1,570 matches
-
bolnavul avea o personalitate premorbidă de tip sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o stare marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o stare marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și dominant al bolnavului, fiind, din acest motiv, influențată de acesta din urmă. Personalitatea delirantă Persoana umană este un subiect cunoscător. Ca „subiect cunoscător”, persoana își construiește în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și dominant al bolnavului, fiind, din acest motiv, influențată de acesta din urmă. Personalitatea delirantă Persoana umană este un subiect cunoscător. Ca „subiect cunoscător”, persoana își construiește în decursul existenței sale, un capital de valori logice (de adevăr) care constituie fondul său mintal. Prin aceasta, persoana umană devine o ființă rațională. După H. Ey „fondul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relație existențială de un tip particular. Realitatea externă reprezintă ordinea cu legile ei în care se desfășoară existența ființei umane. Procesul de alienare constă în inversarea raportului realității cu persoana. Această abatere de la ordine o reprezintă delirul. În analiza personalității delirante ne vom referi la categoria bolnavilor psihici al căror tablou clinic este dominat de prezența delirului. Ceea ce ne va interesa va fi prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o tematică precisă. La acestea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o tematică precisă. La acestea se vor avea în vedere modul de viață, relațiile interumane și comportamentul acestor bolnavi, toate raportate direct la existența delirului. Analiza persoanei delirantului trebuie să cuprindă și psihobiografia acestuia, cu tonte particularitățile sale, evenimentele vieții trăite de bolnav, momentele cheie ale existenței acestuia în legătură cu apariția, consolidarea și evoluția delirului (E. Kretschmer, J. Wirsch, N. Rettenstöl, K. Conrad, L. Binswanger). Având în vedere cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tonte particularitățile sale, evenimentele vieții trăite de bolnav, momentele cheie ale existenței acestuia în legătură cu apariția, consolidarea și evoluția delirului (E. Kretschmer, J. Wirsch, N. Rettenstöl, K. Conrad, L. Binswanger). Având în vedere cele de mai sus, în analiza personalității bolnavilor deliranți se disting două aspecte principale: trăsăturile caracteristice ale personalității acestora și caracteristicile psiho-biografice ale vieții bolnavilor deliranți. 1) Caracteristicile personalității deliranților S-a constatat existența unei strânse corelații între structura personalității și tulburările psihice. Cercetările în această direcție sunt numeroase
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluția delirului (E. Kretschmer, J. Wirsch, N. Rettenstöl, K. Conrad, L. Binswanger). Având în vedere cele de mai sus, în analiza personalității bolnavilor deliranți se disting două aspecte principale: trăsăturile caracteristice ale personalității acestora și caracteristicile psiho-biografice ale vieții bolnavilor deliranți. 1) Caracteristicile personalității deliranților S-a constatat existența unei strânse corelații între structura personalității și tulburările psihice. Cercetările în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
J. Wirsch, N. Rettenstöl, K. Conrad, L. Binswanger). Având în vedere cele de mai sus, în analiza personalității bolnavilor deliranți se disting două aspecte principale: trăsăturile caracteristice ale personalității acestora și caracteristicile psiho-biografice ale vieții bolnavilor deliranți. 1) Caracteristicile personalității deliranților S-a constatat existența unei strânse corelații între structura personalității și tulburările psihice. Cercetările în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paranoicilor, de a spune ceea ce aparține fondului constituțional al personalității acestora și ceea ce este legat de dezvoltarea patologică. Langfeld și Kretschmer, susțin existența unei personalități de „natură senzitivă” ca substrat constituțional al dezvoltării psihozei paranoide. Pentru Miller, modelul personalității bolnavilor deliranți se caracterizează prin rezervă, suspiciune, neîncredere, tendință la ipohondrie. Bonner remarcă faptul că la paranoici predomină introversia și tendințele dominante. Klein și Horwitz disting trei grupe de personalități delirante: un grup nesemnificativ a cărui personalitate nu iese cu nimic în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
substrat constituțional al dezvoltării psihozei paranoide. Pentru Miller, modelul personalității bolnavilor deliranți se caracterizează prin rezervă, suspiciune, neîncredere, tendință la ipohondrie. Bonner remarcă faptul că la paranoici predomină introversia și tendințele dominante. Klein și Horwitz disting trei grupe de personalități delirante: un grup nesemnificativ a cărui personalitate nu iese cu nimic în evidență, un grup cu o personalitate caracterizată prin neîncredere, teamă de inferioritate și tendințe reclusive, un grup caracterizat prin ambiție, atitudine intelectuală de tip moralizator afișând superioritate în raport cu ceilalți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
superioritate în raport cu ceilalți. Bonner atrage atenția că paranoicii dispun de un nivel intelectual superior, mult mai ridicat decât al schizofrenicilor, fapt care denotă o corelație între structura personalității și tipul clinic de tulburare paranoică sau paranoidă. În ceea ce privește natura personalității bolnavilor deliranți există o mare varietate de aspecte, care prefigurează un anumit „model de personalitate” caracterizată printr-o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavilor deliranți există o mare varietate de aspecte, care prefigurează un anumit „model de personalitate” caracterizată printr-o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor deliranți, precum și dificultatea extremă de a putea trasa o graniță netă între „normal” și „patologic” în cazul acestei structuri a personalității, în care „normalul și patologicul sunt intricate”. Psihiatrii sunt, astfel, înclinați să considere acest tip de personalitate ca pe ceva
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intricate”. Psihiatrii sunt, astfel, înclinați să considere acest tip de personalitate ca pe ceva intermediar între normal și patologic, motiv pentru care H. Witter este înclinat să le consideră ca pe niște „variații patologice ale normalului”. 2) Caracteristicile psiho-biografice ale deliranților Cercetările psiho-biografice la indivizii normali și la bolnavii psihici au preocupat pe numeroși specialiști (L. Szondi, Ch. Bühler, L. Binswanger, R. Kuhn, K. Jaspers, M. Robert, S. Freud, N. Retterstol). Dinamica psiho-biografică a bolnavilor deliranți cuprinde câteva aspecte caracteristice de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normalului”. 2) Caracteristicile psiho-biografice ale deliranților Cercetările psiho-biografice la indivizii normali și la bolnavii psihici au preocupat pe numeroși specialiști (L. Szondi, Ch. Bühler, L. Binswanger, R. Kuhn, K. Jaspers, M. Robert, S. Freud, N. Retterstol). Dinamica psiho-biografică a bolnavilor deliranți cuprinde câteva aspecte caracteristice de care depinde înțelegerea atât a personalității acestora, cât și a vieții și destinului lor. Vom prezenta în continuare aceste aspecte. Problema originii. Problema originii a fost inițial studiată de O. Rank care i-a subliniat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întrebările care-l frământă. Acest răspuns reprezintă un „act de descoperire”. Tensiunea intelectuală a omului de știință, a cercetătorului, constă în conducerea acestuia către „descoperirea adevărului”, pe când tensiunea motivată patologic a bolnavilor psihici, îi conduc către „descoperirea erorii”, a gândirii delirante. În urma conversiunii bolnavul „va vedea” în mod diferit, față de starea sa anterioară, atât propria sa persoană, cât și lumea exterioară, producându-se în felul acesta între bolnav și lume o „ruptură ontologică”. El va dori și va acționa, conform ideilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conversiunii bolnavul „va vedea” în mod diferit, față de starea sa anterioară, atât propria sa persoană, cât și lumea exterioară, producându-se în felul acesta între bolnav și lume o „ruptură ontologică”. El va dori și va acționa, conform ideilor sale delirante, în direcția schimbării lumii, a societății, a sistemului de valori, după noile sale „idei” venind astfel în conflict deschis cu ordinea socială. Dezvoltarea delirantă. Aceasta este etapa care urmează „crizei de conversiune” a personalității acestor indivizi; în prima fază este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între bolnav și lume o „ruptură ontologică”. El va dori și va acționa, conform ideilor sale delirante, în direcția schimbării lumii, a societății, a sistemului de valori, după noile sale „idei” venind astfel în conflict deschis cu ordinea socială. Dezvoltarea delirantă. Aceasta este etapa care urmează „crizei de conversiune” a personalității acestor indivizi; în prima fază este elaborată clar tematica delirantă. Ulterior se constată schimbarea modului de existență a bolnavului, acesta fiind în totalitate preocupat de efortul de „realizare” practică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumii, a societății, a sistemului de valori, după noile sale „idei” venind astfel în conflict deschis cu ordinea socială. Dezvoltarea delirantă. Aceasta este etapa care urmează „crizei de conversiune” a personalității acestor indivizi; în prima fază este elaborată clar tematica delirantă. Ulterior se constată schimbarea modului de existență a bolnavului, acesta fiind în totalitate preocupat de efortul de „realizare” practică a propriilor sale idei delirante (erotice, reformiste, pasionale, de prejudiciu etc.), Treptat se ajunge la o stare de tensiune, de ostilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care urmează „crizei de conversiune” a personalității acestor indivizi; în prima fază este elaborată clar tematica delirantă. Ulterior se constată schimbarea modului de existență a bolnavului, acesta fiind în totalitate preocupat de efortul de „realizare” practică a propriilor sale idei delirante (erotice, reformiste, pasionale, de prejudiciu etc.), Treptat se ajunge la o stare de tensiune, de ostilitate deschisă, între persoana bolnavului și lumea exterioară, care se va adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce, în timp, la o epuizare internă a forței psihice a bolnavului, precum și la o îngustare și sărăcire intelectuală prin cultivarea exclusivă a preocupărilor delirante. În timp, delirul își pierde din intensitate, se estompează ca și activitatea generală a bolnavului. Acesta devine apatic, indiferent, inactiv. Interesul pentru „marile probleme” care-l preocupau înainte se reduce sau, dimpotrivă, asistăm la o „retragere martirică” liber acceptată de către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]