1,088 matches
-
prezintă pe parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au altitudini relative de
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de întâlnire a revărsărilor de lavă și acumulările de piroclastite provenite din Munții Căliman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud). Alternanțele dintre lave
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
sunt aproape imperceptibile, terasele trecând practic din una în alta. La nord de valea Bejanului, terasele apar ca nivele extinse pe interfluvii care coboară din dealurile Bejan, Roșilor și Moțar, după care se efilează până la dispariție spre intrarea râului în defileul de la Șoimuș. La vest de localitatea Deva, până la Zam, între Munții Poiana Ruscăi la sud, și Munții Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu aspect de defileu (în fapt o succesiune de îngustări ale văii
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
se efilează până la dispariție spre intrarea râului în defileul de la Șoimuș. La vest de localitatea Deva, până la Zam, între Munții Poiana Ruscăi la sud, și Munții Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu aspect de defileu (în fapt o succesiune de îngustări ale văii de 1-3 km în alternanță cu lățimi de până la 5-6 km, adevărate mici depresiuni închise de îngustări; L. Badea, M. Buza, 1991). În acest sector culoarul resimte atât varietatea petrografică, cât particularitățile
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
culoarul resimte atât varietatea petrografică, cât particularitățile tectonice. Conform studiului realizat de L. Badea și M. Buza (1991), în acest sector este prezent un sistem de 7 terase. Acestea sunt foarte fragmentate, chiar lipsind pe unele porțiuni de îngustare a defileului — pe versantul nordic, între Șoimuș și Brănișca, pe cel sudic, amunte și avale de Leșnic, pe ambii versanți, avale de Burjuc — sau fiind foarte bine dezvoltate (în special cele inferioare), ca între Mintia și Vețel, la Brănișca și Bretea Mureșană
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia) este favorabilă practicării escaladei și sporturilor aeronautice precum zborul
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
este un loc plin de legende și de istorie din Clisura Dunării. Peșteră este situată 12 km aval de Moldova Nouă județul Caras Severin la cca. 30 m desupra nivelului Dunării. Se poate ajunge din șoseaua ce străbate Defileul Dunării, 12 km aval de Moldova Nouă, în locul în care se află un izvor cu apă potabilă. A fost locuită în perioada Hallstatt fiind un adăpost ideal pentru omul primitiv. Poziția ei, cu intrarea prin care domină Dunărea a făcut
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
erau hărțuite nu numai de Kuomintang, dar și de aliații acestora din rândul șefilor războinici locali, ca și de triburile ostile tuturor chinezilor. Terenul pe care au trebuit să-l traverseze chinezii era unul extrem de dificil, traversând munți, râuri și defilee, în tot acest timp comuniștii luptând neîntrerupt împotriva inamicilor. Luptele de la podul Luding sunt emblematice pentru duritatea "Marșului cel Lung". În iulie, trupele conduse de Mao s-au unit cu cele care soseau din provincia Henan. La scurtă vreme însă
Marșul cel Lung () [Corola-website/Science/303470_a_304799]
-
membrii ei au ctitorit zeci de lăcașuri de cult, printre ele Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Colțea și Mănăstirea Cotroceni. Primul posibil membru al familiei este atestat istoric în opera "Alexiada" a Anei Comnena în contextul unei vizite cu scop militar în defileurile Munților Balcani în anul 1094 a împăratului bizantin Alexios I. Aici, într-o noapte, este înștiințat de către un conducător al valahilor, numit Pudil, că armate cumane au trecut Dunărea cu scopul de a jefui teritoriile imperiului. Alexios I trimite un
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
a operațiilor încredințate generalului A. Zaioncikovski, comandantul Corpului 24 rus, a cărui inactivitate a contribuit la retragerea generală spre linia Cernavodă - Medgidia - Constanța, cu grave consecințe pentru situația Armatei Române din Dobrogea. În 6/19 septembrie a fost trimis în defileul Jiului (Surduc, Polatiște, Păiș), unde unitățile românești se retrăgeau sub presiunea inamicului. A reușit împreună cu trupele comandate de col. Stavrache să asigure apărarea defileului până la sosirea întăririlor . La 9/22 octombrie cpt. Boerescu a fost mutat șef al biroului de
Pârvu Boerescu () [Corola-website/Science/337633_a_338962]
-
grave consecințe pentru situația Armatei Române din Dobrogea. În 6/19 septembrie a fost trimis în defileul Jiului (Surduc, Polatiște, Păiș), unde unitățile românești se retrăgeau sub presiunea inamicului. A reușit împreună cu trupele comandate de col. Stavrache să asigure apărarea defileului până la sosirea întăririlor . La 9/22 octombrie cpt. Boerescu a fost mutat șef al biroului de operații din Stat-majorul Diviziei a 11-a. Două zile mai târziu, generalul I. Dragalina a fost numit la comanda Armatei I-a. În 12
Pârvu Boerescu () [Corola-website/Science/337633_a_338962]
-
Dragalina a fost numit la comanda Armatei I-a. În 12/25 octombrie, cpt. Boerescu l-a însoțit împreună cu alți ofițeri din statul-major al Diviziei a 11-a pe Generalul Dragalina în recunoașterea pe care acesta a făcut-o în defileul Jiului, pentru a inspecta posturile înaintate ale reg. 26 infanterie. Din nefericire, la Schitul Locuri Rele, în apropierea Mânăstirii Lainici, viteazul general Dragalina a fost foarte grav rănit. Pătrunderea rapidă a trupelor germane până la marginea orașului Târgu Jiu a creat
Pârvu Boerescu () [Corola-website/Science/337633_a_338962]
-
(limba sârbă: "Гвоздена врата" / "Gvozdena vrata", croată: "Željezna vrata", maghiară: "Vaskapu", turcă: "Demirkapi", germană: "Eisernes Tor", bulgară: "Железни врата") este numele unui defileu pe fluviul Dunăre. Face parte din granița dintre Șerbia și România. În sensul larg, reprezintă 134 km din cursul Dunării, în sensul mai îngust doar barajul hidroelectric din apropierea orașului românesc Orșova. La est de , în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
din granița dintre Șerbia și România. În sensul larg, reprezintă 134 km din cursul Dunării, în sensul mai îngust doar barajul hidroelectric din apropierea orașului românesc Orșova. La est de , în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin, se află podul lui Traian. Defileul se află între România în nord și Șerbia în sud. Fluviul traversează Munții Carpați în cadrul cărora separă Munții Banatului de Carpații Sârbești. Numele maghiar, "Vaskapu", inseamna tot "Porțile de Fier", si este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
între România în nord și Șerbia în sud. Fluviul traversează Munții Carpați în cadrul cărora separă Munții Banatului de Carpații Sârbești. Numele maghiar, "Vaskapu", inseamna tot "Porțile de Fier", si este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
cărora separă Munții Banatului de Carpații Sârbești. Numele maghiar, "Vaskapu", inseamna tot "Porțile de Fier", si este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se îngustează pentru prima oara dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de "Defileul Golubac". Are 14
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se îngustează pentru prima oara dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de "Defileul Golubac". Are 14,5 km lungime și
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se îngustează pentru prima oara dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de "Defileul Golubac". Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se îngustează pentru prima oara dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de "Defileul Golubac". Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se îngustează pentru prima oara dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de "Defileul Golubac". Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea "Ljupovska" se ajunge la cel de-al doilea defileu, "Gospodin
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád. Dunărea se îngustează pentru prima oara dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de "Defileul Golubac". Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea "Ljupovska" se ajunge la cel de-al doilea defileu, "Gospodin Vir", care are 15 km lungime și se îngustează până la 220 m. Culmile urca până la 500 m și
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
de "Defileul Golubac". Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea "Ljupovska" se ajunge la cel de-al doilea defileu, "Gospodin Vir", care are 15 km lungime și se îngustează până la 220 m. Culmile urca până la 500 m și sunt cel mai greu de ajuns de pe pământ. "Donji Milanovac", mai largă, face legătura între "Cazanele mari" și "Cazanele mici", care
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
de pe pământ. "Donji Milanovac", mai largă, face legătura între "Cazanele mari" și "Cazanele mici", care au o lungime de 19 km împreună. "Valea Orșova" este ultima secțiune mai largă înainte ca fluviul să ajungă la câmpiile Valahiei și la ultimul defileu, "Defileul Șip". Cazanele Mari este cel mai cunoscut și mai îngust defileu: aici Dunărea se îngustează la 150 m și ajunge la o adâncime de până la 53 m. Pentru a face navigabila Dunărea între Baziaș și Turnu-Severin, în această regiune
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]