3,462 matches
-
Învață la Școala Pedagogică din Balta și la Institutul Pedagogic din Tiraspol, fără a-l termina. Din 1942 funcționează ca secretar literar la Biblioteca Institutului de Statistică din Tiraspol. În iunie 1944 este arestat, fiind învinuit de naționalism românesc, și deportat la Norilsk, în Siberia, loc în care va rămâne până în 1952. Se întoarce în satul natal, unde va fi învățător și profesor de limba română. Tipărește plachetele Întâiul pahar (1940), Cântări din tinerețe (1941), Rod (1963), Vânjosul pământ (1968), Poezii
ŢURCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290305_a_291634]
-
constatarea unui truism: identitatea esențială a fascismului roșu și a fascismului negru” (Revel, 1998, p. 233). Pe 6 noiembrie 1989, la Frankfurt, se stingea, în vârstă de 88 de ani, un martor capital al secolului XX: Margarete Buber-Neumann, născută Thuring, deportată la Karaganda, în Kazakhstan, apoi la Ravensbrück, după ce a fost predată Gestapo-ului pe podul Brest-Litovsk. Această „dublă experiență”, într-adevăr excepțională, merită întreaga noastră atenție. Depoziția sa în procesul Kravcenko 13 în fața curții cu juri a Senei, la 23
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în perioada aceea, familia constituia un fundament, o bază solidă. Acolo relațiile erau normale, deși în exterior totul era anormal”. Un alt profesor evoca paradisul pierdut al copilăriei, „jalea” care a cuprins familia sa din Basarabia când bunicii au fost deportați, unchii arestați, iar restul nevoiți să ia calea refugiului. În România, aceeași sărăcie și nesiguranță: „Problema grea la sat erau cotele, țăranii rămâneau cu hambarele goale. A fost o perioadă extrem de grea: seceta din 1946, foametea din 1947. În sate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; au fost condamnați 15 greviști la închisoare între 2 și 5 ani de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în șomaj aproape 4 000 de mineri, pretextul constituindu-l o absență la lucru sau o minimă dispută cu ori un protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le replică elocvent acestora în modul următor: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Și-a luat doctoratul în medicină (1940) și, mult mai târziu, în filologie (1971). În timpul dictaturii antonesciene, din cauza adeziunii la PCR și a legilor rasiale, i se interzice practicarea profesiunii și i se impune domiciliu forțat până în 1942, când e deportat într-un lagăr din Transnistria. Revine în țară în toamna anului 1944. Este redactor la „Scânteia” (1944-1946), membru în comitetul redacțional al revistei „Orizont” (1944-1947), redactor-șef adjunct, ulterior redactor-șef la „Contemporanul” (1946-1949) și redactor-șef la „Flacăra” (1949-1950
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
NANDRIȘ-CUDLA, Anița (1904, Mahala-Cernăuți - 30.VII.1986, Mahala-Cernăuți), memorialistă. Este fiica Mariei (n. Lazăr) și a lui Dumitru Nandriș și soră cu slavistul Grigore Nandriș. A urmat școala primară în satul natal. În 1941, fără să fie judecată, este deportată în Siberia, dincolo de Cercul Polar, împreună cu cei trei copii ai săi. Se va întoarce acasă abia peste douăzeci de ani. Îndemnată de fratele mai mare, Ion Nandriș (ultimul președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina între 1942-1944
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
, Sonia (11.VI.1928, București), prozatoare și jurnalistă. Părinții săi sunt Czica (n. Schulman) și Alfred Follender, cineast. Învață la Liceul „Sf. Iosif” și, din 1940, la Liceul „Focșăneanu” din București. În 1942 a fost deportată cu părinții în Transnistria. După război își ia bacalaureatul, devine ziaristă și lucrează, din 1947, la „România liberă” (unde scrie sub pseudonimul Sonia Gheorghiu) și, din 1950, la „Universul” (unde semnează Adina Bontaș). Dată afară din UTM, va trece ca
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
, Oskar (20.X.1927, Sibiu - 4.X.2006, Frankfurt am Main), traducător. Este fiul lui Oskar Pastior, profesor de desen și fotograf. Frecventează Liceul Brukenthal din orașul natal. Va fi deportat, împreună cu conaționalii săi sași din contingentele tinere, la muncă obligatorie în bazinul carbonifer al Donețului, în intervalul 1945-1949. După repatriere își face stagiul militar și prestează diferite munci pe șantiere. Studiază germanistica la Universitatea din București (1955-1960) și lucrează ca
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
primele decenii ale secolului al XX-lea; debutul editorial îl reprezintă volumul de poezii Der Wolkenreiter (1938). În timpul celui de-al doilea război mondial, K. are de suferit prigoana la care erau supuși toți conaționalii săi evrei din Bucovina: este deportat, în vara anului 1942, în Transnistria și închis în mai multe lagăre. Abia în primăvara anului 1944, înaintarea armatelor sovietice îi permite întoarcerea la Cernăuți. Cele trăite în lagărele de muncă, consemnate chiar în acele împrejurări sau evocate mai târziu
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
, Ion (7.II.1932, București), poet, prozator, eseist, traducător și editor. Tatăl, Mihail Acsan, mic negustor până în 1945, a fost deportat în URSS, într-o mină de cărbuni din Donbass; pentru a-și susține familia, mama (n. Sütő) se angajează muncitoare într-o fabrică de încălțăminte. După desființarea Liceului „Sfântul Iosif” (1948), A. a absolvit Liceul Clasic Mixt (1951), urmând apoi
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
silabe. Într-un număr al ziarului Flacăra roșie din Arad, Într-un titlu a apărut „schimb de... masaje” În loc de „schimb de mesaje”, Între Ceaușescu și un lider arab. În timpul terorii staliniste, În URSS, pentru o greșeală de tipar puteai fi deportat În Siberia. În romanul Copiii din Arbat, RÎbakov arată că un om a fost deportat pentru că, la culegerea unei cuvântări a lui Stalin, În loc de „a demasca greșelile” s-a cules „a masca greșelile”. Au fost arestați, pentru această... neglijență de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
schimb de... masaje” În loc de „schimb de mesaje”, Între Ceaușescu și un lider arab. În timpul terorii staliniste, În URSS, pentru o greșeală de tipar puteai fi deportat În Siberia. În romanul Copiii din Arbat, RÎbakov arată că un om a fost deportat pentru că, la culegerea unei cuvântări a lui Stalin, În loc de „a demasca greșelile” s-a cules „a masca greșelile”. Au fost arestați, pentru această... neglijență de neiertat, șase oameni! În cartea sa consacrată cenzurii comuniste, Bogdan Ficeac a reprodus mai multe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-se pe experiența trăită în lagărele de concentrare naziste. Printre apărările enumerate în acest capitol apare și „detașarea emoțională”, descrisă de autor ca fiind renunțarea la atașamentul afectiv față de familie și ruperea vechilor legături. În niște circumstanțe asemănătoare, o femeie deportată la Ravensbrück evocă starea de amorțire a simțurilor care a ajutat-o „să îndure insuportabilul”. „Una dintre condițiile pentru a supraviețui era să te înăsprești, să te desensibilizezi. Anumite atitudini pot părea șocante azi, de pildă imaginea deținutelor care împingeau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a copiilor aduși din lagărele din Germania, deportați și smulși la vârstă fragedă de lângă familiile lor. Foarte utilă a fost și activitatea dusă în lagărele de la Sédan. Aici se afla un grup compact de români, toți țărani din nordul Ardealului deportați în Germania, de unde fuseseră împinși spre vest. Aprovizionarea lor prin F.N.R, acțiunea de lămurire împotriva legionarilor infiltrați în aceste lagăre a fost dusă cu sprijinul Uniunii Femeilor Române din Franța, până la repatrierea lor în țară. În urma presiunii elementelor reacționare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a știut și cât nu a știut populația românească din tragedia concetățenilor evrei. Nu era vorba de ființe de pe altă planetă, erau concetățeni pe care statul român avea obligația să-i protejeze. El nu i-a protejat, ci i-a deportat și i-a supus unor discriminări teribile. Este momentul ca lucrurile acestea să fie mărturisite. Este responsabilitatea statului român. Jacques Chirac a recunoscut acest lucru În Franța, Înțeleg că Începutul a fost făcut de Emil Constantinescu În timpul vizitei la Muzeul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu Jean Paul Tiboda: „Există un lucru care nu e Înțeles de Europa de Vest: frica tradițională de expansiunea rusă. Eu vin dintr-o regiune, Lituania, unde insurecția din 1863 Împotriva Rusiei a fost mai puternică decât În Polonia Însăși. Au fost deportate sate Întregi. Când am revenit aproape de locul meu de naștere, am văzut o mare câmpie goală pe care populația o numea Kazahstan. Existaseră acolo trei sate prospere Înainte de războiul din perioada 1939-1945. N-a mai rămas nici o urmă, nu mai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
locul meu de naștere, am văzut o mare câmpie goală pe care populația o numea Kazahstan. Existaseră acolo trei sate prospere Înainte de războiul din perioada 1939-1945. N-a mai rămas nici o urmă, nu mai există copaci, nimic. Populația a fost deportată În Siberia și satele distruse, copacii dezrădăcinați. Prezența americană În Europa este necesară. Alianța Franța-Germania-Rusia Îmi amintește de cele mai teribile lucruri din trecut, acordul Molotov-Ribbentrop, de pildă”. Mi se va spune că Czesßaw Mißosz e bătrân. Dar uneori bătrânii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poziția aproape unanimă a clasei politice bulgare, inclusiv a țarului și a patriarhului, era una de rezistență În raport cu exigențele lui Eichmann și ale celorlalți birocrați ai genocidului, care cereau deportarea evreilor din Bulgaria. Evreii din Salonic, spre exemplu, au fost deportați, dar Grecia era ocupată. Facem distincție Între țările ocupate și cele aliate. Bulgaria, ca și România, nu era ocupată, ci aliată a Germaniei naziste. Mircea Mihăieș: Românii aleseseră singuri un regim militar de mână forte. Vladimir Tismăneanu: Putem discuta acest
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să prindă din zbor pulpanele desfăcute ale hainei, dar nu se alese decât cu o senzație de arsură rapidă sub unghii... Datorită acestei morți, tatăl nu deveni un „dușman al poporului“, iar familia, deși evacuată din prestigiosul imobil, nu fu deportată. Se instalară la prietenii lor din Leningrad... Amintirea nopții în care, copil fiind, văzuse vagoanele pentru vite - amintirea fericirii sale - îi revenea în fiecare zi, odată cu senzația de arsură sub unghii, pe care și-o imagina după cele povestite de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lăsă să alunece în apă. Soarele era deja în înaltul cerului și ardea pielea. Hainele li se uscară în câteva clipe. Cât se opriră pe malul acela, află ceea ce bănuia deja. Tânăra femeie era balkară. Descendenta unuia dintre popoarele caucaziene deportate în l944. Unii oameni încercau să se întoarcă în mod clandestin, dar erau prinși cu mult înainte de a fi zărit zăpada de pe creste. Îi arătă în zare satul ei: o uliță pustie, livezi cu crengi culcate la pământ sub inutila
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Junime”, condus de G. Călinescu. Profesor la Tighina, Chișinău și Jura (Râbnița) până în 1944, a lucrat un timp la Universitatea din Cluj, unde a obținut, în 1945, titlul de doctor în științe filologice. Întors în Basarabia, în 1949 a fost deportat lungă vreme. Pensionat în 1982, s-a sinucis după doi ani. B. a debutat cu versuri în 1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
4.X.1933, București), poet, dramaturg, eseist și traducător. „Bucureștean de origine pură germană”, A. s-a născut în cartierul Hala Traian, „coté jardin”, cum îi place să precizeze. Tatăl poetului, Gustav Astalosch, etnic german din Vatra Dornei, a fost deportat, în 1945, la minele din Donbass, împreună cu alți membri ai familiei. Mama, Marioara (n. Tănăsescu), a lucrat în redacția ziarului „Ardealul”, cotidian al Partidului Național Țărănesc, a cărui membră era. A. face Liceul Catolic „Sf. Andrei” din București, luându-și
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
c) și alin. (2) din HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=154" Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. SECȚIUNEA a 2-a. Pensia anticipată Art. 49. - (1) Asigurații care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mai multe suluri de mătase În fața grătarului, ca să Înăbușe zgomotul. Își muta scaunul În cel mai Îndeprătat colț al Camerei Mătăsii. Dar nimic n-o ajuta. ― PROBABIL CĂ VĂ AMINTIȚI CĂ ÎN ULTIMA PREDICĂ V-AM SPUS CUM A FOST DEPORTATĂ LUNA, DA? ― Nu, eu nu-mi amintesc, spuse Desdemona. ― ACUM ȘAIZECI DE TRILIOANE DE ANI, UN SAVANT-ZEU A SĂPAT O GAURĂ DE-A CURMEZIȘUL PĂMÎNTULUI, A UMPLUT-O CU DINAMITĂ ȘI A ÎMPĂRȚIT PĂMÎNTUL ÎN DOUĂ. BUCATA CEA MICĂ DINTRE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]