926 matches
-
se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor și a unor antimodele. Mai mult chiar, articolele, emisiunile, filmele sau jocurile care etalează agresivitatea, violența, imoralitatea implică riscul major de a in fluența negativ psihologia și comportamentul copiilor sau al adolescenților. De aceea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin simbolism de dogmatică intelectuală. Toate aceste fenomene de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o complicată geometrie a relațiilor interumane și a raporturilor de putere din cadrul societății moderne, a cărei pozitivitate nu poate fi înțeleasă pe deplin decât prin modul în care gânditorii și politicienii vremii au tratat seria negativităților ("nebunia", "sexualitatea în sine", "delincvența", "criminalitatea", "cunoașterile descalificate social și epistemic" etc.). Foucault a văzut în istorie semne și raporturi semnificante între oameni, între lucruri, între oameni și lucruri. Obișnuia să spună că "acolo unde niciun cuvânt nu se mai face auzit, mai putem, încă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
evidență că 68% dintre tulburările de comportament ale minorilor din cele trei centre de reeducare a acestora în România, se manifestă în contextul carențelor familiale ale disensiunilor și disocierilor parentale. În aceste cazuri carența afectivă a familiei minorului este cauza delincvenței acestuia în proporție de 7 8 40% și direcționarea greșită a acestei afecțiuni în proporție de 60% (se ignoră trebuințele afective ale minorului și nevoia de securitate. În literatura de specialitate sunt evidențiate o serie de aspecte favorizante ale comportamentelor
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
dezvoltarea civilității, cu alte cuvinte, ea ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei școli prietenoase, a unei școli-comunitate în locul școlii-colectivitate. Si care ar fi reacțiile față de violență, conflicte, litigii, impertinență, fără respect? Este nevoie de reacții - noi - față de aceste mici delincvențe, agitații, busculade, insulte, maltratări, zgomote, toate aceste acțiuni care constituie violența obișnuită în școală: comportamentul necivilizat! Trebuie dezvoltate practici si experiențe noi, menite să favorizeze comunicarea si relațiile. Trebuie dezvoltate si inițiate legături, altfel spus, trebuie restabilite schimburile de idei
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
se instrui, de a fi promotori. Totuși, este oportun de a preciza că medierea nu este un panaceu. Ea nu pretinde că rezolvă orice problemă relațională în interiorul școlii si nu poate preveni sau evita orice formă de deviere sau de delincvență juvenilă. Medierea se înscrie într-o serie de posibilități de rezolvare responsabilă si creativă a conflictelor pe care se poate construi o nouă viziune asupra lumii si anume în relația cu alții si cu instituțiile. Trebuie să deturnăm oamenii de la
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
biologică a adolescentului este Încă fragilă. Se Înregistrează un reviriment În varstă a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii și psihoze, anxietate și În cazuri mai rare, sinucideri. In asfel de situații, ca și În cele de delincvență minoră, se pune În evidență condiționarea tensională a dezvoltării psihice, condiționare determinată de complexitatea vieții și a ritmurilor ei de creștere, dar și de dificultățile de adaptare. In acest context prezintă importanță câteva aspecte biologice pe care le prezentăm rezumativ
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et al.1988 cit În A.Neculau,1996. Pentru A.Neculau (1996, pp.428 agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita boxerului nu este orientată antisocial și cu cât este mai agresivă, cu atât este mai performantă. Si invers, nu orice comportament antisocial, inclusiv infracțional, poate fi caracterizat prin agresivitate. Sunt comise infracțiuni prin inacțiune , deci agresivitatea nu
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
absolute, pe cea legală, marcată de profunde inegalități sociale (40% din populație trăiește sub limita sărăciei, iar 20 milioane de copii muncesc ca sclavi), o țară divizată de profunde clivaje etnice-religioase (20% din populație sunt musulmani șiiți), marcată de corupție, delincvență, violență, ca și de o profundă criză ideologică. După trei războaie pierdute cu India vecină, Kashmirul rămîne un subiect de care se leagă însăși identitatea națională a celor două țări. Legendarul munte Meru, ca și Shambala, culmi ale inițiaților, se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în politica internațională, cât și în tonul general al mass-media. Publicul a fost expus unei importante mase de informații având ca subiect terorismul. După rezultatele acestui experiment, ne manifestăm automat dorința de ordine și de eliminare a oricărei forme de delincvență, imediat ce simțim o nouă amenințare. După Fischer și colegii săi, acest efect este provocat de efectele deosebite pe care le are teroarea în mintea publicului. Orice formă de amenințare teroristă este interpretată de creier ca o amenințare la ordinea socială
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în casele oamenilor, mediul rămâne țapul ispășitor al multor boli sociale și culturale din societățile moderne. De pildă, reportajele cu subiecte violente sau filmele polițiste cu priză mare la public par să fie răspunzătoare pentru creșterea ratei criminalității și a delincvenței juvenile. Se merge chiar mai departe și se afirmă că într-o anumită măsură chiar judecata și caracterul oamenilor au fost schimbate de televiziune. De peste 20 de ani, potența mediului televiziunii de a afecta atât identitatea individului cât și structura
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
copii, nu pot discuta și din care nu pot fugi în orice altă lume pentru că lumea adulților le este barată". (Arendt, 1997, p. 189) Tirania grupului produce substimulare și frică, iar soluțiile nu mai par a fi doar conformismul și delincvența juvenilă (cum nota Hannah Arendt), deoarece în prezent se poate adăuga evaziunea din realitate și libertatea din lumea virtuală (eventual, sub un alt nume, sub un alt chip, sub altă identitate, cu alte caracteristici de personalitate). Mai târziu, resentimentele împotriva
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este evaluat de ceilalți, el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările de încăpățânare și de opoziție, crizele de originalitate, iar uneori chiar delincvența. La rândul lor, adolescenții cu o apreciere superioară de sine și bine acceptați de colectiv prezintă conduite bazate pe încredere, își susțin și argumentează cu tărie opiniile, au mai puține probleme personale, depășesc cu mai mare ușurință dificultățile, fiind mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pot fi concepute independent, ele corelându-se reciproc. În procesul educațional din clasă, conducerea se realizează nemijlocit asupra personalității elevilor. Dacă în industrie, spre exemplu, rebuturile pot fi recondiționate și reintroduse în procesul tehnologic, în educație, consecințele unor erori sunt inadaptarea, delincvența, incompetența. Esența rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispune clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă. Viziunea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
responsabilitatea în problema bugetului, stabilirea unui curriculum (mai ales în privința activităților opționale), diferitele forme de evaluare practicate (credite și examene, teste standardizate, certificate și rapoarte anuale, etc.), dezbateri generale privind structura organizațională, scopurile pedagogice și stilul orarului, abordarea cazurilor extreme (delincvență juvenilă, droguri, etc.). Activitățile autonome ale școlii se pot situa la nivelul școlilor înseși unde există o competiție între autonomia directorului și cea a profesorilor ("pedagogia libertății"), și la nivelul comunității locale ai cărei agenți sunt legați imediat de școală
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aplicarea flexibilă a balanței recompenselor, mai degrabă decât a critica și a fi ostil, determină o bună imagine a părinților în accepția copiilor. Dacă, dimpotrivă, copiii sunt respinși de părinți, ei au mai multe șanse să evolueze la adolescență spre: delincvență, conduite nevrotice, agresivitate, conduite atipice ăschizofreniforme). Cercetările arată că „în programele în care părinții sunt implicați alături de elevi, aceștia din urmă au performanțe mai mari la școală decât în aceleași programe, în cazul când părinții nu sunt implicați” ăHenderson și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
1991 au făcut înconjurul lumii; Aceste evenimente au contribuit la atenuarea simpatiei de care se bucurase România în presa internațională după evenimentele din 1989. Astfel, s-au creat o serie de clișee referitoare la România: cerșetori; copii bandonați și bolnavi; delincvență; sărăcie și corupție; câini vagabonzi; maltratarea minorităților naționale; obiceiuri arhaice (căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu țigări; Evenimentele pozitice care au atras atenția presei internaționale până la 1999 au fost mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
violenți sau hoți. Exemplul reprezentării sociale a țiganilor, studiată de Jorge Correia Jesuino și colaboratorii săi din Portugalia, demonstrează existența unor reminiscențe interpretative rezistînd de-a lungul secolelor. Complexitatea chestiunii crește prin confirmarea parțială a acestor stereotipuri în statisticile despre delincvență, care pot traduce în special efectele unei inegalități economice și sociale sau prejudecăți intergrupale. În consecință, există mari probabilități ca anumiți angajatori să devină tot mai reticenți la angajarea unui membru din acest tip de grup (arabi în Franța, hispanici
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
bun de-a face vizite. În stilu poliției. O singură bătaie solidă cu pumnul la ușă și aud sunetul caracteristic al celor dinăuntru care se pun În mișcare aidoma unor șobolani dernajați, cu viețile lor patetice băgate până-n gât În delincvență. Lennox face ceva ce nar trebui să facă. Apoi ușa se deschide. Are o puicuță la el, care e pe picior de plecare. — Ei Bruce, zice Lennox, ea e Trudi. — Mă bucur să te cunosc draga mea. Îi ridic mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
explicate, aceea că ar avea cu adevărat o acțiune asupra publicului. Publifobii și publifilii împărtășesc măcar această presupoziție. Și fiecare se comportă ca și cum ar fi adevărată. Niciun sociolog nu poate măsura științific influența atât de trâmbițată a "violenței televizuale" asupra delincvenței adolescenților. Dar toți sunt se pun de acord că imaginea ghetourilor americane transmisă de televiziune a indus un nou comportament bandelor din cartierele mărginașe franceze. Misterioasă și anodină eficacitate: iar un derbedeu prins făcând pe durul în suburbia Kremlin-Bicêtre, după ce
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
durabilă. operațiunea Habitat și viață socială (1976); crearea Comisiei Naționale pentru Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1981); crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor, a Zonelor de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1984); crearea Delegației Interministeriale a Orașului, a Comitetului Interministerial al Orașelor, a Consiliului Național al Orașelor, a Consiliului Interministerial al Orașelor (1988); punerea în act a 546 contracte de dezvoltare socială a cartierelor (1989); Legea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
schimbarea sensibilă a vieții locuitorilor, fiindcă proiectul urban trebuie pus în serviciul proiectului social 254. Contractul de coeziune socială presupunea programe cu obiective și acțiuni clare (habitatul și cadrul de viață, locuri de muncă, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței, înmulțirea parteneriatelor și implicarea locuitorilor). S-a urmărit concertarea diferitelor inițiative: programe locale privind habitatul; zonele dificile urbane; planuri locale de inserție prin activități economice; echipe de reușită educațională; contracte educative școală, familie, comunitate; oraș, viață comunitară, vacanță; contracte de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în cartiere etc. Până în 1989, politicile fuseseră centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.) folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zone de educație prioritare 1981, misii locale 1982, consilii de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la dezvoltarea socială a cartierului la dezvoltarea urbană a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare. Au fost semnate programe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
societatea trebuie s-o țină sub control social cu ajutorul medicilor 347. În acest context, boala este definită ca o abatere de la normele sociale (conform cărora indivizii trebuie să-și îndeplinească normal funcțiile, îndatoririle pe care le au în societate). Spre deosebire de delincvență, în cazul îmbolnăvirii individul nu este considerat responsabil de faptul că se abate de la normă, că deviază; mai mult, el este exceptat de la îndeplinirea obligațiilor sociale cât timp încearcă să se vindece, dar să nu abuzeze de beneficiile "secundare" asociate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
boli venerice. Sunt copii traficați pentru a fi puși să cerșească, să provoace mila trecătorilor etc. Migrația părinților poate reduce sărăcia copiilor, dar sunt evidente și eșecurile provocate de acest fenomen: divorțul, copii singuri acasă (cu toate riscurile asociate: absenteism, delincvență, abandon școlar etc.). În 2007, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului știa de un număr de 82 464 copii ai căror părinți erau plecați în străinătate 479. Acest număr este subdimensionat. Din alte cercetări rezultă că sunt 170 000 copii care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]