26,679 matches
-
răspîndit aici în modul cel mai natural și spontan cu putință, de parcă lecțiile de ateism ținute la București fuseseră ascultate și-și produseseră efectul în democrațiile occidentale, și nu unde fuseseră ținute. Am fost surprinsă să descopăr că dacă în democrație libertatea religioasă e o realitate, pe de altă parte ambianța culturală e impregnată de ateism și materialism, acestea două mergînd împreună. în țară sărăcia și viața mohorîtă favorizau sentimentul religios, și propaganda oficială rămînea ineficace; aici, societatea de consum, ajunsă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
spontan, nu mă îndoiesc, va apărea în țările din Est, dacă vor reuși trecerea spre societatea de consum. Cîteva emisiuni m-au convins că fenomenul a și apărut la tînăra generație, mai ahtiată după bogăția occidentală decît pătrunsă de valorile democrației. Pot să mă gîndesc la viitorii copii din țară, așa cum îi jelesc pe cei lipsiți de expresie și super-obezi din Statele Unite. În țară era riscant să-ți afișezi credința în Dumnezeu, aici te acoperi doar de ridicol. Te marginalizezi singur
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
etică și pe istorie. La Eliade, același proces transpare mai discret, mai voalat, evitându-se reprobarea fățișă a culpei (adeziunea la Legiune). Creația care urmează însă, mai ales cercetarea științifică, pledează pentru o cale raționalistă și umanistă, pentu toleranță și democrație. Și la Céline se poate stabili o datare asemănătoare. Cele două mari romane amintite sunt ferite de aberațiile ulterioare sub zodia fascismului. Oarecare încurcătură pentru examenul critic o provoacă împrejurarea că și înainte de construcția realistă, împregnată de un aume umanism
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
sânul societății noastre, el va avea grijă ca fiecare erou-teză să-și reprezinte, oricât de larvar și antiteza celuilalt erou, contradicția devenind în modul acesta interioară...". E greu de aflat o lume atât de armonioasă, aproape ideală, chiar și în democrațiile stabile și libertariene. Prozatorul, plecat aproape de căderea regimului din România comunistă, pe care se străduise să o înțeleagă, după două decenii de activitate literară, în 1988, în Israel (noua patrie a părinților lui Rubin Leibovici, numele său real), se arătase
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
dramaturgică, da! Scriitorul își propusese să reia într-o nouă comedie, în trei acte, personajele din O noapte furtunoasă și din O scrisoare pierdută urmărindu-le ascensiunea socială și politică după douăzeci și cinci de ani. "Calul său de bătaie era mereu democrația liberală, cu nepotrivirea dintre principii și oameni, respingerea progresului într-un material omenesc degradat". (Șerban Cioculescu, în Viața lui I. L. Caragiale, în capitolul La Berlin). Periodic, apar în presă informații despre activitatea literară a lui Caragiale, la Berlin. Am fi
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
și prezidențiale și adoptarea legii electorale. Era, cum s-a spus, un miniparlament. Funcționînd în aula din Dealul Mitropoliei, unde încă nu se stinsese ecoul discursurilor lui Ceaușescu și al aplauzelor aferente, adunarea emana aerul proaspăt și naiv al unei democrații aurorale, care încerca să meargă copăcel ținîndu-se de prichiciul humuit al vetrei. Dar nu duhul lui Creangă îi prezida lucrările, ci, din prima clipă, duhul lui Caragiale. Atît de vizibil și atît de autoritar încît devenise o regulă a jocului
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
când Ceaușescu condamnase invadarea Cehoslovaciei, dar în 1989 și în anii următori, era de bon ton să plângi cu lacrimi adevărate. Trebuia. Mestecasem până la vomă, ca fiecare, de dimineața până seara, guma soporifică a cuvintelor sacre ale renașterii țării: libertate, democrație, Occident, America, bogăție. Închisesem ochii și-mi astupasem urechie să nu văd și să nu aud că Mesia cu o mie de capete venise să ia țara în stăpânire. Ploua în acea zi. Ploaie monotonă și rece de primăvară care
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Ion Stanomir - Mihail Sadoveanu în 1952 - Nimic nu poate egala, în regimurile de democrație populară calchiate după tiparul sovietic, prestigiul de care se bucură clasicul, ortografiat întotdeauna cu majusculă, maestrul către care se îndreaptă generații de tineri scriitori în căutarea îndrumării, cel în consistența căruia tradiția se întâlnește cu încrederea în inevitabilitatea progresului pe
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
la progres este reiterat și locul maestrului Gorki este asumat de maestrul Sadoveanu. Numitorul comun: legatul tradiției, pus în serviciul poporului, fidelitatea față de ceea ce este descris, în termeni lipsiți de echivoc, ca un efort de emancipare al umanității. Regimul de democrație populară autohton își anexează un simbol și reciclează un om politic. În noua lume republicană, creatorul participă nemijlocit la zidire, în calitate de membru al președinției colegiale. În repetabila scenă a balconului cu care istoria republicii se deschide, artistul este în prim
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
face în același timp din el un om nou, un luptător pentru progresul și întărirea statului."8 Compoziția intelectualității este pe cale de a se modifica și cunoașterea este, în sfârșit, una care emancipează din starea de servitute. Vitrina regimului de democrație populară este decorată seducător, în anul votării noii constituții, și campania împotriva analfabetismului reprezintă replica autohtonă a marelui salt înainte, de la răsărit. Stilul scriitorului se adaptează poziției de demnitate publică și dimensiunile edenice ale României populare sunt validate la nivel
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
nu mi-a mai fost dat să văd vreodată, în așa grad, la nici un alt om pe tot parcursul lungii mele vieți. De aceea, în sufletul meu, nu-i voi putea ierta niciodată pe cei care l-au terorizat în numele democrației pe blândul Kirileanu, personificarea însăși a bunătății umane, întunecându-i cu grele suferinți ultimii ani ai vieții și grăbindu-i sfârșitul.". Au fost, aceste vibrante rânduri, pentru mine un îndemn de a face, ca editor, ceva pentru cunoașterea lui G.
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
încetează. (Nu mai e nevoie să spunem că, nici după 23 august 1944, nici mai tîrziu, nu i s-a dat "conducerea celui mai mare ziar din București"!) Între 29 octombrie 1944 și 15 iulie 1945, ea publică în gazeta "Democrația", condusă de liberalul Anton Dumitriu (pe care ea îl adusese pe vremuri la cenaclul Sburătorul 28), articole referitoare în genere la artiști ruși (Krîlov, Igor Rodionov, A. Erusalimski, E. Vinogradskaia, Maiakovski, Maxim Gorki, L. Leonov), rareori la alte subiecte ("industrializarea
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
mediocru, superficial), tratează Sorana Gurian raporturile româno-sovietice, etapele instaurării comunismului în România ("reforma" armatei, a justiției, a educației și a cultului, a administrației, stabilizarea monetară, naționalizarea industriei și a băncilor), dar și literatura și arta sovietică, "experiența iugoslavă" ori atitudinea democrațiilor occidentale. Tot publicistic, dar acum conformîndu-se exigențelor rubricii faptului divers, se relatează în Les Mailles du filet despre întîmplări legate de trecerea ilegală a frontierei, de propaganda comunistă la sate, de răscoale țărănești ori de un accident feroviar. Paleta e
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
compromis între ele: "Înțelegeam nevoia intrării acestui neam în curentul de europenizare, și în același timp mă biruia părerea de rău că i s-ar prăpădi, în asemenea prefacere, toată originalitatea. Dilema aceasta m-a situat într-un fel de democrație conservatoare, soluția, relativă, a necunoscutei, încă n-o văd." În operă, el va înclina totuși către fondul nostru autohton, către țăranul și cultura arhaică, profund specifice, apărând vechile alcătuiri amenințate de industrializare și capitalism, ca în Nopțile de Sânziene. După
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de mitul revoluției, încredințați că și la noi se petrecuse o revoluție, că ei încă participau la ea și aveau datoria să o ducă la capăt pe toate fronturile, deci și pe cel literar. Refacerea structurilor vechii Românii, revenirea la democrația "burgheză" li se părea de neadmis, o anomalie istorică. Aveau nevoie de altceva, de altă societate, de altă Românie, până la urmă. Chiar M. Sebastian, în zilele imediat următoare lui 23 august 1944, se manifesta ca un radical de stânga, dacă
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
nu a înțeles nimic! Nici cine a fost Basil Munteanu - a cărui opera, dincolo de Panoramă... nu o cunoaște, nici ceea ce am "zgâriat" noi, în trei pagini din România literară 29/2002, nici ceea ce este Europa, cultura europeană, si, probabil, nici democrație. Și cu atât mai puțin ceea ce putea semnifică, în 1938, termenul "antisemit doctrinar", folosit de Basil Munteanu la adresa filosofului român. 7. Poate că vom fi "confecționat" noi - după cum crede D-sa - "vestejiri", precum "cele din cultura românească după 1944" - dar
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Dragoș Bucurenci Gabriel Liiceanu împlinește astăzi 72 de ani — În anii ’90, când părea că economia nu va ieși niciodată din recesiune și nici democrația de sub zodia lui Ion Iliescu, în bibliotecile românilor au început să-și facă apariția butelii de oxigen, canistre de libertate și conserve de gândire critică sub forma unor volume pe cotorul cărora era tipărită inconfundabila siglă a editurii Humanitas. Numele
Ziua Cărturarului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82356_a_83681]
-
Dragoș Bucurenci Am mers la vot de fiecare dată și voi continua să merg toată viața. Bunicii și părinții mei n-au avut voie să voteze vreme de 45 de ani. După 25 de ani de democrație, și n-am să mă satur câtă vreme voi trăi. Votez pentru că în decembrie 1989 mii de români și-au riscat viața pentru că eu să mă pot bucura de alegeri libere. Celor care au căzut secerați de gloanțe le datorez
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
și Maica Tereza nu mai sunt printre noi ca să ne mai poată face aceasta cinste. Suntem siliți să alegem din ce a rămas. Să stăm strâmb și să votăm drept, cum fac de zeci și sute de ani cetățenii tuturor democrațiilor de pe lumea asta. Succes la grevă! Vă doresc din tot sufletul să aibă efectul scontat pentru că și eu și voi luptăm pentru aceeași cauză. Dar fiecare o face cu armele lui. Lipsit de inspirație, eu am să aleg astăzi meschina
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
par sănătoase în contextul actual din România atâta timp cât nu vin din dezinteres, neinformare sau lene; pentru că oamenii ăia nu votează dar nu pentru că merg la grătar, ci vor să spună ceva cu asta, ceva civic, ies în stradă (și dă, democrația se face în stradă, în Agora) cu niste cerințe, vor să arate că nu sunt mulțumiți dar sunt activi, îi interesează subiectul, au niște puncte pe ordinea de zi; și o tot spun, nu e atât de important votul din
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
o vrea la vot, bravo, si eu merg, dar să nu o facă cu gândul că cei care o să iasă în stradă ca să nu voteze, fac ceva rău, din contră, contribuie și ei la un proces bun, democratic; și dă, democrația este grea, dar și foarte frumoasă, uite ce de atitudini lasă să iasă la iveală.
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
consistente probabil este răsplată pentru crimele care le-au făcut împotriva românilor. N-am pretenția să fie pedepsiți de lege cei mai în vârstă dar măcar să nu mai primească astfel de beneficii substanțiale, pentru că nu le merită. Voi credeți că democrația ne rezolva problemele? Problema este că în toate experimentările de până acum comunism, fascism capitalism, socialism moderat și alte aberații ale minții umane vor fi tot timpul diferențe și clase sociale pentru că așa trebuie să fie.Regnul animal este organizat
Oamenii și timpurile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82390_a_83715]
-
Dragoș Bucurenci Un text genial. Respect, Mălin Mușatescu: România este exemplul perfect de democrație cu circuit închis, o țară capitalistă în care sistemul de valori a fost creat artificial astfel încât supremația economică, financiară și politică să fie doar pentru cei inițiați, pentru ei, membrii din interiorul sistemului - informatori, securiști, nomenclaturiști, pupincuriști, rudele lor și
Istoria unei democrații cu circuit închis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82410_a_83735]
-
iar periferiile Bucureștiului arată că un bazar turcesc Of, a pierdut A propos de “ Cine ridică sabia, de sabie va pieri”, să ne (și) amuzam. Serios! http://www.youtube.com/watch?v=2oHpmzpe-sY soluția pe care o văd eu este democrație directă, incepand cu nivel local
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
multumesc anticipat! Mi-au dat lacrimile și mie, citind acest articol...Aveți condei, D-le Bucurenci! M-a atins și m-a indignat acest articol. Mă revoltă ipocrizia și nepăsarea lumii. Unde era ONU, unde erau americanii acești luptători pentru democrație, cănd khmerii roșii produceau aceste atrocități. Bine că s-au ocupat de irakieni și de afgani, le-au explicat cum e cu drepturile omului...la khmeri n-au mai ajuns..!! @Alină, totuși, nu poți să compari ceva ce s-a
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]