2,451 matches
-
tehnologiile și comunicațiile, inegalități rasiale și etnice, devianța și controlul social. Ieșirea muzeului din spațiul tradițional este considerat ca un act simbolic și angajator în relațiile sociale.Prezența unor colecții diferite în spații diferite este în fapt un act de democratizare a acestei instituții. Se poate afirma că expozițiile itinerante au reformulat noțiunea de muzeu și în subsidiar pe aceea de reprezentare imagistic ideatică. PUBLICUL ȘI FORMAREA CONȘTIINȚEI PATRIMONIULUI Analizînd funcțiile generale și specifice ale muzeului, putem observa că una din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de tip postmodern a reconsiderat relația spațiu privat spațiu public. Pentru societățile de tip democratic, muzeul este un spațiu deschis, nemaifiind un privilegiu al unor anumite categorii sociale așa cum se întîmpla în trecut. Se poate vorbi acum de o veritabilă "democratizare a tezaurului", ale cărei coordonate se bazează pe două idei fundamentale: sistematizarea patrimoniului și utilizarea patrimoniului ca formă de educație 4. Sensul pedagogic al expunerii face apel la ansamblu, la relațiile ce se stabilesc între obiecte. Spațiul destinat expunerii devine
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
vizitatori este determinată de existența printre alte valoroase exponate a unei opere de artă de referință o pînză semnată de Leonardo da Vinci: "Doamna cu hermina". În fața unei oferte muzeale diversificate persistă și astăzi o fragmentare a publicului, procesul de democratizare a instituțiilor fiind caracterizat prin permanentă adaptare, făcînd față atît presiunilor, schimbării, dar și tradiției. Politica unor instituții muzeale trebuie îndreptată către toate categoriile de public. Ca exemplu în acest sens, un muzeu local din Aix-en-Provence (regiune celebră, legată de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
greșite. Ceea ce se ignoră, spune G. Selbach în capitolul sugestiv intitulat " Misiune și gestiune în conflict", este faptul că "orice bun de artă expus într-un spațiu muzeal este un bun public", demonstrînd că patrimoniul devine instrument social activ, în democratizarea acestor instituții. Atitudinea "elitistă" a unor muzee a fost descrisă de acesta ca un moment de rezistență a muzeului în fața publicului. Invocînd argumente de tipul priorității acordate activității de conservare, a managerilor care s-au orientat către activități de expunere
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pentru realizarea unei creșteri puternice, sustenabile și echilibrate, participarea la inițiativele structurale noi demarate de instituțiile și uniunile regionale constituind o cale a politicilor anticriză. Politicile structurale pot fi introduse printr-un pachet de măsuri, care duc la descentralizarea și democratizarea economiei, la schimbări în structura distribuțională, pârghie a schimbării procesului social al valorii adăugate și a schimbării structurilor economice și sociale; acesta poate fi o politică structurală care avertizează pericolele stagnării, depresiunii și deflației și a accentuării crizelor de mediu
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
crescute organic. Deci totul a fost o crasă dezinformare. A fost cum spuneți dumneavoastră, dar nu de la noi, cum a vrut unele persoane să aprecieze injust, fiindcă noi servim numai adevărul, cetățeanul și societatea noastră profund democrată în curs de democratizare. Posibil să fi fost schimbată iapa. Dar mânzul? Mânzul era identic iepei și nici el nu era schimbat c-am făcut proba de țâță și iapa i-a dat. Apoi... Nota Redacției EXPRESUL NAȚIONAL Din nefericire, stimați cititori, textul stenogramei
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pendulă și cucăi de 3 ori după care întinse aripile metalice și, făcând praf fereastra, se tot duse. Noroc că era primăvară și că prietenul nostru avea cu ce să acopere cheltuielile. Câștigase la poker. În pauza dezbaterii Legii pentru Democratizarea și Liberalizarea Tot mai Accentuată, dezbatere întreruptă pentru modificarea articolelor 4.16 și 81 înlocuite inițial cu 4.16 și 16 bis, 81 și 161 bis și 161 bisbis, Zaston Anibal relevă asistenței entuziasmate Regulamentul Jocului De-a Bâzza spre
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
condus de hoți.” (2013) Martirizatul Savel se luminează și mai mult când vede că în disecția politicianismului actual, foarte regretatul Academician Florin Constantiniu, nu este singur. În România profundă, atâtea conștiințe pertinente sunt atente la jaful năvalnic neobolșevic, mascat de democratizare și care a adus poporul la sapă de lemn. Memoria istorică e o componentă a identității naționale pe care acești nelegiuiți n-o au, nu vor s-o aibă. Aduși de valuri și vânturi la suprafață și împinși la mal
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
priceput noi, buimăciți de această meșteșugită amestecare a vorbelor domniei sale, în așa fel permutate sintactic și morfologic, ca să înțelegem simultan cum vrem și ce vrem. Destul de bine că am demobilizat cu bună încredințare pe cei din CADA (un comitet pentru democratizarea armatei n.n.) ca să o lase mai moale cu ministrul cutărescu și să-și îndrepte atacurile altundeva. Totul a mers în același slalom, ca la Cortina d'Ampezzo, între ficțional și non-ficțional, până la vremea mineriadei din iunie '90 când s-au
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Prin urmare, la nici o jumătate de an, insul declară în presa democratică, în "Telegraful" de Constanța, dacă bine îmi aduc aminte, că este un fost securist care, sătul de lipsa de democrație din SRI, s-a decis să lupte pentru democratizarea țării și s-a înscris în Societatea Timișoara unde a descoperit îngrozit că suntem o oficină a spionajului extern, antrenați de Mossad, CIA și de serviciul secret din Ungaria, că avem arme și că ne antrenăm cu ele pentru a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
împins intelectualitatea democrată (cu care național-comunismul s-a confruntat până în 1989) să facă un pas înapoi și să abandoneze pozițiile naționaliste extreme. Această "greșeală" a ferit România de iugoslavizare, naționalismul a fost compromis în beneficiul viitoarei evoluții, chiar dacă lente, a democratizării. Din păcate, și astăzi mai există în toate partidele democratice din opoziția parlamentară și extraparlamentară, susținători ai tezei conform căreia în România naționalismul a fost confiscat și compromis de către PRM și că el ar trebui preluat de la aceștia în beneficiul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
glorie pe câmpul de luptă, la încheierea războiului n-au fost admise să defileze pe sub Arcul de Triumf, fiind înlocuite la momentul festiv de unități din cele două divizii române formate pe teritoriu sovietic - cu rol determinant în așa-zisa „democratizare (epurare)” a armatei române. După aceste considerații revin asupra substanței memoriilor de război ale lui Ioan Enache și mă opresc la rolul decisiv avut de Mareșalul Ion Antonescu în calitate de conducător al României și de comandant al armatei în războiul de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Orice este posibil. Omenirea nu mai cunoscuse până atunci niciodată o modalitate mai energică și un instrument mai util pentru transformarea individului. Computerul personal, dezvoltat cu succes pentru piața de desfacere a companiei Apple, a devenit primul instrument puternic de democratizare a inovațiilor și a condus la atingerea prosperității personale. Termenul eficient în acest caz era personal. Computerul personal a fost primul instrument puternic care trebuia pus în mâinile individului - nu ale statului, sau ale liderilor organizațiilor sau ale elitei - ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
vadă aici o oportunitate, nu o amenințare. Viitoare amenințări la adresa indivizilor Astăzi, desigur există noi amenințări ale drepturilor și libertăților omului. Tehnologia a devenit o componentă-cheie în modelarea tensiunii dintre indivizi și instituții. Pe de o parte, aceasta a determinat democratizarea comunicațiilor, a accesului la informații și a aptitudinilor, punând la dispoziția milioanelor de oameni cunoștințe și capitalismul digital. Economia inovațiilor este un testament pentru avantajele oferite de tehonologie pentru a-i conferi putere și a-l elibera pe om. Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
spunem un NU hotărât. Când liderii care se află la putere caută să eludeze legea și să-și spioneze cetățenii, trebuie să spunem un NU hotărât. Aceste este un moment crucial pentru individ și pentru națiune. Exact când mișcarea de democratizare globală își ia avânt, chiar și în Orientul Mijlociu, exact când comerțul liber deschis și liber la nivel global se afirmă, trebuie să protejăm drepturile individului la nivel intern și în afara granițelor. Dacă vom eșua în asigurarea acestui deziderat în viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
putea sprijini o nouă rețea viabilă de piață liberă a națiunilor, care să conducă la un nou gen de comerț dinamic, eliberat de restricții, sancțiuni, tarife, control din partea guvernelor și chiar de taxe. Aceasta este speranța pentru viitor a globalizării. Democratizarea comerțului va constitui un stimulent de mari proporții pentru eliberarea lumii de barierele represive ale comerțului, accelerând comerțul global și, prin extensie, oportunitățile pentru inovații și colaborare. Vom accede la acest comerț cu adevărat liber până în 2015. Acest eveniment va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
pericole, deci În perioada tranzitorie, ar trebui să năzuim nu la eradicarea din temelii a Întregului sistem de tiranie absolută, ceea ce, practic, s-ar dovedi o soluție pe cât de imposibilă pe atât de pernicioasă, ci la eliminrea lui treptată prin democratizare și alegeri parlamentare cu adevărat libere. Fii sigur că am fost receptiv la sfaturile tale Înțelepte. Sper ca și recomandările mele de mai jos să fie bine primite, ținând cont că și tu ai avea de profitat de pe urma experienței și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
noiembrie 1945, când un activist puxe "Antonescu"ne problema suprimării comunităților, Liuba xe "Chișinevschi"Chișinevschi, În acel moment importantă activistă a Partidului, face următoarea precizare, de caracter strategic-programatic: „Acum nu este momentul să desființăm aceste comunități. Acum se pune problema democratizării, trebuie să punem mâna pe ele”1. Nu se nega deci necesitatea desființării comunităților, doar se aprecia că nu venise timpul pentru aceasta, În 1945. Scopul, În acel moment, era ceea ce activista P.C.R. numea „democratizare”, noțiune care În limbajul de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
comunități. Acum se pune problema democratizării, trebuie să punem mâna pe ele”1. Nu se nega deci necesitatea desființării comunităților, doar se aprecia că nu venise timpul pentru aceasta, În 1945. Scopul, În acel moment, era ceea ce activista P.C.R. numea „democratizare”, noțiune care În limbajul de partid Însemna comunizarea, În fapt, anularea caracterului democratic. Prin urmare, ca și alte structuri, comunitățile trebuiau mai Întâi „comunizate”, folosite În interesul Partidului și apoi desființate. De altfel, În aceeași discuție se dă una dintre
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
criza cronică a proiectului comunist. Declanșatorul unui asemenea proces a fost încercarea de liberalizare (perioada „dezghețului”), inițiat de critica devastatoare la care Hrușciov, în 1956, a supus comunismul stalinist. În România, anii ’60 sunt caracterizați de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică a creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică a creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai este restricționată de controlul dogmatismului sovietic. Așa se explică de ce în mediile intelectuale din România s-a produs în anii ’60 probabil cel mai activ proces de depărtare de dogmatismul marxist. Anul 1968 a marcat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și a solidarizării simbolice cu Cehoslovacia: primele manifestări ale unui nou cult al personalității. În acel moment, lupta împotriva cultului personalității, nu numai în Uniunea Sovietică, ci în toate regimurile comuniste, reprezenta o șansă reală pentru deschiderea unui proces de democratizare. Chiar Ceaușescu se pronunța ostentativ împotriva cultului personalității conducătorilor comuniști și împotriva tuturor formelor de expresie a acestuia. În manifestația de susținere a atitudinii României de solidarizare cu Cehoslovacia, pentru prima oară au apărut panouri cu figura lui Ceaușescu. A
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au apărut panouri cu figura lui Ceaușescu. A fost momentul nașterii noului cult al personalității. Cel de-al treilea eveniment crucial pe linia „închiderii” a avut loc în 1971. „Minirevoluția culturală” a declanșat ofensiva regimului ceaușist împotriva oricărei speranțe de democratizare și liberalizare. Intrarea economiei socialiste într-o criză cronică, tot mai vizibilă de la începutul anilor ’80, a spulberat orice iluzie. Criza sistemului socialist nu era numai criza regimului Ceaușescu, ci a întregului sistem. Toate țările socialiste, chiar lipsite de dictaturi
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o formă de organizare în care va predomina comunalitatea. În condițiile internaționale incerte, promovarea unor schimbări treptate, produse din interiorul sistemului comunist, nu pe liniamentele modelelor ideologice clasice (comunism/capitalism), ci pe principii generale ca raționalitate, absorbția științei, profesionalism, modernizare, democratizare, părea a fi o strategie productivă. Istoria țărilor socialiste părea a susține un model de schimbare caracterizat nu prin înlăturarea brutală și radicală a instituțiilor. Toate schimbările ce au avut loc în trecut, chiar dacă au fost stopate după un anumit
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
singura posibilitate de lărgire a democrației era cea a principiului democrației participative: nu participare politică la vârf, ci nonpolitică, la toate nivelurile organizării sociale, în mod special în sfera organizațiilor economice și sociale. Nu este întâmplător că abordarea occidentală a democratizării întreprinderilor a devenit o tematică extrem de populară. Acceptarea oficială a sociologiei, exclusă până în 1966 drept o „știință burgheză”, a prezentat un indicator al toleranței la schimbare. Și, în fapt, sociologii s-au implicat activ în programul de schimbare, obținând o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]