713 matches
-
1 impun prin raportările funciare ale conștiinței la viață cu noile, oferte axiologice. Nu mă așteptam să găsesc la Deleni o școală atât de elevata, un cămin cultural cu o bibliotecă profesională, o administrație atât de competență. Am gasit la Deleni albia adecvată efluviilor mele temperamentale, oameni Împătimiți tradițional actelor de cultură și forțe În actul de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
actul de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică Zamfir, șef de taraf din generația urcădeștilor de la Frumușica, autor al renumitei „Sârbă de la Deleni”, culeasa și prelucrata de Constantin Arvinte și interpretată fără egal de Angela Moldovan. - Mi-am costructurat cele mai bune intenții cu cerințele școlii pentru o informare corectă a elevilor și mai mult, În scopul formării În fiecare copil pasiunea pentru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sub ocrotirea dsale. Mintea luminată a lui Miu Dobrescu știa de ce. - Al doilea pas a Însemnat apariția unui ziar local la dimensiunile ziarului Flacăra Iașului scos Într-un tiraj de 10 exemplare. „Realitatea”, așa se numea, a produs În comuna Deleni animația din jurul marilor evenimente. Îl scoteam Împreună cu elevii claselor a VII-a și a VIII-a, la care s-au alăturat o parte din tinerii satului. O afluența de știri În ziarele ieșene și În cele centrale - Munca, Sătul socialist
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
marilor evenimente. Îl scoteam Împreună cu elevii claselor a VII-a și a VIII-a, la care s-au alăturat o parte din tinerii satului. O afluența de știri În ziarele ieșene și În cele centrale - Munca, Sătul socialist etc. - Comună Deleni, pentru că urcase deja În atenția forurilor importante, a lansat, un plan de activități Îndrăznețe pentru care mi se cerea sprijin. De fapt, asta și voiam. Primul obiectiv: o formație artistică pentru tineri. Zis și făcut. Mai mult chiar, am Înființat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
emblematica pentru anii '70 - '80. Nu atât prin trofee, cât prin calitatea artistică a spectacolelor În țară și străinătate. - Anul 1969 celebra a XX a aniversare de la Înființarea primelor detașamente de pionieri. Pregătiri, trebuia că evenimentul să fie Întâmpinat la Deleni, pe măsură. A fost Întâmpinat cu adevarat, pe masura! Festivitățile, care au coincis cu sfârșitul de an școlar, au fost televizate! A fost construită o tribuna la care au fost poftiți musafiri de la județ și de la forurile centrale. Când stăteam
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cădeau pe undeva mai departe de casă. Nimeni nu a aflat că profesorul vostru și-a pierdut prin lagărele și temnițele comuniste de exterminare, 7 ani de tinerețe, mai precis Între 17 și 24. - Trebuie să mai adaug ceva: la Deleni a funcționat cu o superbie de neuitat, cenaclul artelor „Nicolae Labiș” cu expoziții de artă plastică și o revistă „Floare albastră” unde apăreau că o minune cuvintele, dintr-o altă viață, delicate, inocențe, dintr-o adiere unde amintirile păstrează viața
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Pentru „zi” nu avea dosar sănătos. Viața de student se rupe Însă brusc cu doar câteva luni Înaintea absolvirii, când i se descoperă trecutul. Fără diplomă, Sandu Tăcu ia drumul pribegiei În Învățământ. La Onești. În Bacău, la Livezile. La Deleni, În Iași. În 1971, Tăcu este concediat pe același motiv: „dușman al regimului”. Și nea Sandel, cum Îl strigau elevii, pleacă la Iași. Un fost prieten de-al său, Alexandru Dumitrache, Îi dă un post la Nicolina. „La Întrecerea socialistă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pierdut: Implementarea Sistemului Geografic Informațional a fost un prilej bun pentru autorități să numere monumentele istorice care nu mai există. La Iași, pe lista cu cele 1.644 de monumente istorice se mai află încă și conacul Krupenski din comuna Deleni. „Respectivul conac nu mai există de 40 de ani. Ruinele vor căpăta însă importanță arheologică“, a declarat directorul Direcției de Cultură Iași, Vasile Munteanu. George Banu și Alexandru Rădvan - câștigătorii Prometheus Criticul și istoricul de teatru George Banu a câștigat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Națională a Academiei Române. Cine este Viorel Barbu Matematicianul Viorel Barbu, din câte se pare, ar avea cea mai mare activitate ștințifică dintre cei trei candidați. Născut pe 14 iunie 1941 la Deleni, județul Vaslui, este membru titular al Academiei Române din 1993 și fost vicepreședinte al instituției (1998 - 2002). În prezent, academicianul Viorel Barbu este președinte al Secției de Științe Matematice din Academia Română. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității "Al. I. Cuza
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
Europei, cu oameni cinstiți și stăpâni pe soarta lor! Așa și-a încheiat pledoaria posibilul câștigător al scrutinului electoral, pe fundalul ovaților, a uralelor mulțimii fremătânde și a scandărilor Hai cu Escu președinte! Că domn' Escu nu ne minte! * * * Familia Delenilor, stabilită de o vreme în Andaluzia, s-a hotărât să se întoarcă definitiv acasă la Vorona natală de la apa Siretului, unde se produce cunoscuta marcă a apei de foc. Că amara străinătate le-a dat peste cap toate planurile ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
El știe doar că tu, oricine ai fi, vii din Terra Nova și trebuie să te supui necondiționat vrerilor sale. În caz contrar, riști să fii stigmatizat drept hoț, scandalagiu, bătăuș, leneș, bețiv și român. Mai mult, între cei trei Deleni s-au iscat și ceva neînțelegeri. Soția, Felicia, profesoară de biologie, și fiica, Ana Maria, studentă la Litere în Suceava, își manifestau tot mai vizibil nemulțumirea pentru abandonarea îndeletnicirilor de-acasă în schimbul unor promisiuni ce s-au dovedit a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Socialiste, tot ce doreai, totul era ieftin, toată lumea avea loc de muncă, se dezvoltau relații de producție semicapitaliste prin apariția acelor întreprinzători numiți mandatari, care aveau voie să dezvolte afaceri, pe cont propriu. Îmi amintesc de baba bătrânului Donose de la Deleni, o femeie trecută prin multe în viață ca să-și crească o liotă de copii cu un bărbat cam, lasă-mă, să te las, care ne spunea într-o seară mie și lui nevastă-mea: „acum este bine de trăit maică
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
purtată la școală într-o călimară care nu-i permitea să curgă. Dar ea curgea când ne zbenguiam, și mai ales când tașca devenea armă de luptă în încăierările dintre taberele de băieți, grupați după zonele de așezare a satului. Delenii - cei care locuiau în partea de sus și Vălenii - care locuiau în partea din vale. Pentru că în acele timpuri nu se foloseau stilourile și, cu atât mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
decât în orice altă țară. Deși Moldova nu dispunea de cariere de piatră remarcabile - în această privință țara noastră era mai săracă - existau totuși câteva locuri cunoscute de unde se extrăgea piatra pentru întreaga Moldovă: Scheia, Păun, Bârnova, Ciurea, Hârlău și Deleni. Aceste din urmă localități erau apreciate și peste hotare pentru calitatea pietrelor de moară. Pe moșia Ivăncăuți (Dorohoi) se afla „o mină de ipsos”, piatră de natură calcaroasă și, firește, se cuvine să menționăm regiunea de munte, unde existau rezerve
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova. Este neîndoielnic că numărul carierelor de piatră în Moldova era mai mare de 10. Din informații documentare disparate, incomplete, rezultă că între 1848 și 1863 au funcționat în Moldova opt cariere de piatră la Ivăncăuți (Dorohoi), câte una la Deleni, la Șcheia, Păun, Bârnova Ciurea, Crivești și Averești, Adâncata (Dorohoi), Bozieni (Neamț) și Hârlău. Din majoritatea lor se extrăgeau lespezi de piatră pentru construcții. Unele însă erau renumite și peste hotare pentru calitatea pietrei de moară (Hîrlău, Deleni și mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
una la Deleni, la Șcheia, Păun, Bârnova Ciurea, Crivești și Averești, Adâncata (Dorohoi), Bozieni (Neamț) și Hârlău. Din majoritatea lor se extrăgeau lespezi de piatră pentru construcții. Unele însă erau renumite și peste hotare pentru calitatea pietrei de moară (Hîrlău, Deleni și mai puțin Bozieni). În altele (ca, de pildă, la Ivăncăuți) se producea ipsos, folosit în construcții și în ciubotărie pentru înălbirea pieilor. Carierele de piatră erau exploatate fie de către proprietari, fie de către arendașii moșiilor, care, la rândul lor, subarendau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteșugarul, de necesitățile predominante ale regiunii, de tradițiile meșteșugului etc. În „Statisticeștile științi” din anii 1841, 1842, 1843, 1849 și 1851 se arată că rotărie se face în satele Iucăseștii de Jos, Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era mai mare: la Crivești și Averești (Roman), la Bozieni (Neamț) ș.a. se aflau ateliere de extragere și prelucrare a pietrei. La Bozieni se confecționau pietre de moară de aceeași calitate cu cele produse la Hârlău, care, alături de cele de la Deleni, se bucurau de o recunoscută reputație. În aceste ateliere și cariere de piatră lucrau numeroși pietrari. La Deleni și Ripiceni, de pildă, lucrau vremelnic până la 82 de pietrari, plătiți zilnic cu 2-4 lei. Din păcate, informațiile relative la meșterii pietrari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrare a pietrei. La Bozieni se confecționau pietre de moară de aceeași calitate cu cele produse la Hârlău, care, alături de cele de la Deleni, se bucurau de o recunoscută reputație. În aceste ateliere și cariere de piatră lucrau numeroși pietrari. La Deleni și Ripiceni, de pildă, lucrau vremelnic până la 82 de pietrari, plătiți zilnic cu 2-4 lei. Din păcate, informațiile relative la meșterii pietrari din sate sunt foarte sărăcăcioase. Ele nu ne îngăduie să adăugăm alte observații întemeiate pe documente. Alături de meșteșugul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Papp de Zerind, deși Ezechil a luptat și a fost rănit pe front. Respins de toți, Ezechil se alătură legionarului Baniciu. Partea obligatoriu bună, pozitivă în conflict, țăranii fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii din Deleni și moțoganii tolerați pe moșia baronului sunt la fel de săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii din Deleni și moțoganii tolerați pe moșia baronului sunt la fel de săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele !»”, zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]