1,026 matches
-
1991); Cultură și societate: studii privitoare la trecutul românesc (1991); Identitate / alteritate în spațiul cultural românesc (1996); Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture (2000); Basarabia. Dilemele identității (2001, împreună cu Flavius Solomon); Populism, demagogie sau realism politic (2001, împreună cu S. Habersack și C. Turliuc); Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002); Franța, model cultural și politic (2003, împreună cu D. Ivănescu). Din aceeași categorie, dar alcătuind o serie distinctă, Restitutio historiographica, îngrijită de Alexandru Zub
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cel mai reacționar, cel mai mare dușman al reformei agrare. „Ei n-au făcut și n-au consimțit reforma agrară. Reforma figura în programul lor numai pentru a câștiga cât mai multe voturi. Ei - conchidea liderul Frontului plugarilor - au folosit demagogia“109. Mai rău decât atât, dacă citești presa comunistă și pe cea a organizațiilor care gravitau spre acest partid, precum și materialele propagandistice tipărite de ele în legătură cu problemele economice ale perioadei, rămâi cu impresia că național-țărăniștii au fost „uneltele“ marilor proprietari
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
similare de creștere a prosperității și ataca credibilitatea adversarilor săi politici cu acuzații de corupție. Nici unul dintre programele politice și de guvernare puse în dezbaterea electorală nu era, însă, unul de creștere a prosperității populației. Dar faptul că, la nivelul demagogiei politice, prosperitatea populației începe să devină nu doar un obiectiv politic legitim, ci chiar principalul obiectiv politc, este unul dintre cele mai importante semne că tranziția spre prosperitate tinde să înlocuiască tranziția postcomunistă. Această noutate mai trebuie însoțită de încă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un fel de cânticel comic ar fi Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu (1871), unde, la fel ca la Alecsandri, sunt luate în răspăr falsul patriotism, demagogia, parlamentarismul. În teatrul istoric, rezultatele sunt deplorabile. În afară de anacronisme și de absența unei atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
făcut în primul rând Gheorghe Tomozei. Noutățile nu schimbă esențial imaginea poetului, dar o întregesc semnificativ. De astă dată, conformismul „angajat”, cel din unele versuri adunate de editor în Vârsta de bronz (1971), bunăoară, este dublat de gestul ce demască demagogia discursului politic, ca în Singular și plural, ceea ce înseamnă că există și un fond „strict secret” al poeziei labișiene. Cel mai important se dovedește însă ciclul de inedite inclus de Gheorghe Tomozei în volumul Moartea unui poet (1972), unde se
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la limbajul franțuzit la demagogia patriotardă. Extrăgându-și subiecte din letopisețe, L. compune și drame istorice, nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din ziua de Paști, Lăpușneanu Vodă, Ștefan Tomșa ș.a.). În 1885 și 1886
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
capăt un nimic sub care se tânguie o umbră ar putea prea bine să tragă de capătul celălalt precum marea de valul izbit de mal dar trupul său descompus în nisip fără să știe îl arde pe tălpi prea multă demagogie ar zice nebunul sub inconștiența privirilor de alături ... Citește mai mult împinge capătul unei sforizice și asta pentru că așavede el depărtareaun capătun nimic sub carese tânguie o umbrăar putea prea bine să tragăde capătul celălalt precummarea de valul izbit de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
mobil ideal pentru a pune în pagină nenumărate mostre de comedie lexicală, ca simptom al vidului interior. Cărțile de reportaje - Martori oculari (1976, semnată împreună cu Dorin Tudoran) și Evenimente mari, evenimente mici (1982) - uzează, de asemenea, de etalarea și demontarea demagogiei de partid, căreia i se dezvăluie goliciunea și ridicolul. Radiografia unor aspecte ale „realității socialiste”, cu efect comic crud, trimite la o meditație mai profundă asupra condiției degradante a individului în societatea românească a anilor ’70 din secolul trecut. SCRIERI
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
Ivăncescu, de Radu Ionescu, desenatorul C. Alexandru fiind director doar cu numele. Câteva Apreciațiuni literare periodice îl arată, de altfel, pe redactor familiarizat cu viața culturală din București. O Cronică trece în revistă evenimentele politice, scoțând în evidență ridicolul și demagogia unor politicieni sau lipsa de independență a presei. Sub semnătura Adeodatus Hosidius, se publică două reușite nuvele, în care umorul și satira vizează moravuri contemporane. Se face, de asemenea, o cronică literară și teatrală, care discută, în termeni ironici, pretențiile
SARIVARI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289500_a_290829]
-
și 29 ianuarie 1938. Director: C. Gane. Articolul-program, nesemnat, intitulat Haine vechi și haine noi, arată o certă orientare de dreapta: „Exponenți ai unor idei cunoscute, din care s-a născut lupta împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins de la o vreme, ca o volbură, sufletul românului, noi nu vrem altceva decât să dăm unei limbi sătule de bătrâne tiparnițe o altă tiparniță nouă”. În genere, editorialele sunt semnate de director
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
destul de des, pe parcursul istoriei sale, inconvenientele unei aserviri integrale la directivele de partid și reușește să mențină un bun nivel valoric prin atragerea unor colaborări prestigioase, precum și printr-o selecție bazată în primul rând pe criterii calitative. Dincolo de tributul plătit demagogiei comuniste a vremii (articole de fond pe teme propagandistice, consacrate „realității” sociale și economice „noi”), T. își deschide paginile unui discurs literar și cultural ce încearcă, asemenea altor publicații românești din anii ’60-’70, să promoveze valori autentice, să configureze
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
teatru și dintr-un spital, unde se întâlnesc protagoniștii romanului, doctorul Radu Harega și solista de operă Domnica, două destine similare prin obstacolele sociale și morale ce le stau în cale. Ei au de luptat cu favoritismele și impostura, cu demagogia și oportunismul, cu minciuna și spiritul de șicană, cu ticăloșia, tare pe care le încarnează personaje ca „marele regizor” Eunucul și Le Petit (nume antitetic și simbolic pentru tipul ambițiosului), „fâșneața” Vipereasca sau directorul Bârsa, un fel de Tartuffe contemporan
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
schimbarea sistemului politic, instalarea comunismului, închisoarea, deportarea. A trecut prin toate, istoria nu a menajat-o deloc. Specialista în Montaigne și Kant are, probabil, simpatii monarhiste, este, oricum, un spirit democrat și judecățile ei politice și sociale sunt juste. Detestă demagogia politicianistă, mișcările xenofobe, simpatizează cu evreii persecutați („Să fie oare cu putință să se facă ghetouri? Am înnebunit cu toții! Deportările sunt de o cruzime ca și executările. De ce suntem fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care el a încercat să explice politica PCR, apelând, previzibil, la demagogia specifică. Discursul său a fost secondat de un zumzet general, de proteste și vociferări, iar în cazurile de surescitare nervoasă, chiar de huiduieli, de fluierături ori de scandarea „Jos Ceaușescu!”. șeful statului a fost șicanat sonor, întrucât el refuza să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Comuniștilor le era la îndemână să controleze ideologic masele muncitorești concentrate în astfel de zone monoindustriale. De altfel, masele înseși, provenite, în majoritatea cazurilor, din spațiul rustic pauper și din straturi dezavantajate social, au crezut în ideologia comunistă și în demagogia respectivă. Lumea li se părea a fi mai bună, pentru că, naivi, credeau în mitul societății fără clase. Discursul comunist părea veridic. Condițiile care au dus însă la declanșarea grevei din Valea Jiului, în august 1977, le-au demonstrat minerilor discrepanța dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se întrevadă traiectoria sinuoasă a unui intelectual care se expune în permanență, având pretenția ca propriile convingeri să devină model paideic. Aparent neomogene, articolele selectate au o coordonată esențială comună, afirmată cu o anume ostentație - intoleranța față de impostură, lichelism și demagogie. Prin Feldeința călinesciană (2001) P. revine la vocația sa adevărată, comentariul de literatură. Ca și în Pactul cu diavolul, el întreprinde un studiu de caz - subtitlul e „studiu monografic” -, de această dată în mod declarat. Termenul „feldeință” este împrumutat din
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
de preferință, ca și la I.L. Caragiale, burgheziei mărunte. Înrâurite de realism și având ca model câteva dintre creațiile lui Costache Negruzzi, „copiile” vizează, de regulă, obiective ce au stat frecvent în atenția criticii junimiste: politicianismul (Tachi Zâmbilă, om politic), demagogia (Ștefan și Mihai), mania latinistă (Vespasian și Papinian), veleitarismul literar (Poeticale). Scrutând atent moravurile contemporane, N. realizează câteva portrete remarcabile: Părintele Gavril, Cucoana Nastasiica, Ioniță Cocovei, Cuconul Pantazachi. O contribuție deosebită la campania începută de Junimea pentru cultivarea limbii populare
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
se oprește, de altminteri destul de stăruitor, asupra vieții cazone, fie urmărindu-i consecințele nefaste în rândul simplilor recruți de la țară (Sandu Hurmuzel), fie luând act de corupția și ignoranța militarilor de carieră (Toto-n război), fie punând la stâlpul infamiei politicianismul, demagogia și pretinsul patriotism. Prozatorul merge de cele mai multe ori pe linia caricaturală inaugurată de Anton Bacalbașa, dar - cum s-a observat - anticipează, în multe privințe, umorul acid din proza lui Gh. Brăescu. Oricât și-ar fi lărgit însă registrul tematic, M.
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
Sile și Paul, directorii cooperativelor „Avântul mobilei”, respectiv „Progresul mobilei”, se concurează cu îndârjire în plan profesional și sentimental, făcând totodată paradă de integritate (Mobilă și durere). Spectacolul devine o ilustrare adesea atroce a realității binecunoscute de public: corupția și demagogia funcționarilor din întreprinderile de stat, a complexaților și a proștilor „neînțeleși”, cu sofistica lor specială pe care o cred metafizică, a celor chemați a fi „tovarăși”, când nu sunt decât niște bieți oameni, cu vicii și prejudecăți transistorice. M. nu
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
lui Barnuțiu (tipărit separat în 1868 și inclus în volume cu titlul Contra școalei Barnuțiu). Adversar, prin temperament și formație, al oricăror excese, adept al organicismului și al sistemelor filosofice pozitiviste și criticiste, M. a condamnat cu duritate șovinismul și demagogia, pe care le considera responsabile de impasul culturii române, la temelia căreia socotea că s-ar afla așezat „neadevărul”. Rădăcinile acestei situații le găsește în perioada anterioară. Constată că ideea latinității limbii și a poporului nostru, cât și concepțiile care
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
atenți la suferințele Lumii a Treia; ceilalți falși „liberali”, republicanii conservatori care cred că „mâna invizibilă” reglează totul și construiește astfel „cea mai bună dintre lumile posibile”, nici măcar nu vor să audă de problemele pe care Stânga, cel puțin din demagogie și fără să le poată găsi soluții veritabile, le menționează. Dacă echivalăm vag Stânga cu Partidul Democrat, iar Dreapta cu Partidul Republican, mai rămâne puțin loc pentru o critică socială și cultural-ideologică serioasă (am exclus din principiu fundamentalismele, fiindcă am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și de nepăsarea cetățenilor, care nu l-au prea luat în serios, se organizează și dă asalt puterii. Armele de luptă fasciste, arme de intimidare și de exterminare, sunt scoase din arsenalul vechiturilor, de mult părăsite de lumea civilizată. Cu demagogia, cu bâta în mână și cu veninul pe buze, nu poate clădi nimic temeinic și folositor. Furia înarmărilor și atacurilor, denotă slăbiciunea fascismului și trezește vigilența țării. Ispita puterii mărește îndrăzneala fascismului și-i înarmează brațul. Dar cu cât brațul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
schimbat împrejur, numai sufletul nostru a rămas același legat de doctrina ce constituie forța noastră morală întemeiată pe un ideal ce nimic nu-l poate zdruncina. Ani de zile am dezvăluit cu curaj răul ce-l desăvârșea politicianismul, otrava ce demagogia strecura în toate părțile, secătuind forțele vii ale nației. Am cerut încontinuu o mare reformă constituțională, reorganizarea statului printr-o descentralizare administrativă; organizarea muncii obștești, vieții economice și, mai ales, întronarea unei renașteri spirituale, care să îngăduie o serie de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
către puterea absolută. Au existat și anumite elemente interne care au favorizat ascensiunea Partidului Comunist. Paralizate de lipsa reacțiilor occidentale, partidele istorice (Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat) au avut posibilități de reacție reduse. Comuniștii au folosit demagogia foarte eficient În eforturile lor de a ajunge la guvernare: atacurile propagandistice asupra partidelor istorice (care au fost acuzate de antisovietism, de colaborare cu Garda de Fier Înainte de 1940) și calomniile la adresa prim-miniștrilor numiți de Palat (Constantin Sănătescu și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la scară globală și o viziune liberală a relațiilor profesionale la scară locală, mai ales În Întreprindere) și-a găsit punctul de echilibru, cel puțin până În prezent, Într-un referent identitar social-liberal, Întreținut În mod savant și nu lipsit de demagogie, de către PSDRP. Cât va mai dura acest echilibru? Republica Cehă: antreprenori, dar tot comuniști Marginalizați de societate de pe azi pe mâine, deveniți antreprenori de nevoie, foștii nomenklaturiști cehi au avut dificulăți În a-și construi o identitate coerentă, căutând să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]