2,354 matches
-
peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit Expoziția, în care fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit, expoziție care stârnește un puternic sentiment de identitate regională (toate lucrările, de dimensiuni mari, decupează secvențe din peisajul bucovinean), conturează profilul unui creator pe care Valentin Ciucă îl apreciază ca fiind „una dintre marile promisiuni și așteptări ale artei contemporane din spațiul Moldovei”, un artist pe care „Dumnezeu l-a dăruit cu toate atributele unui
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
iernilor polare mă adună într-un colț ghem de arici să nu mai poată fi tăiată luna și sub pretextul proprietății să vinzi pentru doi bani partea plină apoi îmi dezmorțesc picioarele atingându-le de aurora din podul palmei și decupez adâncul sub formă de inimă. Referință Bibliografică: Nike Nike / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 822, Anul III, 01 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NIKE NIKE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350432_a_351761]
-
propriei căutări am senzația că văd adevărul pretutindeni, am nevoie să cred asta, în realitate însă mă farmecă zilele frumoase de iarnă pictate cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsări ce-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea. Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată pinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floare cireșii, omătul
IUBIREA CARE TACE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349932_a_351261]
-
Adolescența cu săruturi, Strivită de un ev cu scuturi ; Surâsul strâmb luat recrut, Vasal de sânge și tributuri, Evocă Evul în auz Balade, epopei canzone, Istorii ale altor zone Pe care astăzi le refuz ; Procesiuni pentru madone.” Un text sentimental decupat dintr-o extraordinară sensibilitate poetică, recompus într-un „Sonet de toamnă” ne amintește de Ion Pillat : „Tu ai pătruns în mine cu toamne, cu nevroze : Amurgul ofilit vernailiza-n decor În tonuri violete de simbolism minor ; Îmbălsămau odaia murinde tuberoze. Tu
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din amintiri! Referință Bibliografică: Hanul amintirilor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului pustiu adânc pe străzile din sufletul meu doar o frunză ruginie iși revarsă ultima suflare în umerii pietrelor soarele nu mai pictează albatroși în casa inimii pereții însă au înnebunit aruncă spre iad căramizi și decupează cerul într-un tablou de lumină * îți mângâi chipul și simt cum îmi cresc în palme fluturi cu aripi de lumină s-au evaporat din cea din urmă lacrimă rătăcită pe chipul tău (în ridul însingurărilor de ieri) am părul
FEREASTRĂ ÎN CER de OANA RADU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348131_a_349460]
-
a formei și matriței divine. Din această pornire de neînfrânt spre relaționare care pătrunde și între-pătrunde întreaga creație s-a născut o frumusețe teribilă, viața cu toate misterele ei. Fizica clasică se bazează pe observație, experiment, repetarea experimentului, teorie. Ea decupează din natură o porțiune, pe care o izoleaza și o supune observației, rupe o parte din întreg, face poza, stabilește coordonatele spațio-temporare și anticipează poziția și momentul din viitor. O poză la un moment dat, harta nu teritoriul, staticul nu
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
re(p) se apropie de egipt. re „soare“. Comparați indoeuropeanul *treies cu burmezul thura „soare” (Birrmania). Mai complicată ni s-a părut proveniență tc. űç „3“ (pentru care vezi Sevortian, op. cît. p. 642 cu alte ipoteze) care poate fi decupat din v. pers. rauča „lumină“, skr. raoča, cu lat. lux, lucis, sl. luč, rom. a luci, tot în legătură cu strălucirea soarelui (uča). Prof. Ion Carstoiu Mai ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl.
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
unitatea de măsură era metrul. Ne uităm în jur și vedem, lângă o masă alăturată, un cărucior cu o tavă plină cu un dreptunghi de pizza, de un metru și jumătate lungime. Ospătarul venea periodic și umplea farfuriile cu pătrate decupate din tavă. Când a venit la noi la masă, am încercat să-i explic: - Due pizza, una quatro stagioni e una calzone, ma non la metru... - A, piccola ! - Si, si, piccola ! am exclamat eu, fericit că m-am făcut înțeles
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
suferă de o vădită vulnerabilitate în fața unei societăți agresive, devoratoare de sensibilități și destine incerte - aici, intuim afinități cu Otilia lui Călinescu, și ea violentată de “lumea orașului”, de fapt, a unei societăți în decadență accentuată. Cartea Helenei Pflistch se decupează foarte bine nu doar prin masivitate ci și prin tenta balzaciană a story-ului, în care se împletesc elemente de descriere și portretizare extrem de bine conturate, începând cu exteriorul și continuând cu sinele, interiorul, până spre intimități provocatoare intelectual. La fel
DESCOPERIREA DE SINE – CA AVENTURĂ A CUNOAŞTERII LUMII de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365928_a_367257]
-
Cheia ce îi fusese încredințată se potrivea perfect. Mai rămânea sigiliul aplicat pe ușă și pe tocul acesteia. Doar un șnur îl mai despărțea de ceea ce îi aparținea de drept, de ceea ce i-ar fi putut atrage răspunderea pecuniară. A decupat cu grijă plastilina ce purta amprenta unui sigiliu, a scos-o cu aceeași grijă față de imaginea ei și a lăsat-o spânzurată de capacul de bere de pe tocul ușii, purtător al celui de-al doilea sigiliu. A mai verificat încă
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură de porc lim- pede într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
fost motivul scandalizării mele pe la începutul descălecării pe meleaguri iberice. Între timp mi-a mai trecut supărarea. La o adică, e de bine dacă se așteaptă până pe 6 ianuarie cu cadourile. De-abia avem timp să adunăm, cumpărăm, tricotăm și decupăm surprizele pentru cei dragi. Iar în cazul în care am fost plecați de Sărbători în România, ne prinde bine o ocazie ca aceasta, ca să ne mai alintăm și noi în voie, fără obligația de a-i ferici pe alții. Ce
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
că, nici una dintre aceste lecturi nu a avut darul de a mă emoționa precum cartea de față. Este ca o oglindă în care fiecare dintre noi, viețuitorii acestei zone mirifice, ne regăsim ca într-un act de stare civilă. Faptele decupate din amintirea bătrânilor din satul contemporan, obiceiurile care leagă ca un fir de argint etapele și vârstele Omului, de la leagăn până la groapă, sunt detalii vii ale unui monument editorial de valoare, sigur, europeană. Noi, generațiile care încă mai avem o
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
bine, își ajuta colegii, cum de căzuse tocmai ea victima acestui măcel? Luă albumul și-l mai răsfoi încă odată, voia să-i publice fotografiile în ziar cu o mică biografie. Participase și ea la acel faimos pom de Crăciun, decupase perele, le colorase în galben și le prinsese cu bolduri pe crengile plopului golaș. Albumul era un fel de film al vieții: Maria mică cu niște buclișoare pe frunte într-un cărucior pe stradă cu maică-sa, apoi Maria în
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
aplicare datorită muncii, pasiunii, seriozității și perseverenței autoarei, unor cadre didactice care i-au observat talentul, sfaturilor primite pe calea visului de la tatăl ei plecat în lumea cerurilor. De mică Aurelia a avut plăcerea de a picta peisaje, de a decupa crochiuri (schițe cu corpul uman), de a confecționa din hârtie obiecte de îmbrăcăminte pentru păpuși. În timp ce era elevă la Colegiul Tehnic de Arte și Meserii din Craiova, în pauze o urmărea pe profesoara Rodica Lăcătuș, care picta icoane pe sticlă
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
le aduc într-un poem-comentariu: Inima mea ca o pasăre vede nopți albe în dormitorul roșu. Vai, eu sunt oglindă, prizonierul iubirii! Eu sunt cel care te aștept, da, inima-mi zboară spre tine, pasăre albă. Și vorbe din poeme: Decupez bijuterii pierdute ... Trandafiri îmi înfloresc în minte ... Singurătatea m-a îmbătrânit ... Înjunghiat de dorul tău/ sufletul îmi varsă lacrimi ... La micul dejun am spart semințe de răbdare ... Eu sunt prizonierul iubirii și n-am nici o intenție de-a evada ... Teodor
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
al vieții, talentul selectării ca mod predilect al inteligenței creatoare, transformându-le în adevărate bruioane pentru viitoare cărți, pentru proza chiar, după o selectare de luxurianta aplecare, dar și cu imaginație debordanta. Selectând din zilnică mizerie cotidiană esențialul, Mariana Cristescu decupează scene evocatoare pentru generalizare și cunoaștere...” În legătură cu volumul de versuri, domnul Lazăr Ladariu, citând din versurile Marianei Cristescu, remarcă o viziune integratoare a poeziilor domniei-sale "din cartea Amor prohibit și de acea stare poetica dominantă, însoțită de acea seducție a
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
LOCUL ÎNTÂI DIN 52 DE PARTICIPANȚI. CÂȘTIGĂTOAREA CONCURSULUI DE ESEURI „ROMÂNIA MEA” Mi se spune că sunt un copil îndrăzneț aflat pe treptele maturizării... Frumoasă caracterizare... Mă simt cuprinsă de un vârtej analitic și mă gândesc că aș putea să decupez scurte fragmente de viață autentic românească, într-o dimineață frumoasă de vară. De comun acord cu gândurile mele, mai ridic odată binoclul și privesc în zare pentru a da frâu liber vocii interioare. Astfel, privesc la România, această țară teribil
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
zid! Și Dumnezeu i-a ascultat ruga; După execuție au încercat să o acopere, să o vopsească, să o răzuie dar urma palmei lui cu degetele răsfirate apărea mereu, la fel de bine conturată Până la urmă porțiunea aceea de zid a fost decupată și zidul refăcut Ea se află acum la muzeul condamnaților la moarte Referință Bibliografică: Palma condamnatului / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 729, Anul II, 29 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
PALMA CONDAMNATULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350767_a_352096]
-
când e nevoie, scoate un pistol din teaca vreunei cărți dintre atâtea „polițiste” traduse de el în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze, caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și cunstruiește. Face gazetărie „la cataramă”! Acum, în zilele astea, ca și ieri, ca și alatăieri, ca și în urmă cu un an, cu doi sau cu douăzeci și doi
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
văd dacă au mai rămas și pentru mine, ronțăim bombonele și toți suntem fericiți. Începând din acea zi, Mariana s-a dus la grădiniță și s-a jucat cu băieței și cu fetițe, învațând cântece, poezii și dansuri ungurești, a decupat floricele din pânză colorată și le-a montat pe o tijă cu frunze verzi; le-a dăruit mamei de ziua ei, a desenat și colorat felicitări și a participat la serbările grădiniței, costumată ca și ei, vorbind cursiv limba maghiară
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Loturi semincere, microcipuri, informatizare, calculator de proces, muzică polifonică în grajduri, rase ameliorate genetic și dacă spațiul ar fi mai generos cu autorul acestei pagini de ziar, lista ar putea încă mult continua. Exploatația zootehnică de aici pare a fi decupată din viitor. Și asta deși nu poți face performanță cu două, trei vaci. Ai nevoie de loturi mari de animale, unde să aplici tehnologia și apoi să urmărești îmbunătățirea geneticii animalelor. Desigur, asta înseamnă investiții serioase. Și apoi, vaca nu
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
de sărbătoare și o cămașă largă albastră, în care inima va crește. azi, umbra pietrei își face cuib în piept, lasă crisalide de ploi, de spini. frica strânge nodul: -nu te vei schimba niciodată! mâine îmi pune flori în păr, decupând un talisman în timp ce eu caut sens zilei, un alt orizont bate la geam. (foto-pictura pe sticla realizata de mine) Referință Bibliografică: În apărarea lui mâine / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011
ÎN APĂRAREA LUI MÂINE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352160_a_353489]