1,309 matches
-
Te-am ascultat perorând adineaori, zise el, după ce ne-am instalat într-o braserie. De altfel, eram cu siguranță singurul care te asculta, mai adăugă, zâmbind ușor. Am stat o vreme fără să spunem nimic. Dincolo de ferestrele transparente ale braseriei, defilau grupuri de tineri care scandau, zbierând, victoria echipei lor și agitau drapele în culori de bâlci. — Da, te-am ascultat, dar în realitate venisem ca să-l întâlnesc pe unul dintre sponsorii filmului... Te las să ghicești cine e? — Vreunul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vei simți străin.“ Moartea nu afecta viitorul, pentru că timpul acela imaginat, îmi dădeam acum seama, se rezuma la o singură clipă, foarte simplă, pe care o purtam în mine de ani întregi: în mulțimea dintr-o gară, în mijlocul chipurilor care defilau, îți recunoșteam privirea. Nu mai prevăzusem nimic altceva pentru viitorul nostru. De acum înainte, mai era și imaginea acelui trup inert, chircit îndărătul mărăcinișurilor lipsite de verdeață, lângă un drum de țară. Mă vedeam astfel, iar comoditatea unui astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Cel mai semnificativ fragment din David Copperfield în acest sens este începutul capitolului 43 (Another Retrospect): Fie-mi îngăduit din nou să mă opresc asupra unei perioade memorabile din viața mea. Fie-mi îngăduit să stau deoparte, ca să privesc cum defilează prin fața mea, însoțind propria-mi umbră, fantomele acelor zile, într-un sumbru cortegiu. Săptămîni, luni, anotimpuri se perindă în amintire. Abia de par mai lungi decît o zi de vară sau o noapte de iarnă. Aci, izlazul pe care mă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care mi-a fost dor/ Și mă întorc plângând în propria mea țară” (Exil). Bacovianismul și romantismul funebru se convertesc în plângeri ale neputinței și agoniei morale; orașul plin de morți, crimele săvârșite pe stradă sau străzile goale pe care defilează doar umbre, oameni scormonind pământul, muntele închis cu sârmă ghimpată sunt imagini ale unei apocalipse absurde, care, treptat, va pierde „tot neamul”: „Liniște. Începutul sfârșitului,/ O groapă adâncă se sapă încet, încet,/ Și din când în când cade pământul pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
versiuni inedite, spectaculoase și aproape perfect desacralizate ale Crăciunului. Bucureștiul devine scena unui inedit marș al Moșilor de Crăciun, gândit cu scopul precis de a intra în Cartea Recordurilor. În jur de 4000 de bucureșteni, îmbrăcați în Moș Crăciun, vor defila în tradiționalele straie roșii, dăruind tuturor cadouri și voie bună. Se încearcă astfel doborârea recordului mondial deținut de cei 3618 Moși Crăciuni din Taipei. Un reprezentant al Cărții Recordurilor a venit deja la București pentru a monitoriza teribila ispravă autohtonă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Îmi este amintirea istorie de pulberi / atât de condensată și nici nu se îndură / să iasă din cutia blindată, de conservă, / decât zvârlind cuprinsul în marea aventură”. Retragerea din viață pare iminentă: „Nu mai am nici un fel de povești / Când defilează albe umbrele pe umăr / și marea-i retrasă în plasele cu pești”. Elegiacul, discret, dar mereu prezent, este corectat de ludice acorduri senzuale și de duioșia domesticului, ce-l alătură, în Hora de cuișoare și Butaforie, lui Emil Brumaru: „Ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
a fost ocupată, Regimentul 29 Infanterie Dorohoi unde erau înrolați cei mai mulți militari hudeșteni, s-a întors în cazărmi, pentru refacere, dar cu rândurile subțiate. Printre cei care s-au întors de la Odessa era și tatăl meu, Mihai Apătăchioae care a defilat în Dorohoi și mi-a povestit despre primirea triumfală făcută de populație și de autoritățile Dorohoiului. Mulți viteji hudeșteni și-au pierdut viața și le-au rămas oasele în pământ străin. Tata a venit câteva zile în permisie, acasă și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o întâlnire în care cei doi își sunt străini, din care comunicarea sau comuniunea lipsește. Întâlnirea se realizează noaptea, în spiritul romantismului, dar nimic nu mai impresionează și personificarea nu face decât să sublinieze banalul situației, "Era frig, târziu, minutele defilau seci/ și ne privea de sus, cu capul gol, o lună plină". Frigul, târziul, grădina publică "tristă și goală", "toamna beată" sunt constante ale simbolismului, nimic însă nu implică o relaționare a umanului cu universalul, neimplicarea este subliniată cu emfază
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și ne privea de sus, cu capul gol, o lună plină". Frigul, târziul, grădina publică "tristă și goală", "toamna beată" sunt constante ale simbolismului, nimic însă nu implică o relaționare a umanului cu universalul, neimplicarea este subliniată cu emfază, "minutele defilau seci". Tehnica este a acumulării "inocente" de detalii care subminează seriozitatea textului. Proiectarea în trecut se produce și aici ca și cum prezentul e lipsit de consistență și singura realitate despre care se poate vorbi e aceea a unui trecut al dezamăgirii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cuiva, frânturi dintr-un posibil dialog, " Nu, somnul ar fi un criminal acum". Interogațiile ironizează și ele limbajul nobil al textelor poetice și propun o schimbare de viziune: "Când o să pot atinge cu mâna un gând/din cireada care-mi defilează în rând/ în cadențatul visului răsuflet?...", "Suntem trei - cu tăcerea... Cine oftează/ visând pe-al nemuririi bolovan?..." Termeni ca bolovan, cireadă, distrug voit seriozitatea textului. De fiecare dată alunecările în reverie, meditație sunt amendate. Până și textele de tip epitaf
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
au trecut pe lîngă sicriul lui Jeremiah O'Donovan Rossa pentru a-i aduce un ultim omagiu. O companie înarmata a Irish Volunteers Force a tras salve în aer. Voluntarii naționali ai lui John Redmond au fost și ei prezenți, defilînd neînarmați și fără uniforme. Padraig Pearse, unul dintre organizatori, îmbrăcat în uniformă verde a Irish Volunteers Force, a rostit unul din discursurile sale republicane și naționaliste, mistice și patetice. "Vărsarea de sînge este un lucru sfînt", a declarat el "iar
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
23 aprilie 1916. Cu cîteva săptămîni înaintea izbucnirii rebeliunii, de ziua Sfîntului Patrick, 17 martie 1916, facțiunea radicală a voluntarilor republicani a organizat o mare parada în centrul orașului Dublin, la care au participat 2 000 de oameni care au defilat sub privirile lui Padraig Pearse și ale altor ofițeri. James Connolly a mobilizat Armata Cetățeneasca și a mărșăluit prin Dublin pentru a observa principalele obiective strategice din oraș: podurile peste rîul Liffey, spitalele, hotelurile, cîteva uzine și cele patru cazărmi
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
forțat. Și astfel a aparut una dintre principalele metode de luptă ale prizonierilor irlandezi aflați în pușcăriile britanice, metoda folosită deseori de către militanții ÎRA. Michael Collins a transformat înmormîntarea lui Thomas Ashe în funeralii naționale, 9 000 de voluntari au defilat pe lînga sicriul sau, iar o companie de onoare a tras o salva în aer în memoria lui. Lîngă sicriul lui Ashe, Michael Collins, îmbrăcat în uniformă voluntarilor, a rostit o singură frază: Aceste focuri de armă pe care tocmai
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
aplicînd cu maximă severitate legea marțială. Reuniunile organizate de Sinn Fein, Irish Volunteers Force, Liga Gaelica, Cumann na mBan au fost interzise. Pînă și folosirea limbii irlandeze era considerată ca fiind suspectă. În acest timp, 20 000 de orangiști au defilat la Belfast pentru a aniversa bătălia de la Boyne. În vara anului 1918 a avut loc un nou val de arestări și a fost instituită o cenzură foarte dură. În ciuda acestor măsuri, autoritățile britanice nu au avut curajul să aplice legea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
altă ipostază a suferinței, delirul unui bolnav, în care totul ia proporții halucinante, se conturează în Moartea albă; titlul este o metaforă sugestivă pentru experiența pe care o traversează personajul central, obsesia albului proiectând adevărate tablouri bacoviene (convoaie mortuare ce defilează sub cerul lăptos, fețe livide, zăpada murdară). D. a mai publicat o suită de Profils parlementaires roumains (1916), iar în colaborare cu Radu Drăgescu a tradus din E.A. Poe Fantezii humoristice. SCRIERI: Profils parlementaires roumains, București, 1916; Drumuri de sânge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
cit., p.229). Ceaușescu știa bine despre atentatele împotriva lui Sadat și Reagan, din Cairo și Washington, și nu dorea să se repete figura și pe plaiurile dîmbovițene. Tocmai de aceea a ordonat ca tribuna din Piața Aviatorilor, unde se defilase pe 23 august, să fie mutată "mult mai departe de coloana în marș și a fost înălțată mult mai sus, ca un eventual glonț din mulțime să nu-l atingă pe dictator" (Ibidem). Enigma terorismului românesc s-ar putea lesne
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
al Parizienei este elită societății, sensibilă la rafinament, senzualitate, provocare. Să luăm, de exemplu, Notre coeur și să-i examinăm pe admiratorii lui Michèle de Burne, care se adună în mezaninul ei rafinat, din strada Generalului Foy, după Saint-Augustin. Aici defilează cremă societății franceze: Maltry, filosoful; Lamarthe, scriitorul; Predole, sculptorul; Massival, muzicianul numeroși artiști reduși la rolul de curtezani, care substituie cultul frumosului în folosul acestui Idol. Nici André Mariolle nu va putea rezista forței sale de atracție: retras la Fontenbleau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
oraș. Mulțimea de oameni, bărbați, femei, copii de la toate școlile, cu flori în mână și cutii de confeti, se înșirară încă de dimineață pe trotuare, de-a lungul întregului oraș. Regimentul se pregătea afară din oraș, unde fusese cantonat, să defileze biruitor în ovații și aplauze. Toate soțiile de ofițeri erau la tribuna de onoare, prefectul și primarul trebuiau să sosească. Tatăl meu, ca să arate tuturor că de el depinde în oraș nu numai viața noilor născuți și a mamelor, ci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
stației Adjud pagini din Biblia ocultei, Cum să falimentăm transportul feroviar de călători, pasajul cu două trenuri accelerate spre Ciceu, al doilea la zece minute interval, următoarele mîine la aceleași ore! Borzești-Legenda, anii de la moartea ctitorului steaguri în lungul șoselei, defilează și cel al bisericii, Onești redusa alteritate a reperelor, vine vorba de valorile lor simbolice, de orașe și de sate ca ființe imposibile, mixturile organico-minerale în minte-spațiu, după obicei, puțina apărare a unor asemenea ființe, invariante Propp. În acceleratul Brașov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează cu ulița lungă, Școala cu clasele I-IV Simultane, în ramă, cîtă puștime se mai adună în margine de sat nu s-a meritat! locuirea n-o facem și nu ni s-a făcut oportună, ne stă la margine, pescar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca politica externă comună să aibă la dispoziție și o armată proprie, EUROARMATA. Desigur, nu toată lumea își dorește (sau măcar își imaginează) o uniformă militară sub steagul albastru cu steluțe aurii; nu toți europenii consideră util să avem cu cine defila de ziua Europei, pe sonoritățile Odei bucuriei. Dar unele experiențe recente din teatrele de operații în care se manifestă trupe N.A.T.O. ale unor națiuni membre ale Uniunii Europene lasă cel puțin deschisă ideea armatei europene. În aceeași direcție de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
care îi apără, așa cum o face o armată națională, de care toată lumea să fie mândră de ea. O armata europeană care să nu fie o sumă a armatelor naționale, ci o sinteză pozitivă a acestora. O armată europeană care să defileze la fiecare 9 Mai, Ziua Europei, să cânte Imnul Europei ("Odă bucuriei") la evenimente europene marcante, să aibă drept stindard simbolic și emoțional drapelul european, să se angajeze în apărarea valorilor europene printr-un jurământ militar european, să fie apreciată
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
trebuie să cunoască dezvoltările din politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene și corelațiile ei cu politica națională de securitate și de apărare a României, în care să existe percepția existenței unei armate europene EUROARMATA care îi apără, defilează la fiecare 9 mai, Ziua Europei, cântă Imnul Europei, "Odă bucuriei" la evenimentele marcante ale Europei și României, acționează sub drapel european, este angajată în apărarea valorilor europene printr-un jurământ militar european, și se raportează ca factor de putere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
toți coloneii făcuți „pe puncte“ în anii ’50, mintea odihnită, tot ce citea pe cotoarele cărților rămânea imprimat pe creier. Clăpocea nu reușea, săracul de el, să biruiască o singură pagină cu cititul, dar numele autorilor și titlurile care-i defilau de câteva ori în zi prin fața ochilor până la urmă le reținea. Nu chiar din prima citire, însă, în jumătate de an, suficient de multe ca să tresară când auzea de Lucrețiu, de Hegel sau de Blaga și să se trezească vorbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Lupescu, care a fost prezentată lui Mihai drept tante a lui Puiu Dumitrescu. Iar Mihai a întrebat ,, Cum e tante a ta, iar fotografia ei stă pe biroul tatei la palat?”. După amiază, elevii participanți la concursurile „Tinerimea română” au defilat prin fața Palatului Regal. Regele și Mihai au primit defilarea din balconul Palatului. Seara, la ora 20, a avut loc retragerea cu torțe. Trupele din garnizoană au defilat și ele prin fața Palatului Regal. Marți, 17 mai. La ora 18, Mihai a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]