1,373 matches
-
se pot împărți în următoarele categorii importante: "Bacterii banale", fără influență asupra organismului. "Bacili coli", care în proporție mai mare indică contaminarea apei cu ape de la canalizare, aceștia însoțesc bacilul febrei tifoide. "Bacterii saprofite", care dau indicații asupra contaminării cu dejecții animale și semnalează bacilul febrei tifoide. "Bacterii patogene", care produc îmbolnăvirea organismului. Bacteriile care produc boli hidrice sunt: bacteria febrei tifoide și bacilul dizenteriei. Apa din mediu, prin conținutul său în substanțe dizolvate, poate provoca coroziunea elementelor de construcție sau
Calitatea apei () [Corola-website/Science/319475_a_320804]
-
insula mică, rezultată din vechiul uscat cuprins în buclă meandrului, înconjurată pe trei părți de belciug și pe o parte de rău. Primele explicații cauzale ale meandrelor se refereau la factori externi : devieri datorită rezistenței rocilor, a unor conuri de dejecție, căderea unor copaci. Ulterior se pune accent pe forță centrifuga (principiul lui Thomson) care duce la o ușoară înălțare a apei spre malul concav și la o erodare a acestuia spre avale și lateral (Emm. De Martonne, 1948). Mai târziu
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc, retezate aproximativ la același nivel. Urmează
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din amonte spre aval, datorită creșterii volumului de apă și datorită rocii
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
principal, pe direcție paralelă cu acestă (cursuri paralele). Asemenea exemple pot fi date la Siret (Șirețelul), la Buzău, la Olt, la Vedea. Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
poartă numele de pietriș de terasă; deasupra se separă un orizont de argilă fină aluviala. Afară de aceste orizonturi specifice, pește podul de terasă și în mod special la țâțâna, se suprapun ulterior materialele provenite de pe panta, coluvii sau conuri de dejecție; peste acest complex se află solul actual. În anumite regiuni stratul aluvial, mai suportă și orizonturi de soluri fosile, alternând cu loessuri. Alteori terasă poate fi lipsită complet de pătură aluviala și atunci ea se numește terasă în rocă, spre deosebire de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
ca obiect resursele de apă după prelevarea lor din ciclul natural pentru diferite întrebuințări până în momentul restituirii lor în alt punct al ciclului natural. Inițial, gospodărirea apelor se limita doar analiza modalităților de satisfacere a cerințelor sau de evacuare a dejecțiilor, având un rol preponderent reactiv, în care cerințele folosințelor erau doar în mică măsură puse în discuție. Pe măsură ce gradul de solicitare a resurselor de apă a crescut, au apărut preocupări din ce în ce mai mari legate de procesele care au loc în cadrul folosințelor
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm. Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est. Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
existând și treceri lente. Unele vai au lunca dezvoltată sub formă de fâșie, cu lățime variabilă față de mijlocul apei. După ieșirea din Târlișua valea se lărgește, parazitata însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Târlișua din
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
martie 2000, cu o suprafață de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă o zonă de interes geomorfologic (rocă metamorfica de gnais, micașist, biotituri, granidiorite și granițe; ravene, rupturi de pantă, abrupturi, conuri de dejecție, torente), forestier, floristic ("Anthenaria dioica" - floarea semenicului) și faunistic.
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]
-
de Hunedoara Timișană (190-200 m alt. și 160-150-140 m alt. în sud vest). Gr. Posea (1992) consideră că în golful din avale de Lipova nu apar nivelele 1 și 2, ci numai lunca înaltă a Mureșului și unele conuri de dejecție sau glacisuri locale (sub t3) ca la Neudorf. Suprafețele de circa 125-130 m altitudine sunt considerate ca aparținând de lunca înaltă și sunt conuri, iar cele de 130-140 m, ca reprezentând un glacis prelung de luncă. Autorul afirmă că t3
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
orice contact impur cu lumea, unii dintre ei vorbind prin intermediul obiectelor înconjurătoare (asemenea ventrilocilor), iar alții devenind simbioți legați de un alt corp, sănătos, care îi ferește de orice contact impur cu lumea înconjurătoare, fie că e vorba despre alimente, dejecții, vorbe sau atingeri. Unele râuri și mări sunt populate de triburi de pitici înrădăcinați în mâl care transportă vasele pe palmele lor în schimbul unui tain zilnic și a căror fire se dovedește la fel de schimbătoarea ca și cea a apelor obișnuite
Carnavalul de fier () [Corola-website/Science/328692_a_330021]
-
fi studiate și în Hotărârea 870/2013 privind aprobarea strategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014-2020 . În anul 2016, orașul Seini din Maramureș a devenit primul din țară care își produce energia electrică pentru iluminatul public în regie proprie, folosind dejecții animaliere.
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
fiind o pradă ușoara. Dușmanii naturali sunt mamifere carnivore precum pisica, nevăstuica, vulpea etc. dar și reptile (șarpele), sau păsări răpitoare - sturzul, barza etc. Omul îl consideră un animal dăunător care distruge recoltele și propagă diverse boli prin paraziții si dejecțiile sale, motiv pentru care omul a dezvoltat sisteme sofisticate de eradicare. Printre primele sisteme de luptă: domesticirea pisicii, cât și utilizarea capcanelor, iar mai recent, utilizarea unor otrăvuri specifice. Șoarecele comun se reproduce in captivitate tot anul. In condiții naturale
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
mai mediatizat caz fiind cel al copiilor cu afecțiuni psihice din spitalul de la Plătărești. Un articol apărut în "The New York Times" descria astfel situația de la Plătărești: „"Într-o singură cameră sunt ținuți 25 de copii care se târăsc în urină și propriile dejecții, câte doi într-un țarc de sârmă, fără nici o jucărie. Este o singură îngrijitoare pentru 20 de copii, dar aceste îngrijitoare nu au nici o pregătire de specialitate"”. În urma acestor relatări a rezultat o mobilizare largă a organizațiilor internaționale de profil
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
creează un relief monoton și domol, cu văi largi și frecvente alunecări de teren. Un astfel de peisaj se întîlnește în culoarul Vlădeni, pe văile Comana, Lupșa, Șinca, Ormeniș, precum și în diferite sectoare ale Defileului Oltului. Terasele și conurile de dejecție ale rîurilor sînt alcătuite din sedimente cuaternare. Perșanii sînt fragmentați de falii transversale și arii de scufundare locală cum sînt: Depresiunea Vlădenilor, Defileul Oltului la Racoș și Valea Lupșei. Prezența acestor falii explică ivirile de lavă și înaintarea mării în
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
cristaline, corespunde nivelului suprafeței Poiana Mărului. Conglomeratele calcaroase, odinioară suprapuse cristalinului, au persistat ca martori de eroziune, formînd creste ascuțite și versante înclinate. Rîurile, care și-au săpat văi scurte și înguste, au depus la marginea munților numeroase conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu 100-200 m spre nord și vest, cote ce depășesc frecvent 900 m întîlnindu-se în nord doar la muntele Negru (967 m), piscul Înalt (941 m), Runcu Bogatei (902 m), iar în vest pe Gârbova (933 m
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
o altitudine de 230-235 metri (2-3 metri față de Someș). A doua terasă a culuarului, are o lățime medie de aproximativ 600 metri și o altitudine de 240-250 metri (8-12 metri față de Someș). Podul acestei terase este presărat cu conuri de dejecție, depuse de apele revărsate care înalță terasa cu 3-4 metri. Treapta colinară, respectiv Dealurile Dejului, se caracterizează printr-o puternică fragmentare pe orizontală, cauzată de acțiunea torențială a unei rețele ramificate de văi. Pantele au înclinații de 25-300 și abrupturi
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
industrializarea agriculturii, supranumită Revoluția Verde. În 1939, a împământenit termenul de agricultură organică, în lucrarea lui "Look to the Land" (1940). Oamenii de știință din acele vremuri, au descris diferențele din compoziția solului ca fiind organice, atunci când au fost folosite dejecții animale deoarece conțineau compuși de carbon, față de procesul industrial care conținea nitrogen si . Folosirea celor doua metode descrise anterior, afectează conținutul de humus din sol. Folosirea termenului de "organic" diferă de cea din chimie unde are ca înțeles o clasă
Alimente organice () [Corola-website/Science/308113_a_309442]
-
ei reușesc să penetreze sub membrana bazală. Paraziții pot supraviețui în organismul uman mai mulți ani. "T. trichiura" se transmite indirect. Contaminarea umană se face prin ingestia ouălor embrionate prezente pe fructele sau legumele contaminate sau în apa poluată cu dejecții umane, prin pulberea de sol sau prin intermediul mâinilor murdare sau prin geofagie, în special în rândul copiilor și handicapaților mintali în zonele endemice. Rolul muștelor a fost evocat în diseminarea ouălor și contaminarea alimentelor. Găinile, porcii și câini pot servi
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]