759 matches
-
strategia didactica și cu tipul de interactiune - Corelația dintre gradul de complexitate al conținutului și tipul de interactiune profesor - elev - Corelația dintre caracterul dominant al conținutului (descriptiv, teoretic, experimental) și strategia didactica - Corelația modului de abordare logică a conținutului (inductiva, deductiva, analogica etc.) cu strategia didactica - Legătură dintre caracterul cel mai probabil al activita- tilor cognitive (reproductiv, investigativ, reproductiv-investigativ etc.) și strategia didactica - Corelația dintre noutatea conținutului și tipul de interactiune didactica B2. Activizarea elevilor - 1 punct * Raportul dintre durată afectată
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
împreună cu gândul diferenței) în formula identității, A este A. În orizont judicativ, principiile logice (cele trei aristotelice, precum și cel al rațiunii suficiente formulat de Leibniz, dar și altele care ar putea fi acceptate din diferite interese teoretice) pro-vin (sunt desprinse "deductiv") din enunțul S este P, fiind, în consecință, secunde și în orizontul cunoașterii. Desigur, această afirmație va trebui dovedită în cele ce urmează. Consecința "formală" a acestei concentrări semantice în formula identității o constituie simpla posibilitate de a gândi identitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretare și de un sens pe care S și P îl primesc prin această operație. Astfel, dacă termenii sunt luați prin simpla interpretare funcțională (ca major, minor și mediu), atunci avem de-a face cu un raționament silogistic (de tip deductiv sau inductiv). Dacă ei sunt interpretați în mai mare măsură, dacă, spre exemplu, propozițiile premise alcătuite din ei exprimă adevăruri necesare, atunci raționamentul se specifică în forma demonstrației, în vreme ce alcătuind doar propoziții al căror adevăr este plauzibil, raționamentul se specifică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la general la particular. Dar inducția este, de asemenea, un tip de silogism, la Aristotel, care are o structură asemănătoare cu silogismul propriu-zis, deductiv: două premise, trei termeni etc.68 De asemenea, trebuie amintit și contextul surprinzător din finalul Analiticii secunde, unde Aristotel pare a admite faptul că "primele principii" sunt cunoscute prin inducție. E drept, aceasta este despre individual, dar datorită ei inducției
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a primelor principii) și apoi știința (care presupune adevărul desprins prin demonstrație din primele principii).73 Cum principiile sunt de natură "generală", aici apare o problemă. Generalul se constituie, chiar și după Aristotel, prin demers inductiv sau printr-unul demonstrativ (deductiv), adică prin știință; e drept, se pornește de la premise care au un anumit grad de generalitate și se ajunge la concluzii care au și ele un anumit grad de generalitate, fie acesta mai mic sau mai mare decât cel al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul). El are, de fapt, poziția de subiect sau pe cea de predicat în judecățile care alcătuiesc silogismul (am în vedere, prin termenul de silogism, înțelesul tradițional al acestuia: raționament deductiv alcătuit din trei judecăți de predicație), ceea ce înseamnă că funcțiile sale sunt de la început predeterminate judicativ, din punct de vedere formal. Dar, pe de altă parte, deși funcțiile proprii sunt predeterminate, el extinde spațiul funcțiilor judicative la nivelul silogismului; de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
falacioase). Rațiunea reprezintă etajul superior al facultății de cunoaștere și este gândită de Kant asemenea sensibilității și intelectului, adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibilității și intelectului, adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând de acest aspect al rațiunii, cât mai degrabă de posibilitatea folosirii pure a ei, iar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând de acest aspect al rațiunii, cât mai degrabă de posibilitatea folosirii pure a ei, iar în această privință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând de acest aspect al rațiunii, cât mai degrabă de posibilitatea folosirii pure a ei, iar în această privință, dacă rațiunea are propriile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin unitatea sintetică a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În această coborâre nu se pierde, totuși, nimic din substrat ("subiect"): doar se câștigă în "obiectivitate", potrivit lui Kant. Discuția va fi reluată imediat, pentru a preciza sensurile deductive și, poate, reductive ale proiectului critic. Până atunci, însă, trebuie să observăm, încă o dată, că principalele sensuri judicativ-constitutive se află în funcțiune la Kant, cel puțin în orizontul constituirii cunoștinței veritabile, prefigurat până aici, dar a cărui dezvăluire (reconstrucție) reprezintă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Era un om profund, foarte atentă chiar și la micile detalii, extrem de riguroasă și operațională, dar mai cu seamă foarte bine educată. Doamna Moise m-a învățat geografia dincolo de frontierele sale descriptive, o geografie cu creionul, axată pe scheme logice, deductive și cu aplicabilitate practică. A fost în fapt fascinație și ulterior motivație, iar motivația a devenit realitate. O realitate pe care astăzi încerc, pe măsura posibilităților mele profesionale și senzoriale s-o cultiv copiilor noștri. Așa au fost toți profesorii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cultură orientală va provoca confuzie, dacă nu chiar neîncredere, atunci cînd comunică cu un interlocutor din zona vestică. Un alt concept frecvent examinat este conceptul de "tipare de gîndire". Acestea pot fi rezumate ca fiind logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele pot solicita mai multă atenție, deoarece sînt mai greu decriptate în interacțiuni comune. De exemplu, tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea un impact profund
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele pot solicita mai multă atenție, deoarece sînt mai greu decriptate în interacțiuni comune. De exemplu, tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea un impact profund asupra argumentării și asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra argumentării și asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același timp, modul de gîndire în logica aristotelică tradițională, care este logica explicativă dominantă a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
auxiliare; - Fișiere tip listă realizate pe criteriul cuvinte concrete - cuvinte abstracte;Fișiere tip listă de cuvinte folosind principiul imaginabil - neimaginabil; - Fișiere tip listă de cuvinte cu conținut categorial; - Fișiere conținând cuvinte grupate pe criteriul complexității categoriale îstructural - perceptivă, structural rațional deductivă, funcțional concret perceptivă, funcțional abstractă); - Fișiere tip listă de cuvinte grupate pe categorii gramaticale îsubstantive, verbe, adjective); - Fișiere tip listă de cuvinte ce conțin litere țintă aflate în diferite poziții în cuvânt îinițială, intermediară sau finală) pentru testarea identificării grafemice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cercetare empirică prin metode moderne istorice, geografice și ale științelor 6. Organizarea rezultatelor cercetărilor bibliografice sau de teren și realizarea unor texte, referate, proiecte, scheme sau crochiuri 7. Prin studiul elementelor specifice științelor experimentale elevul Își dezvoltă capacități inductive și deductive ale inteligenței. 8. Sensibilizarea și exprimarea culturală prin dezvoltarea capacităților și atitudinilor de a realiza individual/ În echipă un reportaj și un interviu. TEMELE ȘI PLAJA ORARĂ RECOMANDATĂ - 1 oră/săptămână, 1 an școlar. În cazul prelungirii la 2 ani
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bune ale lucrării” (Ilioasa, 1939: 24). XIX. Formarea noțiunilor Această activitate este surprinsă de Papadopol în formula didactică:„cum se vor da definițiile?”, problemă în legătură cu care are opinii ferme. El consideră că doar strategia inductivă este cea mai bună, cea deductivă fiind „nepedagogică” (Papadopol, 1925: 160), din varii motive: „un asemenea procedeu ar reduce, e drept, munca profesorului la minimum - dar, în același timp, ar introduce sistemul mecanizării; b) ar reduce, până la zero, gradul de atenție al clasei” (Papadopol, 1925: 160
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Papadopol, 1925: 89). în ceea ce privește predarea gramaticii; Papadopol face o scurtă sistematizarea a metodelor cunoscute și aplicate în curent în predare: „metoda sintetică”, a lui Heise și a lui Becker, ambele corespondente, din explicațiile pe care le dă autorul unei strategii deductive, care pleacă de la „definițiile goale” și de la „noțiuni” și „metoda analitică, a pedagogilor Jacotot și Disternveg, cari bazează învățământul grammaticii numai pe cartea de cetire”. (Papadopol, 1925: 153). Declarându-se adeptul celei de-a doua strategii, Papadopol își sprijină punctul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lucrării cu varii ocazii. Fl. Ilioasa consacră un capitol aspectului metodologic, plecînd în discuție de la considerente de pedagogie generală, interrelaționată cu psihologia, logica, etica și estetica, în legătură cu care pune în discuție conceptele transversale logico-lingvistice de „noțiune, judecată, proces, (raționament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, definiție” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiție, apercepție, imaginație, memorie; estetico literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de fapt o prezentare a principalelor concepte cu care ar trebui să opereze profesorii și pe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 71), diviziune elementară, (p. 43), exerciții de exteriorizare, caracterizări, narațiuni, descripțiuni, dizertații, (p. 51), auditiv, articulativ, vizual sau grafic, (p. 86-88), abstracțiune, subordonate, stil literar, condiție elementară și imediată, (p. 88) școlar și extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceștia nu este relevantă: descripțiuni - descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lucrare științifică, care propune și utilizează un aparat terminologic suficient de abstract și matur pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o întruchipare răsăriteană a omului universal al Renașterii italiene. Nu a predat la Universitatea Imperială ci a avut școala sa proprie unde avea o libertate mai mare de expresie. În 1330, câștigă o dispută cu Varlaam în care gândirea sa deductivă s-a dovedit superioară metodei silogistice folosită de calabrez, iar în 1334 câștigă încă o mai răsunătoare victorie în controversa cu doi emisari papali (dovadă a cunoașterii gândirii latine, dar și a diferenței pe care o avea umanismul bizantin față de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
al producției literare...”2. Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se „documenta” umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un rezultat critic deductiv adică exterior; de marele Creangă îl desparte mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
lucru, având caracter dinamic, deschis și putându-se modela pe parcursul activității În raport de condițiile concrete În care se desfășoară procesul de predare-invatare. Cercetările psihopedagogice au ajuns la stabilirea unor tipuri de strategii: a. după demersul raționamentului logic: strategii inductive, deductive, transductive, analoge, mixte; b. după modul de dirijare a Învățării; strategii reproductive (de prelucrare a informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]