3,586 matches
-
război informațional, un jucător trebuie să aibă un motiv, să dispună de mijloace și să i se ofere posibilitatea de a o face. Jucătorii ofensivi pot fi grupați în câteva clase generale: interni, hackeri, criminali, corporații, guverne și teroriști. Jucătorii defensivi sunt persoane fizice, organizații sau guverne. La nivelul persoanelor, apărarea constă în tot ceea ce se întreprinde pentru păstrarea secretului datelor cu caracter personal, a resurselor proprii, a menținerii unei poziții competitive pe piață ș.a. Organizațiile vizează păstrarea unei poziții competitive
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fiind unic, iar ele „nevăzute” din exterior. 7.5.3.Tehnologii de securitate și protecție a rețelelor de calculatoaretc "7.5.3. Tehnologii de securitate și protecție a rețelelor de calculatoare" Politicile de securitate de actualitate combină mai multe tehnici defensive, cele mai răspândite fiind: • firewall-urile (peretele de foc); • VPN (Virtual Private Network - rețele virtuale private); • detectarea intruziunilor și integritatea datelor; • antiviruși și aplicații care asigură securitatea conținutului; • soluții de codificare și PKI (infrastructura cheilor publice); • managementul soluției de securitate; • securitatea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în rețeaua principală. Astfel, vă puteți asigura că fișierele nedorite nu vor ajunge în rețea. O altă serie de filtre permite analiza conținutului unui flux informațional, stopând comunicațiile care nu respectă regulile impuse. Posibilitățile firewall-ului Ca prim element în sistemul defensiv al unui sistem informatic, un firewall poate rezolva, în funcție de configurația sa, parțial sau în totalitate, următoarele probleme: • concentrează căile de pătrundere în spațiul privat, permițând în felul acesta o mai bună monitorizare a traficului și o ușoară detectare a încercărilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
identitatea, localizarea și căile de intrare. Spațiul cibernetic nu numai că oferă posibilitatea de a exploata punctele slabe ale infrastructurii critice, dar oferă și cadrul pentru organizarea de atacuri fizice, creând posibilitatea de întrerupere a comunicațiilor, întârzierea capacității de răspuns defensiv sau ofensiv sau a acțiunilor în caz de urgență, care sunt esențiale în cazul unui atac fizic. În ultimul secol, izolarea geografică a SUA a contribuit la protejarea lor împotriva unei invazii fizice. Spre deosebire de spațiul geografic, în spațiul cibernetic granițele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
îi convingă pe cei de la putere de loialitatea sa față de marxism-leninism, în plan literar nu se arată dispus să se conformeze întru totul. Alături de tiradele sale procomuniste și prosovietice, uneori atât de tranșante încât par a fi folosite ca armă defensivă, trădând nesiguranța, criticul acceptă autori care se țin departe de politica momentului, precum G. Bacovia, Constant Tonegaru (deși numele său era încă de mai mică rezonanță), ori articole sobre despre Shelley și Poe, despre I. Heliade-Rădulescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
cât unitare și cu semnificație globală. Va stărui, de aceea, în Barocul ca tip de existență (I-II, 1977) asupra caracterelor intensive ale stilului, fixând, cu temeiuri filosofice și artistice concrete, câteva dintre coordonatele principale: tragismul trăirii, conștiința scindată, atitudinea defensivă, preocuparea pentru sporul de originalitate, ostentația, cultul pentru semnul perlei și al oglinzii, obsesia interiorului, echivocul etc. Structura barocă apare, în comparație cu alte stiluri, inepuizabilă și infinită, confuză și insolubilă din cauza antagonismului ireconciliabil al trăirii, ca la Faust, Hamlet ori Don
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
figura 6.2). Sistemul utilizează ca soluție întărirea controlului (a), realizată prin perfecționarea codificării activității organizaționale (b) și o insistență crescută asupra fidelității comportamentului față de normele și regulile generale (c). Insistând asupra conformării comportamentului la normele generale, se declanșează mecanisme defensive la fiecare membru al organizației care, pentru a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile generale (e), fapt ce duce la reducerea dificultăților în relațiile cu clienții (f). Pe lângă acest circuit intenționat, se declanșează însă și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile generale (e), fapt ce duce la reducerea dificultăților în relațiile cu clienții (f). Pe lângă acest circuit intenționat, se declanșează însă și un circuit neintenționat, cu rezultate contrare: mecanismele defensive declanșate de sporirea controlului și ainsistenței asupra conformării (c-d) nu duc numai la creșterea corectitudinii (circuitul intenționat), ci și la sporirea rigidității comportamentului (normele generale se aplică rigid, fără a se ține seama de condițiile particulare), reacție susținută de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență limitele, nereușitele, eficacitatea scăzută a funcționării unui sistem, fără a indica însă cu claritate căile de perfecționare a acesteia. În această situație, în loc să fie constructiv, să orienteze sistemul spre perfecționare, feedbackul este distructiv, putând produce frustrare și generând mecanisme defensive din partea sistemului. Conștientizând ineficiența, fără însă a putea indica mijloacele de remediere (sau în condițiile în care sistemul însuși nu are la dispoziție posibilități de perfecționare), un asemenea feedback poate bloca funcționarea sistemului. Informațiile și cunoștințele despre procesele negative incontrolabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profit nu duce la maximizarea bunăstării colectivității, ci, dimpotrivă, are o serie de consecințe negative asupraacesteia reprezintă un atac la una dintre iluziile fundamentale ale sistemului fundat pe profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea adesea membrilor unui sistem ca o presiune exterioară, coercitivă, ca o critică a funcționării sistemului, fapt care este de natură să declanșeze mecanisme defensive. Nu este întâmplător faptul că una dintre regulile fundamentale ale sociologiei aplicate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea adesea membrilor unui sistem ca o presiune exterioară, coercitivă, ca o critică a funcționării sistemului, fapt care este de natură să declanșeze mecanisme defensive. Nu este întâmplător faptul că una dintre regulile fundamentale ale sociologiei aplicate se referă la necesitatea ca sistemul, membrii acestuia să fie atrași în procesul activ al planificării și realizării schimbării propuse de specialist. Eliot Jacques (1961), rezumând experiența sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a-i solicita pe membrii unuisistem să strângă ei înșiși fapte și informații despre starea sistemului și comportamentului lor este, din acest motiv, des utilizată, mai ales atunci când respectivele cunoștințe și informații, venite din exterior, ar putea genera mecanisme defensive. Sindromul „teamă de tratament”. Presupunem că ai dureri abdominale, și doctorul pune diagnosticul: apendicită - de operat urgent. Decizia este relativ simplă. Fiecare știe (pe baza unei îndelungate experiențe colective) că, neoperată, apendicita are multe șanse să ducă la complicații și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională pentru colectivitate și eficacepentru sistem doar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rând... Acești „4R” sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest capitol nu poate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de adaptare deosebită, folosindu-se din plin de aceste sondaje cu o subtilitate pe care partide cu tradiție din Occident o pot invidia. Ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor Virgil Măgureanu: În România a existat o ruptură În sociologie, cu accente chiar radicale, mai ales În primul și ultimul deceniu ale regimului comunist. Perioada interbelică a fost negată „creator” la Început, apoi a devenit istorie pentru noile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații, self-perpetuating bodies, În cadrul structurilor democrației socialiste etc., fără pretenția generalității acestora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații, self-perpetuating bodies, În cadrul structurilor democrației socialiste etc., fără pretenția generalității acestora la Întreg sistemul socialist; b) adaptarea și specificarea unor concepte și teorii, ca ,,distorsiune intenționată”, pentru a evita reacția defensivă a sistemului; așa, de pildă, mișcarea sociologică americană privind dezvoltarea socială a organizațiilor a devenit ,,dezvoltarea umană” a Întreprinderii socialiste, În proiectul elaborat de C. Zamfir, I. Mărginean, S. Chelcea, M. Zlate, Șt. Ștefănescu, În care autorii au utilizat metodologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și acest capitol al științelor sociale și al practicii social-istorice. Așteptăm deci cu interes studiile de istorie a economiei, filosofiei, politologiei, propagandei etc., pe care numai specialiștii acestor domenii le pot introduce În circuitul științific de profil. Referitor la strategiile defensive ale sociologilor și cercetătorilor sociali În timpul guvernării comuniste, amintesc doar Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului (C.C.P.T.) cu filiale În toată țara. Ca președinte al filialei Timiș a C.C.P.T. (1983-1989), am realizat (proiectare, cercetare de teren cu studenții de la Politehnică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri de agresiune: agresiunea defensivă este caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri de agresiune: agresiunea defensivă este caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește persoana vizată (animalul vizat). ,,Acest tip de agresiune implică un stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt de ordin defensiv și din interes.” (Patrick și Zempolich, 2003, 309) Inhibiția Împotriva agresiunii Înseamnă ,,suma tuturor factorilor interni care se opun unui act particular Îndreptat Împotriva unei ținte” (Megargee, 1982, 126, apud Patrick și Zempolich, 2003, 309). O serie de cercetări (Eron
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la sarcina comună, utilizând timpul pentru a „câștiga” contra colectivului ; b) prin paralizarea activității grupului, inspirându-le membrilor sentimentul că ei sunt nuli, culpabilizând și victimizând ; c) prin afișarea unei jubilații perverse În fața grupului lipsit de forță ; d) prin manevre defensive, de natură să deturneze grupul de la sarcina sa. El vorbește, totdeauna, pentru a Întrerupe realizarea unei sarcini comune sau pentru a bloca formarea unei prize de conștiință, rezultând dintr-un succes comun. Perversul psihosocial „nu suportă”, În sensul forte al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]