851 matches
-
Tipuri de canon 27 1.1.2.1. Canonul epistemologic 30 1.1.2.2. Canonul ideologic 34 1.1.2.3. Canonul textual-lingvistic 35 1.2. Deconstrucția canonului 38 1.2.1. Conceptul de deconstrucție 39 1.2.2. Deconstrucție și deconstructivism 42 1.2.3. Deconstrucția ca reconstrucție 46 1.2.4. Deconstructivism și postmodernism 52 2. Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1. Canonul epistemologic 30 1.1.2.2. Canonul ideologic 34 1.1.2.3. Canonul textual-lingvistic 35 1.2. Deconstrucția canonului 38 1.2.1. Conceptul de deconstrucție 39 1.2.2. Deconstrucție și deconstructivism 42 1.2.3. Deconstrucția ca reconstrucție 46 1.2.4. Deconstructivism și postmodernism 52 2. Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 77 2.3. Dosar de receptare critică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și postmodernism 52 2. Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 77 2.3. Dosar de receptare critică 98 3. Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției 124 3.1. Deconstrucție și canon la Ana Blandiana 124 3.1.1. Etapa poetică a metaforizării sau volumele 143 deconstrucției. 143 3.1.1.1. Metafore successive 143 3.1.1.2. Metafore deschise 183 3.1.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 77 2.3. Dosar de receptare critică 98 3. Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției 124 3.1. Deconstrucție și canon la Ana Blandiana 124 3.1.1. Etapa poetică a metaforizării sau volumele 143 deconstrucției. 143 3.1.1.1. Metafore successive 143 3.1.1.2. Metafore deschise 183 3.1.1.3. Metafore opace 192 3
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blandiana, în contextul Generației '60 77 2.3. Dosar de receptare critică 98 3. Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției 124 3.1. Deconstrucție și canon la Ana Blandiana 124 3.1.1. Etapa poetică a metaforizării sau volumele 143 deconstrucției. 143 3.1.1.1. Metafore successive 143 3.1.1.2. Metafore deschise 183 3.1.1.3. Metafore opace 192 3.1.2. Etapa poetică a demetaforizării sau volumele 195 reconstrucției 195 3.1.2.1. Absența metaforei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
2. Etapa poetică a demetaforizării sau volumele 195 reconstrucției 195 3.1.2.1. Absența metaforei 195 3.1.2.2. Un alt fel de interioritate 209 3.2. Ana Blandiana vs Ileana Mălăncioiu 239 două modele de poetică a deconstrucției 239 3.3. Poezia interzisă 264 3.3.1. Culoare politică și cenzură 264 3.3.2. Duplicitate lingvistică 283 Concluzii 298 Anexe 310 [ANEXA 1] " Între destin și vocație" interviu cu Ana Blandiana 310 [ANEXA 2] Note biobliografice 318
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
abrevieri 325 Bibliografie și abrevieri bibliografice 326 În colecția Efigii au apărut: 1 Regăsindu-și rădăcinile în neomodernism, în raport cu care manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în analiza textelor Anei Blandiana, dintr-o triplă perspectivă: "ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în analiza textelor Anei Blandiana, dintr-o triplă perspectivă: "ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat de Derrida, ca mod de lectură și ca mod de interpretare". 3 ***, The Cambridge History of Literary Criticism, vol. 8, From Formalism to
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
perspectivă: "ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat de Derrida, ca mod de lectură și ca mod de interpretare". 3 ***, The Cambridge History of Literary Criticism, vol. 8, From Formalism to Poststructuralism, Cambridge University Press, 1995, p. 10. 4 "deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". Dan Negruț, op. cit., p. 6. 5 Florin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
științifice, al unui discurs, al unei legi etc. ♦ Fragment, parte dintr-o scriere". 45Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 49. 46Ibidem, p. 48. 47Bernard Pautrat, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971, p. 278, apud George Bondor, Deconstrucția ca strategie de interpretare. Nitezsche în lectura lui John Sallis, în "Hermeneia revistă de studii și cercetări hermeneutice", Iași, Editura Fundației Academice AXIS, nr. 4 (2004), p. 61. 48DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
AXIS, nr. 4 (2004), p. 61. 48DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 49Ibidem, p. 9. 50Ibidem, p. 10: "Conștientă că nu poate crea ex nihilo un limbaj nou, deconstrucția se resemnează să împrumute numele vechilor concepte metafizice, dar fără a le respecta sensul, conform normelor tradiționale ci, au contraire, sarcina ei constă în alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj". 51 Mircea V. Ciobanu, Avatarurile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aserțiune concluzivă, orice referință la adevăr și orice judecată asupra erorii". 63 Dan Negruț, op. cit., p. 7, " Fiind o formă de analiză relativ recentă, volumul Despre Gramatologie al lui Derrida fiind tradus și lansat în România abia în iunie 2009, deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală, în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
2.3.2. Scriitura-ca-producere, lectură, intertextualitate / 163 3.2.3.3. Gradul zero al scriiturii / 166 3.2.3.4. Scriitura între lizibil și scriptibil / 171 3.2.3.5. Scriitura ca pluralitate a vocilor / 172 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură / 174 3.2.3.7. Scriitura ca eveniment, practică și putere / 178 3.2.3.8. Scriitura ca absență a autorului / 181 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului / 186 3.3.1. Logos-ul disprețuit / 187
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
retorică / 324 6.3.1. Legitimitatea seducției / 331 6.3.2. Seducție și minciună / 333 6.3.3. Seducție și manipulare / 334 6.3.4. Logica seducției / 335 6.4. Seducție, scriitură și performanță discursivă /337 6.5. Seducție și deconstrucție / 340 Capitolul 7. Strategii ale scriiturii baudrillardiene / 347 7.1. Caracteristici și limite ale scriiturii baudrillardiene. Baudrillard și seducția scriiturii / 347 7.2. Strategii discursive și retorice caracteristice / 356 7.3. Oublier Baudrillard? / 360 Concluzii. Filosofia postmodernă o filosofie autofagă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mod opus, poststructuraliștii, și în special criticii poststructuraliști citesc textul "împotriva lui însuși", căutând un "subconștient textual" care, de obicei, posedă înțelesuri opuse celor de suprafață, vizează mai degrabă "fisurile" textuale, discontinuitățile sau "liniile de clivaj" decât unitatea, iar prin intermediul deconstrucției practică acea "hărțuire textuală" care "desface" sensurile inițiale. Sintetizând, P. Barry 53 construiește o diagramă care arată la nivel practic diferențele dintre structuralism și poststructuralism. Astfel, Structuralistul caută: Poststructuralistul caută: Paralele/Ecouri Contradicții/Paradoxuri Echilibre Schimbări/ Fisuri în: Ton Punct
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest domeniu, subliniind chiar că propria lor muncă nu este știință, ci mai mult text. Culler accentuează totuși dezavantajele punerii în opoziție a celor două mișcări, dintre care amintim tendința de a trata diferitele forme de poststructuralism, dintre care și deconstrucția, drept "celebrări ale iraționalului și ale lipsei de sistematicitate" (așa cum, amintește Culler, în opoziție cu structuralismul "științific", deconstrucția a fost etichetată de către Geoffrey Hartman "derridadaism"), sau de a introduce automat sub umbrela conceptuală a poststructuralismului orice scriere de dată mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezavantajele punerii în opoziție a celor două mișcări, dintre care amintim tendința de a trata diferitele forme de poststructuralism, dintre care și deconstrucția, drept "celebrări ale iraționalului și ale lipsei de sistematicitate" (așa cum, amintește Culler, în opoziție cu structuralismul "științific", deconstrucția a fost etichetată de către Geoffrey Hartman "derridadaism"), sau de a introduce automat sub umbrela conceptuală a poststructuralismului orice scriere de dată mai recentă. Concluzionând, Culler consideră că "o discuție atentă asupra criticismului care se canalizează pe diferențele dintre structuralism și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a concluziona că dat fiind faptul că toți ceilalți au devenit poststructuraliști, singurii "adevărați structuraliști" rămân Claude Lévi-Strauss și Tzvetan Todorov. De asemenea, Harari consideră că în pofida opoziției radicale pe care o susțin, cele două mișcări împărtășesc o oarecare complementaritate, deconstrucția conceptului de reprezentare, de pildă, nefiind posibilă în lipsa "instituției/doctrinei structuraliste a semnului", astfel încât "atitudinea poststructuralistă este literalmente de negândit în lipsa structuralismului"58. Dacă poststructuralismul trebuie evaluat în funcție de structuralism, și postmodernismul pare a necesita o discuție prin raportare la poststructuralism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Câteva exemple O trăsătură importantă a poststructuralismului, care va marca și gândirea de tip postmodernist, rezidă în modalitatea de a valoriza semnificantul în raport cu semnificatul, instabilitatea sensurilor, precum și jocul intertextual. În acest sens, Jacques Derrida a jucat un rol important, iar deconstrucția metafizicii prezenței va conduce la o adevărată critică a filosofiei moderne, instituind noi teorii ale limbajului și discursului. "A gândi genealogia structurată" a conceptelor, a realiza acel "dublu gest, dublă știință" care este deconstrucția, înseamnă a porni de la premisa că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a jucat un rol important, iar deconstrucția metafizicii prezenței va conduce la o adevărată critică a filosofiei moderne, instituind noi teorii ale limbajului și discursului. "A gândi genealogia structurată" a conceptelor, a realiza acel "dublu gest, dublă știință" care este deconstrucția, înseamnă a porni de la premisa că gândirea occidentală se desfășoară în jurul opozițiilor binare de tipul inteligibil/sensibil, obiect/subiect, vorbire/scriere. Aceste opoziții, însă, nu reprezintă pentru deconstructivist o simplă ilustrare, o imagine, ci o ierarhie violentă în care un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se desfășoară în jurul opozițiilor binare de tipul inteligibil/sensibil, obiect/subiect, vorbire/scriere. Aceste opoziții, însă, nu reprezintă pentru deconstructivist o simplă ilustrare, o imagine, ci o ierarhie violentă în care un termen este mereu privilegiat în defavoarea celuilalt. Pentru Derrida, deconstrucția semnului este unul dintre mijloacele prin care edificiul conceptual al metafizicii tradiționale este atacat: "un exemplu dintre nenumăratele posibile: metafizica prezenței e zdruncinată cu ajutorul conceptului de semn. Din moment ce îți propui să arăți că nu există un semnificat transcendental ori privilegiat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre semnificat și semnificant este nulă, astfel încât "un semnificat nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida surprinde o serie de contradicții în interiorul sistemului lui Saussure: pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ceva ce n-a fost niciodată spus și care nu este altceva decât scrierea însăși ca origine a limbajului"61. Critica aplicată semnului saussurian a demonstrat că poate afecta întregul edificiu conceptual al metafizicii, dar așa cum subliniază G. Bennington, această deconstrucție nu este ceva ce se aplică metafizicii și nici ceva pe care metafizica și-l face, ci, dimpotrivă, metafizica nu poate subzista încă de la început decât prin această "deconstrucție". Ea nu poate funcționa decât într-o incoerență imposibil de corectat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întregul edificiu conceptual al metafizicii, dar așa cum subliniază G. Bennington, această deconstrucție nu este ceva ce se aplică metafizicii și nici ceva pe care metafizica și-l face, ci, dimpotrivă, metafizica nu poate subzista încă de la început decât prin această "deconstrucție". Ea nu poate funcționa decât într-o incoerență imposibil de corectat, deoarece această incoerență oferă înseși cadrele de posibilitate ale coerenței. Astfel se împletesc, în opinia lui Derrida, posibilitatea și imposibilitatea, discursul critic și cel metafizic. Într-o măsură similară
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un număr de premise structuraliste pe care le demontează, teoreticienii denumiți anterior ajung, de fapt, să alcătuiască sisteme de gândire proprii, dar care vor ataca asumpțiile de bază ale filosofiei occidentale. Foarte mulți poststructuraliști vor urma concluzia derridariană conform căreia deconstrucția filosofiei trebuie să conducă la o practică filosofică nouă, iar "moștenirea" nietzscheană și heideggeriană pe care și-au asumat-o le-a conturat importanța diferenței, a diseminării sensurilor în fața închiderii în totalizare sau sisteme centrate. De aici au apărut noi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]