1,022 matches
-
vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, p. 53. 73. Stanca, „Lupta contra prostituției”, pp. 572. 74. Iuliu Moldovan, „Combaterea boalelor venerice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr.1, ianuarie 1927, pp. 16-18. 75. Veturia Manuilă, „Studiul a 100 de delincvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. 76. Iordache Făcăoaru, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
situație s-a perpetuat în ambele Principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; veacuri întregi alături de răufăcătorii sănătoși au stat la butuc și alienații. În casele de recluziune nu se făcea nici o diferență între delincventul sănătos și cel afectat psihic. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat acelorași autorități care însărcinau pe un dorobanț cu paza bolnavului pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi fost altfel cu alienatul decât proceda cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
proiectul efectuat de Anastase Panu împreună cu specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării morale a deținuților adulți. Legiferarea ameliorării și organizării penitenciarelor a pus bazele unui tratament uman, pe principii devenite moderne în toată Europa și aplicate în America din inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că abia la 1862-1864 asistăm la o triere a deținuților, la separarea celor bolnavi de boale organice sau nervoase (fiecărei unități fiindu-i anexat un medic însărcinat cu redactarea unui jurnal clinic) și la apariția unei legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul auburian". Cu această reformă chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii mai precise. Art. 24 din lege prevede "case de educație corecțională", în care minorii urmau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unități fiindu-i anexat un medic însărcinat cu redactarea unui jurnal clinic) și la apariția unei legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul auburian". Cu această reformă chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii mai precise. Art. 24 din lege prevede "case de educație corecțională", în care minorii urmau să învețe meserii agricole și "să facă lucrări de această natură". La ieșirea din unitate minorul primea un rând de haine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și art. 64 din Codul Penal). Un Regulament general al Casei Centrale de minori stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educație corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani, osândiți conform art. 63 C.P., și pentru minorii între 8 și 15 ani, "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat "fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor, cu cel puțin doi ani de practică, se preocupa de educația minorilor delincvenți. Aceștia erau învățați să scrie și să citească, să calculeze și primeau noțiuni de geografie, istorie, de catehism și istorie sfântă. Un preot, în afara serviciilor de oficiere, avea în grijă, îndeaproape, "educația morală a minorilor". Un "girant agricol" conducea activitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
disp)rea, spune Ben-David, pe m)sur) ce centrul Ierusalimului se va extinde. El cunoaște bine aceste mici comunit)ți. Cu aproape treizeci de ani In urm), a fost asistent social În acest cartier, cu misiunea de a recupera tineri delincvenți. Am Înv)țâț s) m) gândesc de dou) ori Înainte de a-mi exprimă o p)rere În fața lui Ben-David, de orice natur) ar fi ea, pentru c) nu prea tolereaz) opiniile vagi și formul)rile inexacte. Este un b)rbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
subsol, o camer) de lucru sau de joac). Podeaua camerelor, acoperit) complet cu covoare, draperiile și jaluzelele, congelatorul, televizorul, mașina de sp)lat rufe, șemineul f)r) coș - banalitate, uniformitate, leg)turi de familie, griji legate de bani, teama de delincvenți, acceptarea rutinei. Mergem vreo dou)zeci de minute prin aceste cartiere de case f)r) s) spunem nimic, nu este nevoie s) mai spun ce gândim: ceea ce vedem vorbește de la sine. De-a lungul lacului se Întinde cel)lalt Chicago
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
port-armă - cu excepția persoanelor cu cazier penal sau a celor declarate bolnave mintal - tuturor celor care solicită să poarte arme ascunse la serviciu (În afară de cazul În care angajatorul persoanei restricționează explicit acest drept). În principiu, această lege este menită să descurajeze delincvenții deoarece, dacă Încearcă să te jefuiască sub amenințarea armei, nu au de unde să știe dacă nu cumva și tu porți armă. Totuși, legea conținea o prevedere care le permite patronilor să-i Împiedice pe cei care nu sunt angajați să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a celor care lucrau în subteran, ci și pentru a face presiuni psihologice asupra acestora, iar în unele cazuri, chiar pentru agresiuni fizice în văzul tuturor, pentru a intimida colectivitatea. Au fost aduși în zonă și angajați în minerit foști delincvenți de drept comun (eliberați din închisori), în număr relativ mare. Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978. Supravegherea era dură și pentru a stopa orice scurgeri de informații în restul țării ori chiar contactul cu străinătatea. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au improvizat și s-au manifestat prin decizii spontane, pentru ca în cele din urmă să capete un asemenea caracter, subliniat și de repopularea ulterioară a zonei cu mineri aduși din alte părți, cu militari și securiști ori chiar cu foști delincvenți angajați în minerit. Caracterul politic intrinsec a fost demonstrat și de faptul că minerii - considerați segmente esențiale ale muncitorimii comuniste - s-au revoltat împotriva patronilor lor ideologici și a condițiilor promovate de însuși sistemul politic care îi folosea ca forță
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ceaușist dorea să evite punerea pe tapet a faptului că muncitorii se aliaseră cu intelectualii. În plus, exista obsesia ca muncitorii să nu fie proiectați în ipostaza de disidenți sau opozanți ai regimului comunist, ci în aceea de huligani și delincvenți. Deportarea și urmările revolteitc "Deportarea și urmările revoltei" Deportații au fost supravegheați continuu (acasă și la noul loc de muncă), impunându-li-se un program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească o vreme cu reținere și suspiciune, dat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de structura narativă ? Poate fi aici vorba de o operație de inserare ? Textul 5.2. Balzac: Mersul ocnașului În partea a patra a romanului Strălucirea și suferințele curtezanelor, Balzac întrerupe un moment firul narativ pentru a explica despre ce vorbesc delincvenții care îl privesc pe J. Collin, alias Vautrin, alias Înșeală-Moartea, deținut care se află la poartă 31: (12) " Nu e popă, îi zise Firișor-de-Mătase lui La Pouraille, e edec vechi. Ia te uită cum trage la dreapta! Trebuie să explicăm
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai puțin specific ca cel al bărbaților... 1. Acest model specific de excitare sexuală al bărbaților este atât de fiabil, încât, în unele țări stimularea genitală este utilizată în practicile legale pentru evaluarea preferințelor sexuale ale bărbaților, în special ale delincvenților sexuali (de exemplu, pedofilii) care sunt puternic motivați să își ascundă preferințele (a se consulta de exemplu, Quinsey V.L. și Lalumière M.L., Assessment of Sex Offenders against Children, Sage Publications, Thousand Oaks, ediția a 2-a, 2001). Pentru mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
forurilor moscovite, reeducarea prin violență a lui Anton Makarenko a fost, mai mult ca sigur, doar un punct de plecare, întrucât acesta avusese condiții foarte diferite în lagărul său față de cele de la Pitești. Cea mai importantă diferență este că tinerii delincvenți de care s-a ocupat Makarenko nu erau ținuți cu forța în lagăr, ci puteau intra ori ieși din el oricând doreau. Totuși, experimentul dezvoltat de el a fost preluat apoi de mașina de propagandă rusă și, foarte probabil, de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fi folosite și în cercetări sociale atunci când dorim să studiem teme mai dificil de abordat și nu putem avea acces la o anumită categorie de persoane cum ar fi studii realizate pe subiecți consumatori de droguri, agresați fizic în familie, delincvenți. Pornim cercetare de la un număr de persoane pe care îi putem aborda și care doresc să participe la acest studiu, iar apoi se poate completa eșantionul cu persoane prin metoda "bulgărelui de zăpadă". Persoanele pe care noi le-am inclus
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un grup-martor pentru studiul prospectiv realizat, începând cu 1939, de Sheldon și Eleanor Glueck, la Școala de Drept de la Harvard; acest studiu se află la originea unei lucrări fundamentale (publicată în 1950) despre delincvența juvenilă. Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Eleanor Glueck, la Școala de Drept de la Harvard; acest studiu se află la originea unei lucrări fundamentale (publicată în 1950) despre delincvența juvenilă. Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un grup-martor compus din elevi despre care se știa că nu au comis acte antisociale grave și care frecventau școli situate în vechile cartiere sărace din Boston. Tinerii delincvenți și nedelincvenți au fost împărțiți în funcție de vârstă, de nivelul intelectual, de originea etnică și de rata criminalității în zonele de reședință. Ca și „Studenții la Harvard”, subiecții grupului „Bărbaților din Boston” au fost studiați, la început, de o echipă formată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Boston” au fost supuși unor interviuri. Pe parcursul primilor 35 de ani ai proiectului, retragerea subiecților nu a depășit 5% și numai 4 subiecți (aproximativ 1%) au renunțat definitiv. Deși subiecții acestui grup au fost aleși pe criteriul că nu erau delincvenți, în anii care au urmat, cel puțin 26% au fost arestați - în general din motive legate de starea de ebrietate sau pentru delicte minore -, iar 19% au petrecut cel puțin o zi la închisoare. Aceste procentaje au fost puse în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Să reamintim că și tulburările de comportament pot fi explicate în lumina conceptului de clivaj. Imediat ce acțiunea își ocupă locul alături de funcționări altminteri adaptate, putem vorbi despre clivaj, așa cum subliniază și P. Jeammet (1985): „Tulburările grave de comportament de tip delincvent, toxicomaniac, anorexic, precum și anumite dismorfofobii izolează un întreg curent al vieții psihice și libidinale care-și găsește refugiu în simptom. Aici nu este vorba atât despre refulare, cât despre un clivaj al Eului care, pe lângă o aparență mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prezență înseamnă că ele se adaugă altor factori de risc individuali și sociali, pe care este mai greu să-i controlăm. Așa cum afirmă Huesman „persoanele care comit acte de agresiune influențate de violența televizuală constituie o minoritate, dar în grupul delincvenților ei sunt majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
statului 27. Apariția fascismului și cucerirea prin violență a instituțiilor statului nu era altceva pentru Gramsci decât: "...o smulgere a valului democratic prin care (regimul n.a) își poate arăta adevărată natură reacționara, prin deschiderea porților parlamentului unui nucleu de delincvenți de drept comun.28 Fasciștii, în cele șase luni de activism militant, s-au încărcat de un bagaj foarte greu de infracțiuni care vor rămâne nepedepsite cât timp organizația fascista va fi puternică și temută. Fasciștii au putut să își
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte căi decât cele legale. Ă Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea rapidă în raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor superioare, îndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]