662 matches
-
putea circula în canal, mesajul în limba naturală trebuie supus unui tratament. Codajul intervine aici ca un sistem de decupare de unități. Va fi binar. Operației de codare, situată la intrarea în canal, îi corespunde o a doua operație, de decodare, și de transcriere, situată la ieșirea din canal. Informația este atunci definită prin raportul între ceea ce ar putea fi spus și ceea ce este spus efectiv. În alți termeni, informația este măsura alegerii efectuate între cele posibile. Această libertate de alegere
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și MacLean se opresc pe parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul grupurilor sau liderilor care reiau sau nu mesajul mediilor. Acești
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
lumea reală diferă de un astfel de sistem, reducând prin aceasta gradul de manifestare al comunicării. Comunicarea perfectă Comunicarea are loc între două puncte A și B dacă există o legătură între aceste două puncte și un dispozitiv de codare decodare la fiecare capăt. Comunicarea este "perfectă" dacă legătura funcționează clar și continuu și dacă cele două mecanisme de codare decodare se înțeleg perfect unul pe altul și sunt perfect capabile să perceapă ce anume trebuie emis. În mod similar, un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
loc între două puncte A și B dacă există o legătură între aceste două puncte și un dispozitiv de codare decodare la fiecare capăt. Comunicarea este "perfectă" dacă legătura funcționează clar și continuu și dacă cele două mecanisme de codare decodare se înțeleg perfect unul pe altul și sunt perfect capabile să perceapă ce anume trebuie emis. În mod similar, un sistem perfect de comunicare între orice număr de puncte necesită ca toate punctele să fie legate între ele, două câte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și sunt perfect capabile să perceapă ce anume trebuie emis. În mod similar, un sistem perfect de comunicare între orice număr de puncte necesită ca toate punctele să fie legate între ele, două câte două, prin dispozitive de codare și decodare perfecte, așa încât tot ce se întâmplă în oricare punct să fie transmis integral în toate celelalte puncte. Comunicarea în lumea reală Într-un sistem perfect, transmiterea tuturor semnalelor se realizează în întregime și imediat. În lumea reală, totuși, procesul de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
adaptate pentru a "percepe" evenimente doar de o anumită anvergură sau profunzime. În al doilea rând, mecanismele de la fiecare capăt trebuie să fie capabile să "înțeleagă" tot ce se emite prin mecanismul de emitere, dar traducerea care are loc prin intermediul decodării crește numărul ambiguităților în procesul de comunicare. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, mecanismele de la ambele capete ar trebui să fie identice (sau să se potrivească perfect). Acest lucru este dificil de obținut chiar în cazul unor aparate produse
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se află sub valul de cultură americană, care acoperă globul 255". După cum susține Kroes, fluxul de produse culturale americane în Europa s-a produs printr-un set de coduri culturale, pe care europenii le-au dobândit și care au facilitat decodarea și înțelegerea produselor importate și consumul lor în stil american. Nu ridică nici o problemă în Europa înțelegerea reclamelor americane, a programelor de televiziune, a filmelor de la Hollywood, consumarea fast-food-ului, frecventarea unui restaurant tematic sau vizitarea Disneyland-ului parizian. Poziția centrală pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
are forme multiple: - metafora explicită (in praesentia) presupune prezența termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care, desigur, reverberează în operă. Pe de o parte, multe jurnale cuprind nu numai evenimente semnificative din viața scriitorului, ci și detalii privind dileme artistice, surse de inspirație sau geneza operei literare, contribuind astfel la înțelegerea structurilor artistice și la decodarea mesajului. Mai mult chiar, aflând despre întâmplări și experiențe modelatoare din viața autorului, lectorul poate înțelege corect raportul dintre realitate și ficțiune. Cu toate acestea, romane precum Ion sau Adam și Eva de L. Rebreanu pot fi înțelese și fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ne amintim de eminesciana Odă (în metru antic) și de replica ei stănesciană - care impun, chiar pentru a înțelege titlul, cunoașterea unor concepte de teorie literară - pentru a accepta necesitatea utilizării unor noțiuni teoretice fără de care nu ar fi posibilă „decodarea“ nivelurilor multiple de semnificare. În concluzie, de poezie - divina capcană în care se zbate vulpea vie / și mișcătoare a ideii, a trăirii - trebuie să ne apropiem cu toată ființa, cu sensibilitatea și inteligența noastră, cu știința semnului lingvistic și artistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acordă îngrijiri sau incoerența și inconsistența stimulilor, impredictibilitatea cu care îl invadează sau îl lasă în așteptare, oscilațiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor, bruschețea manipulărilor sau absența oricărei atingeri creează un haos în interpretări care nu lasă loc sistematizărilor și decodărilor necesare și ca urmare vor conduce la formarea unei matrice de atașament nesigur sau dezorganizat. O precizare importantă a lui Bowlby este că dezvoltarea atașamentului și vicisitudinile sale succesive presupun prin definiție o diadă adult-copil aflată în interacțiune. Pentru crearea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). ¶Barthes 1974 [1987]. text scriptibil [writerly text]. Un text care nu se poate citi (sau decoda) în funcție de constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un text care nu este adaptat unor strategii de decodare (mai mult sau mai puțin) stabilite; un text care este (sau urmează a fi) scris, și nu (deja) citit. Textul scriptibil (texte scriptible) este un text care semnifică în infinit de multe moduri (în toate direcțiile). În opoziție cu TEXTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și tandrețe disimulata. În toate scenele în care apare, Pariziana înscrie un spectacol inedit. Aceste scene au deseori efectul unui "stop-cadru" întreținut pentru a insista asupra perceperii trăsăturilor sale esențiale, legate de multiple elemente artistice. Densitatea semnelor fiind prea mare, decodarea este încetinita și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
simte că-i lipsește ceva în cunoașterea sa, iar umplerea acestei lipse se va putea face doar prin citirea textului, a operei); c. (de-a dreptul) șocant: prin structura lexicală, morfologică, sintactică etc.; prin dimensiuni; sau prin alte mijloace; - uneori decodarea titlului se poate face: a. direct, la prima citire a sa; referința la conținutul textului vine de la sine; se presupune; b. pe parcursul citirii operei; c. după terminarea lecturii; d. uneori, după reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" Nu putem încheia secțiunea de prezentare a metodei fără un scurt moment de reflexivitate metodologică. Sociologia americană, prin prima generație
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înainte, fă pe toți rumânii să iubească dreptatea și unirea, ca să poată împărți dragostea Națională și între ei, amin (pp. 35-36). Abecedarul lui Pleșoianu este, indiscutabil, o pasionantă pledoarie pentru dragostea patriotică și națională. Problema care survine este aceea de decodare semantică: ținând cont de multiplele semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și cuprinde: macrocontextul (condițiile sociale, economice, politice, culturale, educative, instituționale) și microcontextul (condițiile spațio-temporale care influențează codarea și decodarea gestului). Mulți factori externi, ce țin de mediul fizic și social, de structura socială (norme, reguli, tipuri de relații), de pattern-uri comportamentale și natura relațiilor sociale pot să influențeze limbajul gestual al persoanelor. Nu mai puțin importante sunt influențele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării ar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
87. În cazul chemării interlocutorului cu degetul arătător, mărcile kinezice (mișcarea de la receptor la emițător și accentuarea dinamică ce poartă marca semantică de apropiere) domină mărcile dimensionale pentru a sugera mai bine intenția emițătorului și faptul că gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu degetul arătător de către receptor, depinde de următorii parametri sintactici (imagine preluată din Desmond Morris, 1997): • durata executării gestului (perioada de timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire, dinamica grupului de elevi); • definirea personalității elevilor pe baza parametrilor bio-psiho-sociali mai sus menționați; • identificarea blocajelor care împiedică decodarea mesajului de către elevi. 4) Scopul (de ce?) se referă la: • intențiile urmărite de către profesor; • finalitățile obținute efectiv în urma discursului didactic. 5) Mijloace de codificare utilizate (pe ce canal?): • tipul de limbaj folosit (tehnic, literar, artistic etc.); • natura mesajului transmis (oral, scris
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
susțin inseparabilitatea sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul gestual de cel verbal: a) controlul; b) primordialitatea; c) continuitatea; d) canalul; e) structura; f) intensitatea. 2. Exemplificați cum influențează următoarele variabile codarea și decodarea gesturilor interlocutorilor: a) genul, vârsta și personalitatea; b) spațiul și timpul disponibil; c) statutul și rolul; d) natura relației; e) tema discuției. 3. Faptul că gesturile diferă după constituția morfo-fiziologică a emițătorului a fost demonstrat de cele trei tipuri constituționale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
costurile și beneficiile fiecărei acțiuni În cazul comunicării, așa cum vom vedea, Între efortul de prelucrare și beneficiile/efectele cognitive ale unui enunț; este o teorie explicativă care acoperă toate etapele unui act de interpretare/ Înțegere a unui enunț, Începând cu decodarea enunțului la nivel periferic și terminând cu reconstituirea, la nivel central, a gândului pe care locutorul a dorit să-l transmită interlocutorului; nu face exces de terminologie nouă, ea fiind clădită, aproape În totalitate, pe conceptele și noțiunile deja existente
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]