596 matches
-
să folosească pronumele el când vorbesc despre un superior ierarhic sau despre o persoană pe care o consideră demnă de mare respect. Și mai mulți se simt ofensați de o desemnare prin ăla + determinant, la fel de mult ca de o indicare deictică, evident nepoliticoasă ("Cine e ăsta?"). Cazul deictic e foarte clar: anularea sau obiectualizarea individului prin persoana a III-a și demonstrativ e în multe limbi percepută ca grav nepoliticoasă, chiar agresivă. Cazul anaforic e mai complicat: cît timp cel desemnat
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
un superior ierarhic sau despre o persoană pe care o consideră demnă de mare respect. Și mai mulți se simt ofensați de o desemnare prin ăla + determinant, la fel de mult ca de o indicare deictică, evident nepoliticoasă ("Cine e ăsta?"). Cazul deictic e foarte clar: anularea sau obiectualizarea individului prin persoana a III-a și demonstrativ e în multe limbi percepută ca grav nepoliticoasă, chiar agresivă. Cazul anaforic e mai complicat: cît timp cel desemnat nu are acces la formulă, ea poate
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
lecții cu termenii liturgici „Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste să vă apropiați.” Remarcabil este nu numai talentul de portretist și de evocator al autorului, dar și darul de a povesti În chip emoționant. Sperăm să fie deictic crâmpeiul de text pe care-l extragem din paginile 232-233: „M-am urcat pe nelipsitul scaun din fața caselor sătești și am bătut la geamul dinspre stradă. Imediat a apărut la fereastră o verișoară a mea, Eugenia ( Jenica) Popovici, pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
prea mediatizate: „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt, „Închisoarea noastră cea de toate zilele” de Ion Ioanid și „Binecuvântată fii tu, Închisoare” de Nicole Valery Grosu). Cu acordul prealabil al redacției revistei „Memento”, voi publica o analiză amplă ca, prin dovezi deictice (căci „Affermanti onus probandi”) să-i conving pe cititori că „Strigat am către Tine, Doamne...” este, realmente, memorialul cel mai bun, cum rezultă subtil și din splendidul „Cuvânt Înainte”, scris de Ion Coja și intitulat „Un nume pentru eternitate” (adică
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
piatră de poticnire. De aceea sunt extrem de numeroase titlurile nepotrivite, chiar fără legătură cu fondul lucrării respective. Printre puținii scriitori, care reușesc să Învingă acest obstacol, se numără și Constantin Brin. Titlurile pe care le vom menționa numaidecât sunt, credem, deictice: Tatăl nostru, Spălarea creierului, Limba noastră, La mintea cocoșului, Acasă, Merge și așa, Cuvântul magic, Memoria, Echilibru, Cheia succesului, Granița, Rădăcini, Iarna, Calitatea, Babilon, Ariciul, Clepsidra. Româncele, citind această operă literară, se vor bucura enorm, când vor afla că autorul le
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
dintre autobuzele de la Piatra-Neamț, Îl Înlocui Olga ca el să mănânce. Va să zică tu erai, Grigoriță? Am văzut eu, dar nu eram sigur...” (paginile 165-166). Și În privința credinței creștine autorul merită laude și toată admirația noastră. Următorul pasaj va fi, credem, deictic: „...Sfântul Petru s-a rugat cu atâta putere și dăruire, cu atât de mare regret lui Dumnezeu ca să-l ierte pentru marea greșeală de a se lepăda de El, Încât umbra i-a rămas mărturie pe zid. Am privit Îndelung
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
metodologice de bază, însă nu sunt excluse achiziții din celelalte științe, în măsura în care acestea sunt necesare. Astfel, în analiza unor exemple nu se va putea renunța la instrumentarul retoric, care rămâne valabil pe acest palier. Folosirea unor concepte pragmatice, precum performanță, deictic, maximă, act de limbaj este justificată prin faptul că acestea se constituie în instrumente metodologice importante pentru toate științele care analizează limbajul. În plus, multiplicarea parametrilor condițiilor de producere a discursului prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
oferite noi informații despre evenimente recente. Analiza structurii discursului știrilor se face prin evidențierea categoriilor structurilor tematice implicate în semantica textului (reguli de interpretare pentru cuvinte, judecăți, paragrafe sau întregi discursuri; noțiunile de sens, coerență locală a unui text; importanța deicticelor) și a macrostructurilor implicate (titluri, subtitluri, intro, rezumat, principalele evenimente, context, istoric, alte categorii ale background-ului etc)49. În sfârșit, cea de a treia ipostază a discursului jurnalistic este aceea de ansamblu text-context specific. Analizând discursul jurnalistic ca discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Doamna ministru! Viciul de procedură al ministrului Macovei, 22 iunie 2005) Declarația psihiatrului ar putea fi considerată ca una justificată, însă nu știm despre ce este vorba, întrucât sintagma "un astfel de comportament" este un o expresie care cuprinde un deictic și face, așadar, trimitere la ceva care nu este prezent explicit. Înțelegerea cea mai facilă a sintagmei trimite la comportamentul prezumat al doamnei Macovei, iar acest lucru orientează din nou știrea, întrucât se adaugă la afirmațiile din articol și opinia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
însă. Vorbește cu doctorul tău, tatăl lui Bogdan, parcă, zi-i să te mai scutească de torturile astea medievale. Inchiziția nu poate scoate nimic de la unul ca tine oricât s-ar strădui. Zi-le că buba ta e celestă, metaforică, deictică. Zi-le că ea nu se extirpă cu bisturiul lor steril. De fapt nici nu trebuia să te duci la doctor, poate îți crește vreo aripă și proștii ți-o taie. Hai cu noi în deltă și facem noi ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
codul ansamblului de semne disjunctive, axele spirituale telescopate, digresiunile, pulsațiile, repetițiile motivelor vizuale, rupturile scării sonore, evadarea Într-un niciunde mitic, formele de insistență (prim-planuri color, planuri de lungă durată, mișcări de du-te-vino), sunetele yin, sunetele yang, contrapunctul, aparatul deictic (balansul În patru trimițînd la locutor și la situația enunțării), tripartiția operațională a lui Grard Genette, vocile interioare, simultaneitatea și alternanța dintre conținut și conținător, penetrația imagistică, rapelurile culturale, verticalitatea Înclinată, extinderea sensurilor, destinderea lor, imaginile mentale, universul tulburător sincopat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acestui adulter, Însă - care Începe la pagina 79 - este, recunosc, pasionantă. N-o voi relua. Mă limitez la scurte comentarii. Romanul O iubeam are un titlu comercial În sens subcultural - cu toate că, În franceză, Je l’aimais prezintă două avantaje: conține deicticul narcisic Je și păstrează ambiguitatea asupra genului complementului direct. Nu e vorba despre un roman subcultural, departe de mine asemenea prezumție. Avem de-a face cu un text literar „după rețetă”: subiectul excită curiozitatea și sensibilitatea cititorului: femeie divorțată, socru
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
necesare atribuirii unei ocularizări: Poziționarea privirii într-un text descriptor Ocularizarea actorială este atunci cînd în text sînt prezente mărci de selecție perceptivă, precum verbe de percepție (a zări, a privi...), posesivele de persoana a 3-a (la stînga sa), deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în față). Ocularizare zero este atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului: localizatori non-deictici (în vîrful, la baza), elemente informatoare geografice (nume de străzi, de locuri...). Vectorizarea spațiului în raport cu descriptorul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții asupra gestualității: aceea de limbaj primar și esențial al umanității și cea de limbaj auxiliar, însoțind limbajul verbal. Clasificarea în gesturi descriptive (imitative), deictice și simbolice este încă actuală (cf. triada lui C.S. Peirce), la fel de actuală ca polisemia semnelor gestuale. F.A. Cushing (Manual Concepts: a study of the influence of handusage on culture growth) consideră că primitivii gîndeau cu mîinile atunci cînd nu existau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiu general asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în planul semnificației (asigurată prin tema unică, prin operatori textuali și conectori specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică, realizată prin dispunerea logică a ideilor, prin reluarea termenilor tematici și prin utilizarea unor proforme/deictice; - sunt utilizate strategii și tehnici informative: demonstrația, explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ficțională, ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat (invocația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat (invocația retorică) sau autoadresat, discursul dialogic, discursul evocator etc., în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
TRIADĂ. D decor [ground]. Entitatea sau seria de entități pe care se ridică și intră în prim-plan o altă entitate sau serie de entități (o FIGURĂ). ¶Beaugrande 1980; Chatman 1978. Vezi și PLAN SECUND, PRIM-PLAN. defamiliarizare. Vezi INSOLITARE. deictic [deictic]. Orice termen sau expresie care se referă într-un enunț la contextul producerii (DESTINATOR, DESTINATAR, timp, loc) acelui enunț: "aici", "acum", "ieri", "eu", "tu" etc. sînt deictice și, într-o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
D decor [ground]. Entitatea sau seria de entități pe care se ridică și intră în prim-plan o altă entitate sau serie de entități (o FIGURĂ). ¶Beaugrande 1980; Chatman 1978. Vezi și PLAN SECUND, PRIM-PLAN. defamiliarizare. Vezi INSOLITARE. deictic [deictic]. Orice termen sau expresie care se referă într-un enunț la contextul producerii (DESTINATOR, DESTINATAR, timp, loc) acelui enunț: "aici", "acum", "ieri", "eu", "tu" etc. sînt deictice și, într-o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1980; Chatman 1978. Vezi și PLAN SECUND, PRIM-PLAN. defamiliarizare. Vezi INSOLITARE. deictic [deictic]. Orice termen sau expresie care se referă într-un enunț la contextul producerii (DESTINATOR, DESTINATAR, timp, loc) acelui enunț: "aici", "acum", "ieri", "eu", "tu" etc. sînt deictice și, într-o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la localizarea a ceea ce se spune despre destinator (în raport cu prezentul său, ceea ce se relatează s-a întîmplat în ziua precedentă). ¶Käte Hamburger a observat că, într-o ficțiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la localizarea a ceea ce se spune despre destinator (în raport cu prezentul său, ceea ce se relatează s-a întîmplat în ziua precedentă). ¶Käte Hamburger a observat că, într-o ficțiune narativă, circumstanțialele deictice (temporale) care, în aserțiunile despre realitate, se raportează la prezent sînt adesea legate de timpuri trecute: iată "Maria a aflat că Ion este în oraș. Se confrunta acum cu o decizie crucială", sau " S-a înfuriat. Ieri, acceptase totul, dar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personajelor; ele nu semnifică timpul real și nici nu etichetează situațiile și evenimentele narate ca aparținînd unui timp anterior. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Hamburger 1973; Palmer 1981. Vezi și DEIXIS, PRETERIT EPIC, AMBREIOR, TIMP. deixis [deixis]. Fenomenul general de apariție a DEICTICII; setul de referințe la situația (interlocutori, timp, loc) unui enunț. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Palmer 1981. descoperire [discovery]. Vezi RECUNOAȘTERE. ¶Aristotle 1968 [1965]. descriere [description]. Reprezentarea obiectelor, ființelor, situațiilor sau întîmplărilor (neintenționale, nevoliționale) în existența lor spațială mai degrabă decît temporală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]