30,120 matches
-
dinstincții naționale, precum și din partea unor publicații, la festivaluri, onorifice etc... A deținut și deține responsabilitatea conducerii activităților culturale și artistice ale unor publicații sau instituții de resort. În 1994 actorul a propus Parlamentului României proiectul de lege privind Ziua Adolescentului, demers care a fost urmat de semnarea în1997 de către Președintele României a Legii nr 197/1997 privind instituirea Zilei Adolescentului în a doua duminică din luna mai. Cine l-a laureat, însă, mai aproape de spiritul său, pe actorul George Mihăiță, sunt
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424427181.html [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
Vreau să pun în valoare „Grădina Maicii Domnului” Știrea inițială: Florin Iordache și-a anunțat, joi, după ședința de Guvern, demisia din funcția de ministru al Justiției. De când am venit la Ministerul Justiției, mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Așa cum ați văzut și dumneavoastră, toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică, organizată de Ministerul Justiției, iar acum sunt în
Florin Iordache demisionează din funcția de ministru al Justiției. Ana Birchall preia interimatul la MJ by https://republica.ro/florin-iordache-demisioneaza-din-functia-de-ministru-al-justitiei [Corola-blog/BlogPost/339106_a_340435]
-
elitelor politice și universitare. Iar miasmele paludice s-au prelins și impregnat până în locurile cele mai îndepărtate ale României. Ceea ce explică, neîndoielnic, mirosul fetid pe care cuvântul „intelectual” l-a răspândit cu ocazia sondajului. Din păcate, presupoziția tacită a acestui demers sociologic a fost că românul stăpânește semnificația cuvântului „intelectual”, ceea ce nu bag deloc mâna în foc că e adevărat. Dacă, în loc de „intelectual”, ar fi fost scris „tehnocrat”, „economist” sau „astronaut”, nu cred că rezultatele ar fi arătat prea diferit. Nu
Cel mai intelectual by https://republica.ro/cel-mai-intelectual [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]
-
administrarea nemijlocită a Centrului eparhial Roman, dar un lot de 13,9 hectare figurează în amenajamentul Ocolului Silvic Fântânele,proprietarul de drept nefiind stabilit în instanță. Asupra proprietății acestei suprafețe și clădirilor, primarul comunei Itești, Vasile Ciubotaru a făcut nesfârșite demersuri țintind atragerea lor în administrarea și folosul așezării. Nedefinirea statutului juridic creează inconveniente în legătură cu evaluarea soluțiilor de valorificare a fostei cazărmi, cu obținerea avizelor de tăiere a vegetației arboricole, constituite din salcâmi în vârstă de peste șaptezeci de ani, din care
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
nou pe harta județului și a țării cu titulatura Comuna Itești. Primele și cele mai multe lupte le-am dus cu autoritățile comunei Berești Bistrița”. Cu această viziune, venerabilul Vasile Ciubotaru a început mersul pe povârnișul, pe cât de greu de urcat datorită demersurilor birocratice, pe atât de îngreunat de fosta primăriță Maria Amarghioalei Juncu, cea care, după spusele venerabilului. a înstrăinat terenul satului, ce cuprinde depozitul militar dezafectat și tot ea ar fi boicotat și oprit un referendum pentru reînființarea comunei. Pierzând alegerile
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
al lui Dumnezeu. Revenind la ediția Nirvanei, cea mai frumoasă poezie, despre care, iată, un selector cu prestigiu profesional întocmește azi un studiu hermeneutic de amploare, analitic și doritor decelării fără erori a tainelor și evoluției poetice dorcesciene; vorbesc despre demersul entuziast al profesorului Mirela Ioana Borchin de la Universitatea Timișoara. ESEUL HERMENEUTIC, sub titlul Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei, cuprinde o structurare interesantă a operei lui Eugen Dorcescu, în trepte creative și motivații, în simboluri poetice, metafizice, spirituale. Poetica
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
găsește teoretizarea într-un eseu publicat alături de crâmpeie poetice selectate nu poate fi decât o insulă edenică în marasmul închis, ermetizat, al criticii literare din ultimii ani, blocat la literatura și teoria literară a bunicilor și părinților noștri. Apreciez acest demers inedit pentru că este vremea să înnoim dicționarele, manualele, cursurile, plictisite de aceiași clasici care rămân moderni, în timp ce poeți de înaltă valoare, contemporani, sunt ignorați. Poate că acum este vremea unei schimbări inovative în literatura română, schimbare fondată de oameni apolitici
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
a Sindicatelor din Buzău, care a generat un drum plin de speranțe că în curând, astfel de speranțe vor putea degajă lumină. Și, ce poate fi mai savuros decât lumină-n suflet. Ce mai tură, vura, preocupații în astfel de demers, știu de ce? Întrucât știință domniilor lor au materializat-o atât prin prezența dar și prin dorințele de-a pune umărul fiecare la a construi un pol al literaturii și pe aceste meleaguri, cu gândul că odată și odată, activitatea profesională, pentru
PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ŞI BUZĂUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1479227800.html [Corola-blog/BlogPost/374063_a_375392]
-
culturală de a fi cunoscută sau nu de către publicul căreia i se adresează.În aceste condiții problema se pune în funcție de amploarea potențialului public.Deși nu trebuie să omitem că între valoare și receptare nu e întotdeauna o corespondență fidelă. Anumite demersuri specializate ar putea fi adresate numai unui public restrâns.După aprecierile mele cred că nu a fost natural să fie publicate, în regiumul de tristă amintire , criminal-comunist, volume de poezie cu tiraje de zeci de mii de exemplare. Era posibil
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Autoritatea_valorii_culturale_al_florin_tene_1336541459.html [Corola-blog/BlogPost/358623_a_359952]
-
Practic volumele nu erau citite decât de o mână de iubitori de poezie.Restul volumelor îngălbeneau în biblioteci sau mai târziu ajungeau la DCA. Cine pretinde mai mult de o mână de cititori avizați, interesați sau documentați pentru un anumit demers liric- trebuie întors la Heisod, spre o mai dreaptă meditare asupra rosturilor poeziei.În acest context, putem răspunde afirmativ că fiecare valoare ajunge cândva să fie receptată de publicul specializat, de critic sau, în anumite cazuri, numai de istoria culturală
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Autoritatea_valorii_culturale_al_florin_tene_1336541459.html [Corola-blog/BlogPost/358623_a_359952]
-
atribui în România.Mai sunt și alți factori care intervin în procesul de receptare a unui text românesc într-o altă limbă: tematica, limbajul textului originar, calitatea traducerii și, nu în ultimul rând, interesul publicului pentru spațiul cultural de unde provine demersul în perioada în care se încearcă promovarea. Sunt momente când România trece neobservată și ne interesantă pentru unii cititori din anumite țări.E o realitate cu care trebuie să trăim și care invită la reflecție.Însă, sunt convins că oricând
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Autoritatea_valorii_culturale_al_florin_tene_1336541459.html [Corola-blog/BlogPost/358623_a_359952]
-
premii.Nu luăm în considerare că acestea sunt date și pe...”ochi frumoși “, și pe trocul “anul acesta îți dau premiu ție, la anul îmi dai tu mie “, sau “jumi-juma “.Pentru această maladie nu există leac.Singurul test al unui demers cultural e rezistența în fața publicului interest și avizat.Orice altceva invită rîsul și cred că Bunul Dumnezeu ne-a lăsat vanitățile pentru a face România mai veselă. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Autoritatea valorii culturale / Al Florin Țene : Confluențe Literare
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Autoritatea_valorii_culturale_al_florin_tene_1336541459.html [Corola-blog/BlogPost/358623_a_359952]
-
dă serios de gândit: dacă prin „standarde” se înțelege capacitatea de a transmite mesajul, lucrurile se pot ameliora prin efort constant. Dar dacă este vorba despre lipsa standardelor morale care viciază profesia, din nou avem, ca breaslă, de făcut un demers vizibil și credibil pentru a arăta că jurnaliștii sunt de partea și în slujba oamenilor. O altă întrebare pe care am pus-o public este dacă mai este presa „câinele de pază al democrației” . Răspunsurile, din nou amare, nu cer
Percepţia cetăţenilor, un ghid al profesiei de jurnalist by http://uzp.org.ro/perceptia-cetatenilor-un-ghid-al-profesiei-de-jurnalist/ [Corola-blog/BlogPost/94158_a_95450]
-
ne vorbească despre această lucrare de renovare a Bisericii Tuturor Sfinților din satul Movila Miresii. Proiectul de renovare a început în anul 2012, chiar după sărbătoarea Paștelui și anticipăm să-l finalizăm anul viitor, în primăvară. Am pornit în acest demers alături de Consiliul Local Movila Miresii, prin reprezentantul său, primarul Dumitru Panțuru, căruia îi port un deosebit respect și, pot să spun că, stăm bine cu stadiul lucrărilor, față de alte proiecte similare, de prin alte locuri, care se derulează pe perioade
de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Omul_sfinteste_locul_parte_cornelia_viju_1377535411.html [Corola-blog/BlogPost/364954_a_366283]
-
foarte mult zilele acestea despre manipularea maselor, a grupurilor. Cei din Piața Victoriei sunt manipulați, cei de la Cotroceni sunt manipulați. E greu să demonstrezi contrariul (cum la fel de greu e să demonstrezi că așa e), dar e incorect să faci acest demers cu onestitate fără să încerci să analizezi contextul. Iar acesta este cu totul în altă parte. „Sediul materiei” - cum spun constituționaliștii - e în jurnalism, în jurnalismul 2.0. și apoi 3.0. Jurnalismul, așa cum era definit în manualele de la începutul
Acuzăm de manipulare. Dar, mai întâi, să vorbim de jurnalism și informarea de proastă calitate by https://republica.ro/acuzam-de-manipulare-dar-mai-intai-sa-vorbim-de-jurnalism-si-informarea-de-proasta-calitate [Corola-blog/BlogPost/338390_a_339719]
-
asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
al libertății creației artistice, pentru a se asimila cu o producție economică etatizată oarecare”. Și descrierea amplă a stării de lucruri instrumentate de ocupanți în cultura din România nu lasă nici un loc de îndoială asupra intențiilor către care tinde acest demers: „Producția culturală din Republica Populară Română are un vădit scop practic: să fie instrumentul educativ și propagandistic al politicii comuniste. Ori se pare că politicul a impus culturii două teme fundamentale ce revin în toate manifestările culturale recente: glorificarea U
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei (Levi 1989: 31). Afirmația se va fi dovedit perfect valabilă și în cazul când se aplică realităților generate de totalitarismul comunist. Să ne reamintim repetatele demersuri de mistificare și re-inventare a propriei noastre istorii care, în esența lor, nu exprimau altceva decât o tentativă obstinată de ocultare a sensului real al unor anumite evenimente și - în ultimă instanță - nu erau altceva decât o operație dirijată de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
acțiune un teribil appareil sanglant de la destruction, o industrie de falsificare a conștiinței și deturnare a realității, o fabrică de opinie publică și un despotism dezlănțuite asupra mentalului, o monstruoasă tehnologie de mutilare a minții, de pustiire a sufletelor, un demers deliberat de distrugere sistematică a imaginii omului despre sine și despre ceilalți. Se miza astfel, cu evidentă premeditare, pe o cât mai profundă (și definitivă!) amuțire a gândului, a interiorității și deci, implicit, pe totala dizolvare a fizionomiei identitare, atât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
scrie și despre emigrația politică și despre misiunea scriitorilor români din exil, despre tipologia spirituală a emigrației românești, despre valorile exilului, apoi despre limba română și caracterul național. Numeroase articole apar sub semnăturile unor George Uscătescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu. Demersurile de promovare a valorilor culturii naționale și ale esenței sufletului românesc vor căpăta însă o deosebită amploare odată cu apariția la Madrid a revistei „Destin” (1951-1972), paginile ei reunind cele mai prestigioase semnături ale elitei exilului românesc începând cu George Uscătescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
a stabilit-o și de a înțelege semnificația acestei lumi” (Arendt 2006: 8). Ca și Cehia, Ungaria, Polonia, țări căzute sub ocupația sovietică, și România fusese practic evacuată cu totul în afara civilizației europene, modul în care se instrumentaseră aceste devastatoare demersuri (ca și abominabilele efecte asupra popoarelor din răsăritul Europei) trecea cu totul neobservat pentru intelighenția Occidentală. Ba mai mult - așa cum atent observa Tony Judt - rusofilia intelectualității franceze atingea apogeul tocmai „în perioadele de maximă cruzime a regimului: 1935-1939 și 1944-1956
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în absolut toate publicațiile exilului. În paginile de mai sus am oferit numai câteva exemple pentru a demonstra că presa literară a exilului românesc a avut în permanență un caracter combativ. Axată fiind, în cea mai mare parte, pe un demers consecvent, ea încerca să determine o prezervare a spiritualității și memoriei colective ca principale dimensiuni identitare. Această încercare, în paralel, se identifica și cu un efort de asigurare a continuității cu realizările mai importante din punct de vedere cultural din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
cu realizările mai importante din punct de vedere cultural din perioada interbelică, adică cu tot ceea ce procesul de aculturație totalitară dorea în mod deliberat și consecvent să distrugă. Faptul a presupus, inevitabil, acerbe confruntări cu ideologia stalinistă, transportând în întregime demersurile publicistice în sfera politicului. Dan ANGHELESCU Bibliografie Memory, Culture, Political & Identitary Significations in the Literary Press of the Romanian Exile After the Soviet occupation, the communist regime started a powerful action to destroy the authentic Romanian culture. The result was
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
un bărbat „gardian”. Sursa foto: Onnik James Krikorian În Tajikistan, în încercarea de a separa religia musulmană de stat, autoritățile laice au interzis purtarea vălului negru, a hijabului, mai întâi în școli, apoi pe stradă și în spațiile publice. În demersul de a seculariza o societate majoritar islamică, autoritățile din Tajikistan i-au agresat pe musulmanii care poartă bărbi și au închis moschei. Dar campania anti-hijab a atras nemulțumirea multora dintre musulmanii majoritari și, ca efect de bumerang, i-a radicalizat
O călătorie în fostele republici sovietice din Asia Centrală îți arată cât de bine e în România by https://republica.ro/o-calatorie-in-fostele-republici-sovietice-din-asia-centrala-iti-arata-cat-de-bine-e-in-romania [Corola-blog/BlogPost/338456_a_339785]
-
Iisus Hristos biruind în acestea suferința din încercările secolului trecut. Luate sistematic și rezumativ, exact cum se cere unei cercetări serioase pentru introducerea cititorului în contextul epocii, domnul Ciprian Toroczkai ne arată încă din introducere scopul lucrării: „sperăm ca prin demersul nostru să surprindem unitatea în diversitate specifică Ortodoxiei, să evidențiem bogatele perspective și posibilități pe care le-a deschis programul neo-patristic în teologia ortodoxă contemporană și viitoare și, nu în ultimul rând, să oferim cititorului român interesat de teologie posibilitatea
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]