616 matches
-
în baza declarației de defrișare ulterioară a parcelelor de viță-de-vie și cererii pentru emiterea autorizației de replantare anticipată, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10, pe o suprafață echivalentă în cultură pură cu suprafața viticolă ce va fi defrișată și este înscrisă în R.P.V. În cazul în care nu există identitate între cultivatorul și proprietarul plantației viticole, cultivatorul va prezenta un acord scris al proprietarului plantației viticole propuse pentru defrișare în vederea eliberării autorizației de replantare anticipată pe numele său
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
de stat pentru controlul tehnic vitivinicol, în conformitate cu declarația de defrișare ulterioară prevăzută la alin. (1). ... (3) Declarația de defrișare ulterioară a plantațiilor de viță-de-vie se depune la D.A.J. ... (4) Prin declarația menționată la alin. (3) cultivatorul își ia angajamentul să defrișeze parcelele de viță-de-vie până la sfârșitul celui de-al patrulea an de la data plantării noilor vițe. ... (5) Cererea de acordare a autorizației de replantare anticipată se depune la D.A.J. odată cu declarația de defrișare ulterioară a plantațiilor de viță-de-vie. ... (6) În cazul
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
de viță-de-vie. ... (6) În cazul în care beneficiarul autorizației de replantare anticipată nu efectuează defrișarea în termenul prevăzut la alin. (4), plantația nouă este considerată plantație ilegală și nu beneficiază de sprijin financiar național și de la Uniunea Europeană. Plantația va fi defrișată pe cheltuiala cultivatorului, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015. ... (7) Autorizația de replantare anticipată este valabilă 3 ani de la data la care a fost acordată
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
vitivinicol și O.N.V.P.V. ... (4) Produsele vitivinicole obținute de pe aceste suprafețe în această perioadă nu pot fi comercializate. (5) La sfârșitul perioadei experimentale sau la sfârșitul perioadei de producție a plantațiilor de viță-mamă pentru altoi și portaltoi, producătorul trebuie să defrișeze suprafața respectivă pe cheltuiala proprie. ... (6) Dacă la sfârșitul perioadei experimentale sau la sfârșitul perioadei de producție a plantațiilor de viță-mamă pentru altoi și portaltoi producătorul hotărăște să comercializeze produsele obținute de pe această suprafață, trebuie să obțină o autorizație de
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
III Plantările ilegale Articolul 25 (1) Plantațiile de viță-de-vie înființate fără autorizație de plantare/replantare, cu excepția celor prevăzute la art. 19, sunt considerate plantații ilegale. ... (2) În termen de 4 luni de la constatarea acestei nereguli, cultivatorii plantației sunt obligați să defrișeze plantația ilegală pe propria cheltuială. ... (3) În cazul în care nu se realizează defrișarea în termenul prevăzut la alin. (2), autoritatea competentă asigură defrișarea suprafeței respective în termen de 2 ani de la expirarea perioadei de 4 luni. ... (4) Costurile aferente
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
prenumele................./ │ │fax........, e-mail........, județul........., comuna/orașul........., │ │satul........, bd. ....... str. ......... nr. ............., │ │bl. ......, sc. ......., ap. ...., sectorul ........ . C. Tip exploatație: │ │| | exploatare directă; | | arendă; Total Total suprafață: E. Declarația cultivatorului: │ │Declar că parcelele de viță-de-vie menționate la lit. D înscrise în R.P.V. au fost defrișate în │ │ziua de......... luna...... anul........ │ │Data......... │ │Semnătura cultivatorului............ Ștampila............ Semnătura F. Raport tehnic al consilierului cu atribuții de inspecție de stat pentru controlul tehnic │ │vitivinicol Ținând cont de defrișarea declarată la lit. E ale cărei caracteristici sunt conforme lit. E
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
Legea pomiculturii nr. 348/2003 și ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 , în baza cererii aprobate cu nr. ..../................, se autorizează persoana fizică/juridică ...................., din localitatea ......................., județul .................., proprietar/deținător legal, să defrișeze plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
mistrețul ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"). Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Vaslui se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,26%), cu o minoritate de romi (1
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor. Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est și pârâul Peșceana la sud. Apa
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al XVII-lea, pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
cu timpul în satele învecinate și în pădurea Chevereșului. Satul a fost practic întemeiat în 1783, când a început colonizarea cu șvabi proveniți din diferite zone ale Germaniei. Pe locul unde s-au așezat exista o pădure care a fost defrișată pentru a face loc caselor coloniștilor. Ei făceau casele din cărămizi de pământ cu paie. Din locul de unde s-a luat pământul se află balta de la Bacova. Satului i-a fost dat numele de "Bachovar", în cinstea comisarului districtual Ioan
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
apare numele Secsany. Localitatea s-a format din reunirea mai multor cătune, care apar menționate în documentele medievale: Secianiul Mic, Secianul Mare, Macova și altele. Despre înființarea satului, Nicolae Ilieșu scrie că a existat din secolele XIII-XV, „pe un loc defrișat de valahi”.[2] La 1582 se menționează că aici locuiau și câțiva sârbi, dar aceștia fie au plecat, fie în parte s-au românizat. Acest lucru se cunoaște și din faptul că numele satului a fost sârbizat: Mali Szecsan (Secianul
Seceani, Timiș () [Corola-website/Science/301396_a_302725]
-
de construcție a cetății. Nu au fost identificate aici fortificații anterioare, rezultând că prima construcție fortificată datează din epoca domniei lui Petru I Mușat. Cercetările arheologice au determinat faptul că aici a existat un pâlc de pădure care a fost defrișat prin incendiere în vederea ridicării construcției. Datarea construcții se datorează și descoperirii câtorva zeci de monede de argint (toate emise de monetăria voievodului Petru I Mușatinul) în cel mai vechi nivel al cetății. Petru I Mușat a construit în Suceava un
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
curs nu se află la mai mult de 500 m de sat. Chelința are o situare paralelă cursului Someșului. În vremea deplasărilor populațiilor migratoare, drumurile erau deseori călcate de acestea, atacând și prădând populația băștinașă. Astfel, locuitorii au început să defrișeze pădurile existente pe actualul loc al satului, depărtându-se astfel de zona expusă a Someșului; astfel, se puteau adăposti mai ușor de dușmani, fiind protejați și de inundații. În pădurile din imediata apropiere, au săpat gropi care le serveau drept
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepa secundară.
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
din anul 1900 în prezent fiind întâlnit pe toate terenurile nisipoase dea-lungul ogașelor și împrejurul satelor. Dea-lungul satului Dunărea Mică, în jurul anilor 1930, în partea de apus a satului a apărut în mod spontan salcia și plopul. Pădurea a fost defrișată iar în locul ei a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
era o pădurice mică de salcii și ulmi. Alături de ea era o pădure mare de circa 100 hectare de ulmi, stejari și salcii. În aceste locuri s-au luptat în 1917 armata româno-rusă cu nemții. Până în 1920 pădurea s-a defrișat. Ea făcea parte din vestita pădure a Vlasiei. La început aici s-a construit un conac boieresc cu trei -patru locuințe unde se adăposteau logofătul și slugile boierului. Cu timpul s-au adăugat și alte case formând un sat cu
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
ce mărginește localitatea, precum și numele de BIRK mesteacăn în germană, dată de sași, la așezarea lor aici. Tradiția sașilor chiar spune că la venirea lor aici, colonizați de statul maghiar au găsit întinderi mari de păduri pe care le-au defrișat. Potrivit documentelor, grafia localității a fost următoarea: 1332 Pytula, Pycula 1348 Pechwle 1426 Petele 1465 Pethele 1645 Petelye 1824 Pelelye 1854 Petele, Birk, Petelea Prima atestare documentară a localității, de la care se împlinesc 665 de ani, se află într-un
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai găsesc în multe părți și aluviuni. Intrând în detaliu, putem menționa faptul că la suprafața pământului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din județul Bihor, Crișana, România. Localitatea Bratca este atestata documentar în anul 1435. La început se numea Brața. Din vechi documente aflăm că pe la anul 1470 iobagii români apartinatori de domeniul Sinteu, aflat sub stăpânirea familiei Bánffi de Losonc, au defrișat câteva hectare de pădure și au înființat un sat nou, Wybrathka. Prin urmare, cu siguranta satul Bratca datează din prima jumătate a sec. XV. Această așezare a fost dintotdeauna un sat românesc. Dintr-un recensământ făcut în anul 1552 rezultă
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
După un timp a reușit să fugă ascunzându-se în acest ținut care era atunci împădurit în întregime. Și-a construit o colibă în codru pentru a se adăposti aici o vreme dar timpurile ,fiind tulburi” a rămas pe loc defrișând o bucată de teren pentru curte și grădină. Mai târziu a defrișat o porțiune mai mare pentru a cultiva cartofi și secară, apoi pentru fânețe. Până la urmă a rămas aici, iar mai târziu s-a căsătorit. La fel au procedat
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
care era atunci împădurit în întregime. Și-a construit o colibă în codru pentru a se adăposti aici o vreme dar timpurile ,fiind tulburi” a rămas pe loc defrișând o bucată de teren pentru curte și grădină. Mai târziu a defrișat o porțiune mai mare pentru a cultiva cartofi și secară, apoi pentru fânețe. Până la urmă a rămas aici, iar mai târziu s-a căsătorit. La fel au procedat și străbunicii celorlalte familii din sat: în locurile unde s-au stabilit
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
piatră ca să se ospăteze și să se odihnească dar numai pentru puțină vreme, apoi a ruculit” cu calul mai departe. După întemeierea satului și mai ales după ,lanțul” menționat, gospodăriile locuitorilor s-au consolidat: se creșteau multe animale, s-au defrișat suprafețe întinse de păduri pentru cultivarea cartofilor și a cerealelor astfel că s-a ajuns la un surplus de produse pe care le vindeau sau schimbau în piețele din Vadu-Crișului, Braca și Beiuș. Intrucât locuiau în aceste ținuturi împădurite erau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat la c. 30 de km (rutier) și 18 km (feroviar, prin intermediul stației de cale ferată Beuca). În linie dreaptă, capitala României, București, se află la aprox. 90 de
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
mai mic sat al comunei Creaca, este așezat în partea de vest a acesteia la poalele muntelui Meseș. După Revoluția de la 1848 în aceste locuri au fost strămutate (deportate) 15 familii, din care două erau familii de unguri. Aceștia au defrișat o parte din locul numit Pădurea Durului (Duruljo Erdö) și și-au construit bordeie în care să locuiască. În sat nu mai există unguri, prin căsătorie aceștia s-au contopit cu familiile de români. Până în 1953 Viile Jacului au format
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]