595 matches
-
însă. Vorbește cu doctorul tău, tatăl lui Bogdan, parcă, zi-i să te mai scutească de torturile astea medievale. Inchiziția nu poate scoate nimic de la unul ca tine oricât s-ar strădui. Zi-le că buba ta e celestă, metaforică, deictică. Zi-le că ea nu se extirpă cu bisturiul lor steril. De fapt nici nu trebuia să te duci la doctor, poate îți crește vreo aripă și proștii ți-o taie. Hai cu noi în deltă și facem noi ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
144 Seria {tiin]ele limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scenariile didactice sugerate, prin actualitatea lor, sînt perfect adaptate trăsăturilor psiho-fizice și intelectuale ale elevilor de astăzi și pot constitui sugestii și teme de reflecție pentru școala românească care traversează complexe prefaceri. După o excelentă teză de doctorat despre microsistemul deicticelor românești și după alte două lucrări dedicate didacticii în ciclul primar și cel preșcolar, această carte constituie o continuare firească a preocupărilor Angelicăi Hobjilă, cercetător competent și discret, care, avem convingerea, va concepe și va elabora și alte lucrări la fel de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ioana Aneci. Iași: Polirom. Haugh, M. (2007). The co-constitution of politeness implicature in conversation. Journal of Pragmatics, 39, 84-110. Héril, A. & Mégrier, D. (2009). Spectacole de teatru pentru grădiniță. Traducere de Mihaela Preda. București: CD Press. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2008a). Comunicare și contextualizare repere semantico-pragmatice. Limba română. Chișinău, 7-8/XVIII, 116-128. Hobjilă, A. (2008b). Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității). Iași: Institutul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi scindate în două tabere adverse și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relațiilor logico-formale dintre unitățile de conținut; stabilirea ponderii diverselor raporturi sintactice (de coordonare, respectiv de subordonare), în vederea surprinderii modului specific de organizare a actului discursiv; precizarea gradului de coeziune și identificarea mecanismelor de realizare a acesteia (unitatea timpurilor verbale, utilizarea deicticelor, uniformitatea sistemului pronominal etc.). Caracterizarea sintactică oferă informații privind atitudinea emitentului politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive ale acestuia și formele lor de manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acest sprijin, ar fi un drept nud, de a căruia întrebuințare ar trebui să ne ferim (s.n.)"362. Folosirea pro-formelor, a substitutelor fără sens propriu, aparținând unor clase morfologice distincte față de elementul substituit, contribuie la creșterea coeziunii articolului. Spre deosebire de clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
organizării de suprafață (pamflet, cronică, notă informativă, articol polemic etc.). Abordarea transfrastică a permis identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană, dintre care amintim: recurența unor secvențe lingvistice, utilizarea conectorilor interfrastici, unitatea sistemului pronominal și verbal, prezența deicticelor, folosirea pro-formelor, cultivarea paralelismului și a anaforei ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolului, distingem organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența intercalărilor, folosirea cu predilecție a paralelismului sintactic și a inversiunilor topice. Fiecare dintre speciile jurnalistice cultivate de Eminescu se caracterizează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această încăpere nu se fumează". Spre deosebire de "Fumatul interzis", enunțul celei de-a doua tăblițe conține mărci de timp și de persoană, precum și determinantul demonstrativ "această". Vom reveni asupra problemei mărcilor de persoană (vezi cap. 9). Prezentul are aici o valoare "deictică", adică nu poate fi interpretat decît în raport cu situația enunțiativă particulară din care face parte. Cunoștințele noastre generale ne permit să atribuim o durată variabilă prezentului; în enunțurile următoare: (1) Mi-e puțin frig. (2) Maria este deprimată. (3) Îi împrumutăm
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dacă sala ar fi destinată doar la anumite ore fumătorilor. Încă o dată, o simplă cunoaștere a gramaticii și a lexicului limbii franceze nu este suficientă pentru a permite interpretarea corectă a acestui enunț. Demonstrativul "aceasta" posedă și el o valoare "deictică" (vezi cap. 9), referentul său se schimbă în funcție de situația enunțiativă în care apare: "aceasta" desemnează un obiect care este presupus a fi accesibil în spațiul fizic al enunțării sale. Majoritatea enunțurilor posedă astfel mărci care le ancorează direct în situația
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
etc.) În cazul în care coenunțiatorii împart același mediu și se văd unul pe celălalt, asistăm la apariția: - unor indicatori non-verbali (mimică, gesturi) care însoțesc vorbirea; - unor elipse atunci cînd un obiect este prezent în mediu ("ai văzut...?"); - a numeroase deictice (vezi cap. 9) al căror referent este identificat în raport cu situația de enunțare (eu, aici, mîine etc.). Dat fiind că locutorul nu poate șterge ceea ce a spus deja și este purtat de dinamica propriei vorbiri, el recurge la modalizări care îi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
utilizat la prezent se referă la momentul în care este produs enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume personale de persoana I și a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la prezent se referă la momentul în care este produs enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume personale de persoana I și a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural; - pronumele al meu, al tău, al nostru, a voastră și formele lor de feminin și de plural. Există însă un număr mare de deictice temporale și spațiale numite deictice spațiale și deictice temporale: - mărcile prezentului, trecutului și viitorului atașate radicalului verbului sau cuvintele și grupurile de cuvinte cu valoare temporală cum ar fi: ieri, mîine, astăzi, acum două zile, acum un an etc. care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural; - pronumele al meu, al tău, al nostru, a voastră și formele lor de feminin și de plural. Există însă un număr mare de deictice temporale și spațiale numite deictice spațiale și deictice temporale: - mărcile prezentului, trecutului și viitorului atașate radicalului verbului sau cuvintele și grupurile de cuvinte cu valoare temporală cum ar fi: ieri, mîine, astăzi, acum două zile, acum un an etc. care au ca reper momentul enunțării
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural; - pronumele al meu, al tău, al nostru, a voastră și formele lor de feminin și de plural. Există însă un număr mare de deictice temporale și spațiale numite deictice spațiale și deictice temporale: - mărcile prezentului, trecutului și viitorului atașate radicalului verbului sau cuvintele și grupurile de cuvinte cu valoare temporală cum ar fi: ieri, mîine, astăzi, acum două zile, acum un an etc. care au ca reper momentul enunțării lor: peste un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
numeroși; ei se distribuie începînd din punctul de reper pe care îl reprezintă locul în care are loc enunțarea: aici desemnează zona în care vorbesc coenunțiatorii, acolo un loc îndepărtat, asta un obiect arătat de către enunțiator etc. Pe lîngă aceste deictice spațiale, există și grupuri nominale determinate de acest ("acest raft", "acest oraș" etc.) care asociază o ambreiere cu ajutorul lui acest și un substantiv ("raft", oraș") purtător al unui semnificat independent de situația de enunțare. Variațiile punctului de reper Se întîmplă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
oraș" etc.) care asociază o ambreiere cu ajutorul lui acest și un substantiv ("raft", oraș") purtător al unui semnificat independent de situația de enunțare. Variațiile punctului de reper Se întîmplă ca în același text să se schimbe punctul de reper al deicticelor spațiale. Fenomenul este bine ilustrat în următorul articol: Doctorul Maréchal și Mister Hyde Cînd a sosit escortat de doi jandarmi, locuitorii din Barbizon au fost stupefiați. Ei n-au crezut că "escrocul", omul consemnat la domiciliu, era doctorul Maréchal. Aici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu identificăm referentul în același mod dacă este vorba de un substantiv propriu ca "Pierre" sau "Citroën", de un pronume substitut ca "el", de o descriere cu articol hotărît ca "fratele vecinului": aceste trei tipuri de expresii nominale nu sînt deictice (vezi cap. 16). Un deictic posedă un semnificat stabil ("eu", de exemplu, îl desemnează întotdeauna pe cel ce vorbește), dar se caracterizează prin faptul că referentul său este identificat pe baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mod dacă este vorba de un substantiv propriu ca "Pierre" sau "Citroën", de un pronume substitut ca "el", de o descriere cu articol hotărît ca "fratele vecinului": aceste trei tipuri de expresii nominale nu sînt deictice (vezi cap. 16). Un deictic posedă un semnificat stabil ("eu", de exemplu, îl desemnează întotdeauna pe cel ce vorbește), dar se caracterizează prin faptul că referentul său este identificat pe baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că referentul său este identificat pe baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom este o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]