828 matches
-
deschideau agenților imperiali, indiferent dacă erau soldați sau simpli funcționari guvernamentali. Dar acum nu mai putea aștepta. Apăsă butonul care avea să-i aducă la picioare primul autoavion cu destinația Districtul 19. CAPITOLUL VII SEDIUL DISTRICTULUI 19 era o clădire demodată, în stil cascadă. Dar acest tipar era folosit în mod exagerat și se repeta la intervale frecvente. Șuvoaie peste șuvoaie de marmură curgeau din crăpături ascunse și se îmbinau treptat. Nu era o clădire foarte mare, dar era suficient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mare povestitor de anecdote. Om cu adevărat minunat, mărturisea că, după spusele regelui Alfons al XII-lea102, Providența fusese aceea care, din tot universul, îl alesese doar pe el pentru acel post. Naturalmente, astfel de reguli de protocol apar astăzi puțin demodate. Dacă se găsesc, întotdeauna, și persoane care au pentru aceste uzanțe un soi de respect evlavios, mulți le ridiculizează, în orice ocazie. Nici unii nici alții nu au, de fapt, dreptate, însă acestea sunt obligații cărora trebuie să te supui, oricât
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de poeme restituite de Petru Creția (în Manuscriptum, nr. 1 din 1991), alese de Mircea Cărtărescu și recitate de Marcel Iureș la Editura Casa Radio? Cum să nu cauți să-ți închipui reacția junimii actuale, alterată de prejudecata unui Eminescu demodat, romanțios și ridicol precum caragialianul R. Vent, deam bulând lacrimogen „pe lângă plopii fără soț“ ori, în cel mai bun caz, „tinzându și dreapta în deșert“ odată cu Gabriel Drăgan, inegalabila voce a străvechiului „Mondial“? Am pus discul cu Iureș de trei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
devine stare de doliu permanent, ezitare între două impulsuri ce par a se contrazice: acela de a aparține și acela de a te rupe. Imigranții intervievați de autoare în ultima parte a cărții își decorează casele cu obiecte inutile și demodate, menite a le aminti de un timp la care nu (mai) au acces, dar și cu lucruri care conotează în mod pur abstract noțiunea de plecare, ori pe cea de pierdere. Un astfel de imigrant are în apartament un calendar
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
de bătrân pișichier apare puțin cam mototolit și cu gagurile cam răsuflate are ceva înduioșător în sine. De altfel, această lume problematică a adolescenței este evocată prin rebela Carolyn Stoddard (Chloë Grace Moretz), cea care-l respinge sistematic pe strămoșul demodat al familiei, așa cum îl acceptă un băiețel, imaginea emblematică probabil a unei copilării în care regizorul privește ca într-o oglindă. Spre deosebire de alte filme ale lui Tim Burton, acesta este mai degrabă o recapitulare, un joc gen Trick or Treat
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
într-acolo" ce le fusese conferit de un sistem absolut de caste; sau din cauză că generalii acestui război nu reușiseră niciodată să trăiască îndeajuns ca să învețe cum să se lupte în bătălii cu forțe masate, precaut manevrate; întrucît fuseseră de la început demodați, cum ar fi fost Richard sau Roland sau du Guesclin, ei care... capturaseră vase de război cu șarjele lor de cavalerie, dar nu și grîne sau carne sau gloanțe..." (traducere de Mircea Ivănescu). Judecată istorică a unui scriitor de geniu
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Ioanide! Am pierdut tot. La privește. Și cu mâna îi arătă o fotografie mare în ramă, atârnată în perete, după toate indiciile o copie mărită a unei fotografii mici și în care fata lui Hagienuș părea îmbrăcată într-o rochie demodată. - Am pierdut tot ce aveam mai scump pe lume! repetă Hagienuș, și pleoapele, obrajii, colțurile gurii începură să-i tremure pripit într-un început de plâns. Ioanide înregistră contrastul între Hagienuș sentimental și acela consultând rețeta ad excitandam venerem. Cât
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu venea decât superficial din cauza articolului și reproducerii lui în Universul. Cu o zi înainte, Pomponescu fusese în vizită la madam Valsamaky-Farfara, care avea pretenția de a oferi un ceai, în realitate spre a vedea pe Ioana. Acolo, în salonul demodat și extravagant, cu fotolii de bambuc poleite, dădu ochii cu Ioanide, care, călare de-a-n-dărătelea pe un scaun, rezemat cu mâinile de spetează, privea insistent la Ioana, care fuma picior peste picior pe o canapea, părând a face mare caz de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vous savez!2 fu răspunsul lui Max. Evident, Hangerliu știa infailibil când și unde e cazul de a mânca semințe. Ca să fim drepți, vițiul îl căpătase de la Carababă. Panait Suflețel îl găsi pe Hangerliu într-o odaie mare de stil demodat, cu picturi pe tavan și parchet policrom octogonal. Era frig, soba de teracotă, se vede, nu dădea căldură sau nu era hrănită cu lemne. Max era îmbrăcat într-un cojoc oieresc și cu căciulă țurcănească pe cap. În odaie mirosea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care, pe lângă alte rațiuni, asigura pensia văduvei donatorului, sugestia fu acceptată și Ion Munteanu se dedică de aici înainte problemelor de artă. Făcuse rost din ...aceste câteva cuvinte, la sfârșitul unei fraze, îl loviră ca un pumn în plex: "Arta demodată a lui Olivier Bertin..." Fusese totdeauna sensibil la critică și la elogii, dar în adâncul conștiinței sale, în ciuda vanității sale firești, suferea mai mult când era contestat decât se bucura de laudă, ca urmare a neîncrederii în sine însuși, pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în care valorile sociale se prăbușesc. E epoca alienării și a noncomunicării. Vechea morală și manierele dispar, iar cele noi nu au apărut încă. Rezultatul este că femeile și bărbații nu pot vorbi despre ce doresc unul de la altul. în demodata cultură a florilor, cum e cea din Tahiti, o fată purta un boboc de hibiscus roz după urechea stîngă, ceea ce însemna: am un prieten, dar aș dori doi. Și băieții o înțelegeau, vezi? Aristocrația europeană avea un limbaj sexual destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era acolo. Am urcat tremurând din toate încheieturile. Vopseaua peretelui era verde, uleioasă. Într-un ghiveci se zbârlea un cactus atacat de ciuperci, palid și răpciugos. Am sunat, sprijinindu-mă încă de răceala balustradei, la singura ușă, cu vizor mare, demodat, de pe minusculul palier. Într-o lumină tulbure, venită de la un singur ochi de geam, mi-a deschis Anca. Am intrat într-un hol mirosind a covor persan îmbîcsit. Sufrageria era încărcată de obiecte vechi, porțelanuri ciobite și argintărie aproape neagră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
stăpâneau cartierele roșii, vânzătorii de poze obscene le etalau direct pe tarabe, traficanții de marijuana te trăgeau de mânecă în plin centru. După război, viciul fumatului de "iarbă" se-ntinsese din port până-n zonele nobile-ale orașului, tinzând să-nlocuiască eterul demodat și morfina aristocratică. Așa se face că Maarten, care-și făcea deja veacul la circiuma unde se adunau de obicei oamenn-statuie, nu se miră prea tare când la masa lui se așeză într-o seară însăși Pallas Atena, prea însetată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lucrurile ar fi fost cu mult mai rele. - Știți cu toții de ce v-am convocat aici! - Da, am aflat că vrei să desființezi Statul Major și să abolești democrația, strigă cu voce veninoasă Alterna. Durdrin duse fulgerător mâna la pistolul său demodat, dar gestul îi fu curmat cu iuțeală de Bârna. - Să știi că, într-un fel, are dreptate, rosti de lângă el și Șestov. Am irosit o grămadă de austral numai ca să îi aduci aici. Prefăcîndu-se foarte furios, Durdrin bătu cu palma
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
boala lui Xtyn, N'Gai Loon și cu el deciseseră că trebuie să atace psiacul, indiferent dacă aveau sau nu să fie sprijiniți de tribul Omenori. Bătrânul împărat privi încă o dată spre oamenii săi. Erau doar câțiva, înarmați cu arme demodate, din care abia dacă s-ar fi putut trage câteva salve. Ca de obicei, se baza pe quinții săi. Aceștia fugiseră până la vechea navă abandonată în grotă și reușiseră să demonteze o baliză radio, pe care o aduseseră apoi pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără să se oprească să studieze exponatele și să cerceteze cu atenție noile modele din vitrină. Îi trebuia un „aparat potrivit“, adică nu cel pe care îl avea deja, deși Rollyflex era o cameră excelentă. Dar formatul i se părea demodat, era prea mare, prea greu și nici nu reușea performanța unei camere foto mici de buzunar: să transforme cotidianul banal în poze de o strălucire neverosimilă. A durat săptămâni de zile în care am așteptat răbdători până ce tata s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ochiului stăpânului care îngrașă vita. Se mai află în polată o bicicletă defectă, ruginită, cu lanțul atârnând. Are anvelope care nu se mai fabrică din anii ’50. Dimensiunile nu s-ar mai potrivi la bicicletele care se produc acum. Obiecte demodate. Sticle cu care nu se mai poate face nimic. Magazinele nu le mai primesc la schimb, iar centrele de colectare nu ar cumpăra niciodată așa ceva. Praful - cuvânt cheie. În sens citadin, ține de igienă, în sens rural, de ornamentică, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ar fi mers la o sindrofie. Domnul Președinte își ridică capul din bord ațintindu-și ochii prin parbriz încercînd să analizeze dintr-o privire cele două siluete, nu-i place ce vede, pantaloni cu dungă, paltoane lungi din lînă, pălării demodate. — Mai întîi Sena, iar acum voi, domnilor, zice oprind motorul, părăsind scaunul șoferului, închizînd cu grijă portiera. Cum vă închipuiți că o să vă puteți simți în largul vostru îmbrăcați ca de ședință, nu era vorba că cel mai important este
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Horticola 1 Mai de pe Splaiul Unirii, floricele, verdeață, cu asta le dai gata pe oricare, e convins. — Maniere civilizate, nenicule, intră din nou șoferul în vorbă, aici aveți dreptate, femeile au gusturile lor pe care și le cultivă singure. Trucuri demodate, e de părere Curistul, gîndindu-se la fundulețul Tușicii, să nu-mi spuneți mie pe nume dacă o zvăpăiată ca ea se gîndește la gesturi tandre și sentimentalisme. M-am prins din prima pe cine voiai să pui gheara, zice Părințelul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
După un minut, zise: — Te sun eu mai târziu, Rudi. Puse receptorul jos și mă privi cu o expresie care nu era departe de a fi de-a dreptul nepoliticos de ursuză: — Da? mi se adresă el. Oi fi eu demodat, dar nu mi-au plăcut niciodată bărbații-secretar. Vanitatea unui bărbat stă În calea satisfacerii nevoilor profesionale ale unui alt bărbat, iar acest specimen nu avea darul să mă convingă de contrariu. — După ce-ți vei fi terminat de retușat unghiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de la Pschorr Haus, am intrat În Haus Vaterland, care adăpostea atât cinematograful În care trebuia să mă Întâlnesc cu Bruno Stahlecker, cât și un număr aproape infinit de baruri și cafenele. Locul e popular printre turiști, dar este mult prea demodat pentru gustul meu: imensele holuri gri, urâte, zugrăveala argintie, barurile cu miniaturale căderi de apă și trenuri În mișcare, toate astea aparțin unei bătrâne Europe care atrage Într-un mod ciudat, o lume de jucării mecanice și music-hall, cu bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cum pleacă pe ușă o potențială sursă de venit. Nu am prea mare Încredere În experți și, că tot veni vorba, nici În declarațiile martorilor. De-a lungul anilor, am ajuns să aparțin școlii de investigație care favorizează bunele și demodatele dovezi circumstanțiale de felul celei care zice că un tip a făcut ceva pentru că e genul de tip care ar face așa ceva oricum. Asta, și informațiile primite. Să ții un tenor ciripitor ca Neumann e ceva care necesită Încredere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
se pare confortabilă. Nu se poate obișnui cu moliciunea ei. Îi dă o senzație de scufundare. La fel și cu toaleta. Preferă să stea pe vine ca un câine. Ține canapelele pentru vizitatori și pentru el își comandă un scaun demodat din ratan. Spre exterior este salonul, care a fost transformat în bibliotecă, cu cărți de sus până jos pe trei pereți. Nu acordă atenție mobilei, dar e conștient că tot mobilierul din orașul imperial este confecționat din arbori de camfor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
trebui să râdă doar și să intre în joc. Dar a rămas la fel de sexy ca un canal pentru adulți, chiar și în rochia lungă până la glezne. Așa că n-o contrazice. De fapt, toată costumația e destul de sexy, mai ales boneta demodată. Îl înveselește să stea lângă ea și să se holbeze, în timp ce ea desenează mici felicitări sau chestii din astea. Drăcovenii cu „Multă sănătate“ pentru străinii din saloanele vecine. Ilustrate cu nou-născuți în coșulețe pe care să le trimită legiuitorilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
trage spre casă. Ea vorbește întruna. Știi că încă primesc corespondența ei? Presupun că nu le trimit pe lumea cealaltă. În general cereri de donații și oferte de cărți de credit. Cataloage de la magazinul ăla de unde-și cumpăra vestele alea demodate. Ajunseră la ușa din față. El o încearcă: încuiată, deși înăuntru nu-i decât rahat de șoarece și vopsea scorojită. Se uită la ea, fără să ofere nimic. Nu mai ții minte? întreabă ea. Și se duce drept la șipca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]