1,065 matches
-
mie de ani mai târziu. Unul mai ambițios decât simpla recucerire a Andaluziei și a Siciliei, global village obligă. Cu un avantaj, totuși, pentru recucerirea Ierusalimului: lucrează la domiciliu. Și cu toate ambiguitățile a ceea ce medievistul René Grousset a numit "demagogia cruciadei" când o mișcare religioasă servește drept acoperire unor mici canalii sau unor caizi nelegați de niciun jurământ (nimic de pierdut, totul de câștigat) și care iau ostatici doar pentru a jefui, a obține o răscumpărare sau a decapita. 9
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de Președintele ce "rămânea în continuare stăpân pe el și conducea cu o mână de fier țara aceea mică așezată undeva între Elveția, Franța, Germania, Asia și Africa". Discursul lui zeflemisitor este o reflectare ironic-satirică a limbajului de lemn, a demagogiei și a forței de persuasiune a sinonimelor aranjate în dublete: "Totuși și cu toate acestea, dragi cetățeni și subordonați, regimul și guvernul nostru, cu marea noastră înțelepciune și clarviziune, știm și cunoaștem cât de greu și anevoios este pentru ființa
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
al Bisericii. Art. 7 al Constituției a fost folosit pentru lipsirea Bisericii de mijloacele ei materiale, sub pretextul "separării Bisericii de Stat". 171 Iritați de afacerile care compromiteau în mod recurent clasa politică, francezii au fost, scurtă vreme, înflăcărați de demagogia patriotardă a generalului Boulanger, care a abandonat politica în favoarea unei doamne, cu care a plecat în străinătate în momentul în care lupta pentru putere îi deschidea drumul către Președenția Franței. 172 Datoriile de război impuse Germaniei de către Franța, contra voinței
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai spre Vest, deși ironia istoriei m-a făcut să o reîntâlnesc În literatura mea natală, În ’90, la Întoarcerea mea definitivă În România. Am trăit Într-un un secol răvășit, aș zice convulsionat de politic și de politicieni, cu demagogiile lor cu tot - ridicate la rangul de ideologii - și e cumva firesc ca și cultura să fi purtat - sau să poarte! - amprentele acestor valuri, ale căror creste nocive au răsturnat zeci de milioane de vieți și de familii, ucigând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de centralism comunist, condusă de un dictator extrem de abil, cu multe relații occidentale și În ceea ce se chema pe atunci „lumea a treia” și care, simțind că se clatină rigoarea „Bibliei moscovite!”, a trecut, cu o insolentă nonșalanță și o demagogie pe măsură, spre un fel de național-comunism, Încercând să păstreze comandamentele leniniste mari - primatul absolut al partidului, ura față de imperialism, contra proprietății private, ațâțarea maselor contra elitei și contra oricărei individualități etc. Interesant și grotesc e faptul că, deși se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tot mai negru, Într-o enclavă economică absurdă, presărată de planuri ruinătoare ale unor obiective industriale monstruoase, fără legătură cu nevoile și tradiția națională și nici cu sursa de materii prime, dar și să provoace o nemaivăzută declanșare a unei demagogii naționaliste, la limitele unui fascism grotesc, o farsă care i-a zăpăcit pe mulți și care a compromis pentru multă vreme ideile și temele specificului național și ale bunului naționalism românesc! Am făcut acest scurt excurs politic pentru că el se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
inteligenți și insolenți” care s-au grăbit, după ’89, să atârne pe umerii statuii naționale faldurile murdare ale unei istorii și ale unei firi românești jalnice, penibile, naționale nu au polemizat În fapt cu „adevărul” istoriei, ci cu minciuna și demagogia unui regim brutal, polițienesc, scurs din pliurile Încă vii ale unui medievalism românesc târziu! Noi nu putem ocoli, orice am face, această problemă a identității naționale. Așa cum nici Nemții nu o pot face, am mai spus-o; Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
politică: ,,ordine, răspundere, construcție și înfăptuiri”. Prin acestea a vrut să arate și faptul că ele defineau seriozitatea și rostul unui partid politic și în același timp că, liberalii au cucerit ierarhia în provincia de peste munți, nu prin promisiuni și demagogie, ci prin concepții de stat și prin 74 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 223 224. 75 Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1940). Carol al II-lea, vol.III, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 76 Ioan
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
par să fie de acord cu această judecată aspră și numai în parte îndreptățită. Românii știu să fie și căpșunari harnici, dacă pot anticipa un câștig tentant. Nu au, e drept, cultul protestant al datoriei și al efortului mântuitor, nici demagogia marxistă a muncii înțelese ca emblemă a umanității. Dar nici nu dormi tează mediteraneean, la umbră. Și, chiar dacă nu muncesc în sens tradițional, sunt activi: „se descurcă“, fac aranjamente, „se află-n treabă“, „au de alergat“. În ce mă privește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
perioada „aurorală“ a comunismului. Există însă, în lumea românească, semnificative categorii de cetățeni care par să-și țină zilele cu un singur aliment: ura îndreptată împotriva cuiva. Nu mă refer la cei care, nemulțumiți de politicieni, legi, curbe de sacrificiu, demagogie și incompetență, se înfurie periodic și își varsă năduful pe unde apucă. Mă refer la cei care și-au făcut din ură și din exprimarea ei o profesie lucrativă, un program, un mod de viață. Ura pare să fie, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de preferință, ca și la I.L. Caragiale, burgheziei mărunte. Înrâurite de realism și având ca model câteva dintre creațiile lui Costache Negruzzi, „copiile” vizează, de regulă, obiective ce au stat frecvent în atenția criticii junimiste: politicianismul (Tachi Zâmbilă, om politic), demagogia (Ștefan și Mihai), mania latinistă (Vespasian și Papinian), veleitarismul literar (Poeticale). Scrutând atent moravurile contemporane, N. realizează câteva portrete remarcabile: Părintele Gavril, Cucoana Nastasiica, Ioniță Cocovei, Cuconul Pantazachi. O contribuție deosebită la campania începută de Junimea pentru cultivarea limbii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
2000 de ani, dar ceea ce cunosc foarte bine este că mama, deși nu știa carte, tot așa proceda, cultiva prin porumb fasole, dovlegi..., în scopul folosirii maxime a pământului și creșterii veniturilor. De aici concluzia că se făcea prea multă demagogie, unii scoțând în față merite ce nu le aparțin. Sunt de acord cu cercetările științifice, care într-adevăr să revoluționeze producerea cantitativă dar și calitativă a bunurilor necesare vieții. După ce am arătat succint activitățile ce se executau în acest anotimp
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
principalii ei actori se bucurau de o cotă atât de scăzută, încât Vadim nu putea inspira dezgust unor alegători cărora nu le mai păsa de statu quo, atâta vreme cât dădea glas frustrărilor lor. El a respins orice acuzație de extremism (și demagogie), afirmând că dacă putea cineva să dovedească acest lucru, era gata să părăsească politica. Vadim și-a dovedit abilitatea înnăscută de manipulator când a întrebat: «Ce înseamnă cu adevărat extremismul? Sunt doar vorbe împotriva mea. Arătați-mi o persoană de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
profitorii de politică. [...] Se știe că PRM ul (Partidul România Mare) nu are un program precizat, «tezele» lui fiind un amalgam de idei etatist-socializante, xenofobe și naționalist șovine, și că liderul C.V. Tudor este o «ciudățenie» ce îmbină bufoneria, pseudocultura, demagogia fără limite, bădărănia. PRM-ul, un mozaic alcătuit din foști securiști și milițieni, afaceriști veroși, vedete culturale de moment etc. [...] În lipsa unei veritabile a treia căi, PRM-ul a apărut singura forță necompromisă de beneficiile puterii. Naivii au uitat că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au fost făcute europene din capul locului? Din nou intervine «comisionul», de data aceasta politic. Cum ar mai fi obținut unii capital electoral, clamând «originalitatea»?” Societatea românească a fost scufundată după 1990, ca de altfel și înainte de Revoluție, în sărăcie, demagogie și individualism sălbatic. S-a acreditat ideea atât de „profundă” că „numai proștii rămân săraci” sau „dacă n-ai bani miroși a prost”. Cu alte cuvinte, nu deranja pe nimeni care s-a „descurcat” să vadă și pe altul făcând
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care cu naivitate crede că viața socială poate să se reîntoarcă la formele trecutului. Liberalismul are ochii ațintiți înainte, privirile lui cercetează într-una căile pe care omenirea se îndreaptă întru înfăptuirea nevoilor ei atotstăpânitoare. [...] liberalismul e adânc convins că demagogia înăbușă orice posibilitate de progres. De altfel, demagogia e ușoară. Ea trezește toate speranțele, ațâță toate patimile. Tulbură fără să potolească. [...] Democrația e grea, e ingrată. Datoria ei e să înstrăineze pornirile nesănătoase, să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să se reîntoarcă la formele trecutului. Liberalismul are ochii ațintiți înainte, privirile lui cercetează într-una căile pe care omenirea se îndreaptă întru înfăptuirea nevoilor ei atotstăpânitoare. [...] liberalismul e adânc convins că demagogia înăbușă orice posibilitate de progres. De altfel, demagogia e ușoară. Ea trezește toate speranțele, ațâță toate patimile. Tulbură fără să potolească. [...] Democrația e grea, e ingrată. Datoria ei e să înstrăineze pornirile nesănătoase, să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii, să spună adevărul când mulțimea așteaptă măguliri. Sunt
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
politică... E dreptul fiecăruia să voteze cum vrea și să gândească liber. Dar mentalitățile de sorginte comunistă ne împiedică să gândim libertatea și democrația așa cum s-ar cuveni. Jugul acestora, care transpare prin numeroase lozinci populiste și sloganuri simpliste, propovăduind demagogia este o barieră în calea progresului și ea se dovedește a fi distructivă. Indiferent dacă ținem pasul cu informația și cu lumea mapamondului, totul se schimbă cu voia și fără voia noastră. Uneori ne schimbăm chiar fără să ne dăm
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
drumul amar al bejeniei. Ne iluzionăm că nu mai avem exil, ci "diasporă". E doar un fel de a ne fura pălăria. Nu e doar vina liderilor politici, ce s-au întrecut, vreme de 25 de ani, în corupție, în demagogie și incompetență. E și vina noastră, a oamenilor de condei, care continuăm să scriem, cu o inconștiență de oameni nebuni, absconsele noastre însăilări, subtile poeme textualiste, poeme erotice(sau pornografice de-a binelea), poeme despre stele, câini și pisici etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au fost înlocuite cu demagogia, cupiditatea, viciul, adesea atingând limite inimaginabile pentru cei care pot compara viața economico-politică actuală cu cea de dinainte de revoluția decembristă. Temele abordate și supuse unor pertinente analize de către Ion Cernat sunt multiple și ar putea fi grupate în câteva categorii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o separă de un anume Bejan, numit astfel de cerințele ficțiunii, corespunde unei rupturi importante. Bătălia nu mai are loc înăuntrul ei, ci în afară, pe câmpul luptelor derizorii și înverșunate, într-o lume lipsită de valoare, încremenită în autismul demagogiei și al încrederii ei de neclintit în virtuțile represiunii directe sau disimulate. Consagvinitatea care o lega de celelalte personaje nu mai există aici, înlocuită fiind de răceală. Eul i se împlinește în detașare. Mușcă dintr-o felie de pâine prăjită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
șovin. Regretă dispariția URSS-ului: „Ce bine ne-a fost când eram împreună! Puteam circula liber dintr-o republică în alta, nu existau frontierele de acum, eram o mare familie!”. Simt că plesnesc. Să ajungi la Madrid ca să auzi aceeași demagogie de tip sovietic, care m-a intoxicat pentru toată viața, e parcă din cale afară! Varlamov nu se lasă. Face o cazuistică în jurul noțiunii de „scriitor” și „intelectual”. Pretinde că a fi „intelectual” încă nu înseamnă să fii mare scriitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se retragă, prea mare scandal și prea mare frică de ruptură în partid - lucru așa dorit de sus. Ministerul începu să funcționeze, Dinu să-și organizeze campania financiară pentru a restabili ordinea periclitată de cinci ani de anarhie, jaf și demagogie. Fu silit să plece la Paris pentru negocieri financiare. La întoarcere, după 12 zile, în plină campanie electorală, găsi listele făcute, multe cum n-ar fi dorit și mulți din cei buni lăsați la o parte. Dintre miniștri, eliminați de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai luxoase limuzine la poartă. Printre primele decizii luate de Ponta a fost interzicerea bolizilor în curtea social democrației. Un pesedist intrând pe jos în sediu pare mai uman decât unul sărind din jeep. Dar și acest tip de trădare - demagogia explicită - s-a banalizat și nu mai scandalizează pe nimeni. Născut din părinți adulterini, tânărul politician Victor Ponta are și el toate șansele să sfârșească la fel: abandonat într-o noapte, așa cum l-au părăsit fără să clipească pe Mircea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
atenți la suferințele Lumii a Treia; ceilalți falși „liberali”, republicanii conservatori care cred că „mâna invizibilă” reglează totul și construiește astfel „cea mai bună dintre lumile posibile”, nici măcar nu vor să audă de problemele pe care Stânga, cel puțin din demagogie și fără să le poată găsi soluții veritabile, le menționează. Dacă echivalăm vag Stânga cu Partidul Democrat, iar Dreapta cu Partidul Republican, mai rămâne puțin loc pentru o critică socială și cultural‑ideologică serioasă (am exclus din principiu fundamentalismele, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]