1,049 matches
-
experienței emoționale, evaluare cognitivă, manifestările verbale și nonverbale prin care se manifestă. De exemplu, frica este o emoție negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor etc.); efectul scontat de individ este protejarea de pericol. Vinovăția este sentimentul trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele situaționale și relaționale care se constituie în cadru predeterminant al interacțiunii). Elementele nonverbale joacă un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre indivizi sunt, în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
joacă stereotipurile. Teoria atribuirii (Heider, 1982) explică procesul prin care indivizii construiesc, elaborează atribute, adică explicații în legătură cu cauzele care au produs un eveniment. La baza elaborării acestor atribute, adică a găsirii acestor explicații, stă un proces inferențial (o serie de deducții), expresia spiritului științific al oricărui individ de a găsi explicații pentru fenomenele din lumea înconjurătoare. Deducțiile pe care le face individul în legătură cu cauzele care au produs un eveniment se plasează pe trei dimensiuni general umane: intern-extern, controlabil-incontrolabil, stabil-instabil. Pe prima
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în legătură cu cauzele care au produs un eveniment. La baza elaborării acestor atribute, adică a găsirii acestor explicații, stă un proces inferențial (o serie de deducții), expresia spiritului științific al oricărui individ de a găsi explicații pentru fenomenele din lumea înconjurătoare. Deducțiile pe care le face individul în legătură cu cauzele care au produs un eveniment se plasează pe trei dimensiuni general umane: intern-extern, controlabil-incontrolabil, stabil-instabil. Pe prima dimensiune, motivația internă pune producerea unui eveniment pe seama unor agenți interni individului („E numai vina mea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al actului de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că întotdeauna a lăsat instrucția să se desfășoare la întîmplare. El a apreciat necesitatea existenței unei legături între adevărurile descoperite de elev de la o zi la alta: "Căutați să legați toate experiențele lor una de alta printr-un fel de deducție, pentru ca prin această înlănțuire să le poată plasa în ordine în spiritul lor și să și le poată aminti la nevoie; căci e destul de greu ca fapte și chiar raționamente izolate să fie păstrate multă vreme în memorie cînd lipsește
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ca geneza științei la rasă. În procesul de învățămînt să se pornească de la observații empirice, de la cercetarea individuală a copilului: "în educație ar trebui încurajat la maximum procesul de autodezvoltare. Copiii ar trebui încurajați să facă ei înșiși investigații și deducții. Să li se spună cît mai puțin cu putință și să fie determinați să descopere cît mai mult posibil... Această tendință de a oprima mintea copilului cu tot felul de cunoștințe rezultă din stupiditatea noastră, nu a copilului. Îl tîrîm
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lucrări este oferit de utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor, procedeelor și instrumentelor în concordanță cu obiectul și tipul cercetării. În vederea atingerii obiectivelor prezentei lucrări, sunt propuse a fi folosite următoarele metode de cercetare: metoda de analiză și sinteză, inducția și deducția, analogia - care sunt principalele metode de cercetare științifică utilizate în mod direct în fazele inițiale ale lucrării: în capitolele 1, 2 și 3, ulterior fiind folosite ca bază pentru metodele de cercetare economice, matematice și statistice. În capitolele 4, 5
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
și de artă, banda desenată întreține cu mitul relații privilegiate. Pericolele însă sunt mari, mai ales când se aduce în discuție mitul, direcțiile de analiză care se deschid din acest punct fiind virtual nelimitate. Ispita de a te lansa în deducții, în șiruri de asocieri ori pure speculații este de-a dreptul diabolică. Regretând că o singură conștiință nu poate acoperi toate aceste posibilități, am încercat totuși să sugerez unele traiectorii pe care se pot demara viitoare analize hrănitoare. Strategia adoptată
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
timp, însă în opinia lui Caillois acesta nu poate fi considerat nici prin extensie ca având o intrigă "polițistă", deoarece publicul o cunoștea, singurul ignorant în privința ei fiind personajul însuși), ori în Zadig al lui Voltaire, care funcționează tot pe deducții. Mecanismul regăsit în poveștile polițiste a fost generat în realitatea socială: "instaurând poliția politică, Fouché pune în același timp misterul și viclenia în locul rapidității și al forței. Înainte, uniforma îl desemna pe reprezentantul ordinii publice, care se repezea pe urmele
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
așa cum a intra într-o polemică nu implică numai un dezacord [...], ci mai ales stăpînirea unor contra-argumente. Proprietatea argumentației de a fi supusă refutației este, după părerea mea, una dintre caracteristicile sale fundamentale și o distinge net de demonstrație sau deducție, care, în interiorul unui sistem dat, se prezintă ca irefutabile. (Moeschler 1985: 47) Am propus să se dea secvenței argumentative prototipice complete o formă care lasă loc contra-argumentației: Schema 20 Această schemă nu are o ordine liniară obligatorie: (noua) teză (P.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povestire constă într-un discurs care integrează o succesiune de evenimente de interes uman în cadrul unității aceleiași acțiuni. Acolo unde nu există succesiune, nu există nici povestire ci, de exemplu, descriere (dacă obiectele discursului sunt asociate printr-o contiguitate spațială), deducție (dacă se implică una pe alta), efuziune lirică (dacă se evocă prin metaforă sau metonimie) etc. Acolo unde nu există integrare în unitatea unei aceleiași acțiuni, nu este nici povestire, ci doar cronologie, enunțarea unei succesiuni de fapte necoordonate între
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
istorice bazată pe o judecată lucidă", tot el a adăugat, cu un ton critic, că, din memorandum, reiese că Ungaria aspira la întreaga Transilvanie. Pasajul despre Carpații Răsăriteni asta presupunea, iar hărțile atașate asta lăsau să se înțeleagă - credea el. Deducția sa era destul de ironică: "Acest Justice for Hungary (sloganul campaniei de presă demarate în 1927 de Rothermere, magnat de presă britanic, mare hungarofil) e îmbrăcat în haine după moda 1940 și cum prim-ministrul este tot transilvan, mă văd obligat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
contabilității creative; tensionarea problemelor pentru a găsi idei și soluții noi cu privire la costul activelor și datoriilor, instrumentelor financiare de capitaluri proprii, veniturilor și cheltuielilor, pentru a dezvălui poziția financiară și performanța între prinderii; invocarea de fiecare dată a observației, analogiei, deducției, inducției și generalizării pentru rezolvarea problemelor propuse; prezentarea reflecțiilor critice pentru a tensiona problemele abordate; dialogul modern și comparat al conceptelor, modelelor, metodelor, practicilor și politicilor de contabilitate creativă; folosirea de titluri care provoacă reflecție, controversă și interes științific; din
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
subiectul lecturii; întrebări care verifică vocabularul /solicit cunoașterea vocabularului, secvență foarte importantă care determină înțelegerea a ceea ce se citește; întrebări care verifică reținerea informațiilor din text: idei principale, enunțuri cheie, detalii care determină construirea sensului textului; întrebări care solicită formulare deducțiilor logice pentru acel(e) segment(e) unde ideile nu sunt explicite în text. Momente de introducere a competențelor specifice prin lectura geografică? Prin lectura obligatorie la ciclul secundar inferior (gimnaziu) se verifică sensul și înțelegerea unui text parcurs atingând o
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
constantă a existenței universului (Hawking 55). Cu toate acestea, ar trebui să existe mereu ceva în plus, un Altul empiric, așteptând să dovedească netemeinicia mărturiilor limitate ale "legii abstracte". În plus, definiția celor doi autori exclude posibilitatea interpretării pe baza deducției sau inducției critice, însă nu și pe cea de tip empiric. De asemenea, ei neglijează faptul că toate textele, chiar și cele empirice științifice, sunt de fapt interpretative, având în vedere caracterul reflectant al limbii (dar și natura nedefinită a
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
treime din grupă. Aceste patru profiluri oferă o imagine detaliată și diferențiată a experienței din liceu, așa cum reieșea aceasta din relatările intervievaților. Unele concluzii - deci nu toate - pe care le-am desprins din această analiză sunt prezentate mai jos, incluzând deducțiile pe care le-am făcut de-a lungul procesului de analiză. Cititorii ar putea să se oprească pentru câteva momente, să se întoarcă la descrierile generale ale scopurilor studiului nostru și la liceele care au fost alese spre cercetare, prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
demonstrații ale analizei de conținut pe care le-am oferit în acest capitol constă în asumarea a trei dimensiuni sau opțiuni metodologice, toate fiind relevante pentru continuumul obiectiv-subiectiv: Folosește oare cercetătorul nostru un subtext bine-definit ori introduce în procesul de deducție date din context, din ceea ce nu s-a spus și/sau compararea și confruntarea diferite între fragmente și așa mai departe? În procesul de încadrare a materialelor în categoriile definite, cât de mare este ponderea demersurilor interpretative sau care dau
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Politic, fie doar prin anumiți membri ai săi, din cauza caracterului conspirativ al acțiunii. E sugestivă în acest sens tăcerea membrilor PMR/PCR și ai Securității cu privire la evenimente, chiar și la decenii distanță de ele. Totuși, repetăm că acestea sunt doar deducții logice, întrucât dovezile fizice oferă foarte puține informații 2. Desigur, numele vehiculate în studiile de până acum constituie doar partea vizibilă a aisbergului, nicidecum numele cele mai importante. Așa cum directorii de închisori, gardienii și deținuții din jurul lui Eugen Țurcanu au
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fie rezultatul activității proprii de cercetare efectuate de subiect. Etape: 1. Definirea punctului de plecare și a scopului. 2. Punerea problemei prin cunoașterea situației de plecare și selectarea informațiilor. 3. Organizarea informației. 4. Transformarea informației pe calea raționamentului, inducției și deducției, intuiției și analogiei. 5. Luarea deciziei (opțiunea pentru soluția optimă). 6. Verificarea soluției alese și a rezultatelor. Valoarea formativă: se stimulează spiritul de explorare; - se formează un stil activ de muncă; se cultivă autonomia și curajul în afișarea unor afirmații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a principiilor propagate de ea, adică a adevărului; înțelegînd prin adevăr convingerea că sufletul, întrucît este separabil de corp, are existență veșnică, înțelegînd, prin adevăr, spiritul pentru sine însuși..." [30 td]. Evidența [169] dovezii este de patru feluri [170]: percepția, deducția, comparația, aserțiunea. 12 obiecte ce trebuie dovedite, ce trebuie să devină evidente. 14 calități ale sufletului, corpul, organele senzației, obiectele simțurilor, silogismul. "Am văzut că în India lucrul principal este concentrarea sufletului în sine, înălțarea lui la nivelul libertății, gîndirea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
notația fugară și din ironia tandră care se pune în scenă. Iarna, departe... (1976) este un roman polițist, structurat în funcție de parametrii specifici pentru codul respectiv: anchetatorul Teofil Monah e confruntat cu misterul unei crime pe care o elucidează prin metoda deducțiilor succesive, limpezind inevitabilele complicații și dificultăți apărute pe parcurs. Totuși, adevărul pe care ofițerul de miliție îl descoperă nu poate avea consecințe în plan imediat, datorită unor interese politic-strategice care minimalizează importanța cazului. Schema detectivistică reprezintă mai curând un pretext
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
textul Supplex-ului este amintit de nouă ori - argument din care rezultă aplicarea rețetelor rousseauiste. O mențiune se cuvine: în cazul Școlii Ardelene, contractul este mutat de pe planul social pe cel politic, aplicat fiind la raporturile locale și la propriile interese. „Deducția memoriului românesc trimite de-a dreptul la textul Contractului social al lui Rousseau” - scrie David Prodan după o analiză comparată a celor două texte. Să trecem la conținut. Un străin, precizează însuși Rousseau în considerațiile asupra Poloniei, nu poate da
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
domeniului de studiu, formulate după experimente și verificate de acestea. De asemenea, statutul de știință al metodicii educației fizice este susținut și de faptul că aceasta deține măsuri și cuantificări pe categorii și probleme și este fundamentată pe experiment și deducție, iar nu pe speculație, introspecție, implicare afectivă etc. Normele au fost aplicate și în cercetarea domeniului educației fizice si sportului, avînd strînse legături cu alte științe care studiază educația fizică și anume: anatomia, biomecanica exercițiilor fizice, fiziologia și igiena educației
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
din granitul cel mai dur. Pentru o ilustrare palidă a celor arătate mai sus, dăm în continuare, într-o ordine cronologică, acest „curiculum”, parțial refăcut, cu explicațiile sumare la fiecare schimbare așa cum sunt arătate în rapoartele respective. Câteva explicații și deducții la „Curiculum” Consemnările din rapoartele și procesele verbale puse în ordine cronologică au și multe lipsuri. Vom căuta pe cale de logică să le completăm și să le interpretăm în cele ce urmează. 1. În 11 August 1953 se cere permisiunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]