interpretare, de un limbaj al decodării filosofice în același timp capabil de demersurile transpunerii conceptuale și de abilitatea identificării de forme tipice sau unic-relevante. Fiind unitar, subiectul cheamă de partea sa o înțelegere unitară (cea care se ocupă de personalitatea unică și de tot ce este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
da, draga mea", "da, sigur"), gesturi de indiferență, dispreț, revoltă etc. (relevante sunt, în acest sens, și stilurile de ascultare plasate pe axa negativă ascultător indiferent, ascultător care întrerupe mereu locutorul, ascultător recalcitrant etc.); * disfuncții în planul receptării și al decodării/interpretării mesajului: receptarea fragmentară a mesajului; decodarea mesajului verbal, cu ignorarea semnelor nonverbale; decodarea și interpretarea comportamentului nonverbal prin raportare la un singur semn din mai multe manifeste (de exemplu, ținerea strânsă a mâinilor la piept poate fi interpretată eronat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
indiferență, dispreț, revoltă etc. (relevante sunt, în acest sens, și stilurile de ascultare plasate pe axa negativă ascultător indiferent, ascultător care întrerupe mereu locutorul, ascultător recalcitrant etc.); * disfuncții în planul receptării și al decodării/interpretării mesajului: receptarea fragmentară a mesajului; decodarea mesajului verbal, cu ignorarea semnelor nonverbale; decodarea și interpretarea comportamentului nonverbal prin raportare la un singur semn din mai multe manifeste (de exemplu, ținerea strânsă a mâinilor la piept poate fi interpretată eronat ca închidere către comunicare/refuz, deși gestul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acest sens, și stilurile de ascultare plasate pe axa negativă ascultător indiferent, ascultător care întrerupe mereu locutorul, ascultător recalcitrant etc.); * disfuncții în planul receptării și al decodării/interpretării mesajului: receptarea fragmentară a mesajului; decodarea mesajului verbal, cu ignorarea semnelor nonverbale; decodarea și interpretarea comportamentului nonverbal prin raportare la un singur semn din mai multe manifeste (de exemplu, ținerea strânsă a mâinilor la piept poate fi interpretată eronat ca închidere către comunicare/refuz, deși gestul poate avea drept cauză doar disconfortul cauzat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în minte contraargumentele; sau când se recunoaște într-o situație prezentată și o rememorează în gând pe cea din propria experiență etc.); raportarea la alte valențe ale codului decât cele pe care le-a avut în vedere locutorul (de exemplu, decodarea și interpretarea eronată a unor cuvinte/ structuri polisemantice, a unor semne motivate prin raportarea la numite norme de ordin social, cultural etc.); * disfuncții contextuale: factori perturbatori zgomote de fond, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu prea mic etc.; limitări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2004, p. 7; cf. Goleman, 2001), prin: conștientizarea propriilor emoții (recunoaștere, numire, înțelegere etc.); stăpânirea/managerierea emoțiilor personale (controlarea formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor pozitive, a stimei de sine, controlul stresului etc.) și raportarea optimă la emoțiile interlocutorului (decodare, înțelegere empatie); motivarea/concentrarea pe valorificarea emoțiilor versus efectul lor distructiv; cultivarea relațiilor interpersonale. (g) Coordonate ale competenței comunicative Elementele care fac dintr-o persoană un comunicator excelent sunt, în opinia lui I. Vlădescu (2008, pp. 18-21): un vast repertoriu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]